Sambata 25 septembrie, Kulturhaus Preview Session - Free entry.
Kulturhaus inseamna in limba germana "casa de cultura" si se apropie fonetic de englezeasca "culture house". Prin urmare, denumirea poate fi citita si reprodusa corect fara prea mari eforturi sau cunostinte aprofundate in domeniul limbilor straine de catre orice cetatean normal al acestei tari. Denumirea nu poarta in ea nimic peiorativ. Nu este vorba de vreo cladire comunista ce sta sa cada si este amenajata in stilul saptezecist (ramasa asa de pe vremuri apuse), nu este vorba nici despre vreo institutie de cultura "incremenita in proiect", rigida si inchistata, ce propune publicului o serie de "manifestari culturale" complet constipate si neschimbate de trecerea anilor, cu niste "lucratori culturali" ce isi gasesc de treaba din cand in cand si cu un director gras si chel, purtand un costum ponosit si pantofi cu talpa de cauciuc, gafaind la fiecare pas si asudand la fiecare propozitie pe care o emite.
Kulturhaus este un concept extrem de nou si inseamna exact ce ne zice numele, "Casa culturii". Un loc unde manfestarile culturale de orice fel (concerte live, expozitii de fotografie, grafica sau pictura, cenacluri literare, vizionari de filme de arta, teatru experimental, art-performance, arta monumentala, arhitectura, scenografie si teoria costumului, experimente, etc.) sunt la ele acasa. Conceptul este extrem de nou pentru ca modul in care aceste manifestari sunt oferite spre "consum" este nou. Exact ca o revista de arta ce are un layout si o punere in pagina extrem de inovatoare. Desigur ca si o coperta pe masura si pagini glossy. Poate ca lucrurile prezentate in respectiva revista nu sunt noi. Modul de prezentare insa da. Astfel incat rasfoirea ei devine extrem de placuta. Vom fi mandri sa povestim prietenilor ca am citit aceasta revista si vom avea grija ca la urmatoarea vizita a persoanelor dragi noua sa "uitam" studiat-neglijent revista pe coltul mesei. Caci este deja un "must-have". Revista nu va fi scumpa, caci ea trebuie sa ajunga si in mainile studentilor, artistilor boemi, bugetarilor actori, sau persoanelor care nu "se descurca". Vom da cu placere "like" paginii de pe Facebook ce poarta denumirea revistei caci profilul nostru nu va avea decat de castigat la capitolul "imagine" si ceea ce este cel mai important, vom fi tot timpul "la curent" cu noutatile ce se vehiculeaza "prin zona".
Kulturhaus este un concept "cool". Un loc unde ne ducem pentru a fi la randul nostru "cool". Vom invata in curand ca pentru a fi fi "cool" avem nevoie in primul rand de doua lucruri: o atitudine potrivita si un "look" corespunzator. Nu sunt suficiente anumite marci sau croieli de haine. Conteaza si cum le purtam, cum ne vin, cat de siguri pe noi suntem in ele. Apoi conteaza accesoriile. Nu trebuie abuzat. Ci doar gasite cele mai potrivite. Conteaza muzica, conteaza spiritul, conteaza filosofia din spate, conteaza sa fii "din zona". Si conteaza atitudinea.
Dupa cum probabil va aduceți aminte, orice "casa de cultura" avea pe vremuri o "discoteca" la parter. Un loc unde duduia muzica (cu nelipsitele "hituri"), unde se consumau bauturile alcoolice si unde se crea o aglomeratie de nedescris. Si fiecare incerca sa "socializeze" cat mai intens. Ei bine, Kulturhaus dispune si el de nelipsita "discoteca". Fara globurile cu cioburi de oglinzi lipite, si fara "hiturile" vremii. Dar sensul si logica locului raman aceleasi. In timpurile noastre, exista doar doua feluri de "discoteci", lucru care este valabil oriunde in lumea civilizata. Exista asa numitele locuri "de fite" in care accentul se pune pe rezervarea meselor (caci daca nu ai masa rezervata se cheama ca esti "amarastean"), pe sticlele de bauturi alcoolice si energizantele aferente de pe masa, pe insotitoarele cat mai blonde si despuiate ce danseaza pe o raza de un metru in jurul mesei, pe masina din parcare, pe marcile de haine cat mai la vedere, si desigur pe stilul de dans caracteristic. Si exista genul de "discoteca" cool, unde se asculta complet alt gen de muzica, unde amenajarea este virata mult spre "junk", unde nu se fac rezervari la mese, unde nu se vand sticlele de alcool "la oferta" cu energizantele, unde nu se poarta marcile de haine la vedere si unde nu conteaza masina pe care ai lasat-o in parcare. Si nici cantitatea de bani pe care o ai prin buzunare. Unul dintre cele doua genuri defineste si "discoteca" de la subsolul lui Kulturhaus.
Cum orice "casa de cultura" are o sala "de evenimente", dedicata in general concertelor live, ei bine, exista si la Kulturhaus una. Amenajata cu tot ce este necesar in domeniu. Si un sunet foarte bun, desigur. Capacitatea este cam de 300 de persoane. Alaturi de sala "de evenimente" se mai afla o sala unde isi gasesc loc in mod regulat expozitii de fotografie sau grafica, o sala unde va veti ciocni de arta monumentala si design de obiect si o sala ce gazduieste manifestari dedicate artei filmului. Toate salile beneficiază de barurile aferente. Cei ce se plictisesc sa asiste la concertele live din "sala de evenimente" pot pretexta astfel foarte usor ca se duc "sa-si arunce un ochi" prin celelalte sali, fara sa lase impresia ca sunt complet ageamii in "d-ale muzicii".
Kulturhaus are o foarte mare componenta berlineza. Denumirea, cat si conceptul. New York-ezii cat si Berlin-ezii se pricep ca nimeni altii la "coolness". Si o fac atat de natural incat nu pot fi banuiti de "facatura". La Berlin s-au inventat "casele de cultura". Si s-au rafinat pana la extrem. Un simplu drum pana acolo va va convinge. In vara care tocmai a trecut, orasul era invadat in weekend de mii de tineri londonezi dornici sa se distreze. Si sa se culturalizeze. Nu veneau aici pentru ca bautura era mai ieftina sau pentru ca regulile de conduita erau mai laxe. Doreau sa ia parte la cele mai noi experimente culturale, muzicale si sociale. A devenit un "must-have". Exact in felul in care a inceput sa devina i-Phone'ul sau i-Pad'ul. Dar cu mult mai multa substanta si nu datorita exclusiv marketingului impecabil din spate. Substanta Berlinului o are si Kulturhaus. Nu este vorba despre un import de concept care sa se aseze ca "nuca-n perete" pe mentalitatea romaneasca. Nu este vorba nici despre un capriciu, un lucru necugetat, o toana a vreunuia dintre investitori.
La inceputul anilor '90, langa Cocor, in locul unde functiona celebrul "1001 Articole", s-a deschis un magazin de produse electronice ce se chema "Bucuresti-Berlin". A avut un mare rasunet in acele vremuri. Chestia era ca nici pana astazi nu a putut nimeni sa inteleaga de ce se chema acel magazin "Bucuresti-Berlin". Caci saracele articole electronice de tipul televizoare sau video-uri nu aveau nici cea mai mica legatura cu Berlinul.
