În 2019, am ajuns în viitor – viitorul imaginat de Ridley
Scott în celebrul său film SF, Blade Runner (1982), a cărui acțiune se petrece
exact în momentul pe care îl trăim acum. Inspirat de romanul Do Androids
Dream of Electric Sheep al lui Philip K. Dick și beneficiind de conceptul
vizual neo-futurist al lui Syd Mead și coloana sonoră electronică a lui
Vangelis, Blade Runner a imaginat o fuziune a culturilor într-o
metropolă tehno-art-deco. Și dacă realitatea noastră nu seamănă prea tare cu
lumea descrisă în Blade Runner, oare cum va arăta ea peste încă
30 de ani? Aflăm în sequel-ul semnat de Denis Villeneuve, Blade Runner
2049.
American Independent
Film Festival și Cinema Elvire Popesco vă invită să
revedeţi cele două filme cult pe ecran mare, pe 30 noiembrie, de la ora
18:00, într-o avanpremieră a ediției a 4-a pe care festivalul o pregătește
în 2020. Totodată, primii 20 de spectatori care doresc sa vadă ambele filme
beneficiază de un preţ special: 20 RON. Detalii și bilete pe Eventbook.ro: http://bit.ly/BladeRunner_doublebill.
Acum 37 de ani, Harrison Ford a riscat
cu Blade Runner al lui Ridley Scott. Tocmai ce interpretase
personaje principale în The Empire Strikes Back și Raiders of the
Lost Ark și căuta să facă ceva mai provocator. Blade Runner,
un mix între film noir, science fiction și narațiune sfidătoare părea alegerea
perfectă. Așa a și fost. Inspirat din filmele cu detectivi în stilul celor în
care joacă Humphrey Bogart, în anii ’40 și ’50, Blade Runner
(1982) spune o “poveste polițistă curajoasă plasată într-un viitor distopic
care ridică semne de întrebare despre ce înseamnă să fii om” scrie The
Hollywood Reporter.
Dintr-un viitor cyberpunk al lumii,
bazat pe tehnologie avansată și inteligență artificială, omul a descoperit
tehnologia creării de clone umane, folosite pentru coloniile din spațiu, dar cu
durată de viață limitată. În Los Angeles-ul anului 2019, Deckard (Harrison
Ford) este un Blade , un polițist specializat în descoperirea de replici umane. Deși voia să se retragă, Deckard este obligat să revină
când cinci clone evadează dintr-o colonie extraterestră și ajung pe Pământ.
Binecunoscut pentru toate variantele care au ieșit din
studioul de montaj - 7 la număr - deși doar 3 dintre ele au fost subiectul real
al conversațiilor între fani (theatrical cut, director’s cut și final cut)
pentru că aruncă o umbră de îndoială asupra naturii personajului principal, Blade
Runner reușește să fie “unul dintre cele mai bune filme science fiction
făcute vreodată, care va răspunde provocării trecerii timpului”(Michael Newton,
The Guardian) și care “și-a asigurat statusul printre capodopere precum Metropolis,
de Fritz Lang și 2001: Odiseea Spațială de Stanley Kubrick,
în panteonul creației sci-fi” (Mark Kermode, The Guardian).
Deși lui Ridley Scott i-a
luat mai multe versiuni pentru a satisface răspunsul la întrebarea pusă de
Philip K. Dick cu romanul său Do Androids Dream of Electric Sheep?,
Dennis Villeneuve reușește din prima încercare, folosindu-se de premisa că
atunci când androizii dorm, cea mai profundă dorință a lor este aceea de a fi
oameni. Mai rămâne de văzut doar dacă întrebările care se tot învârt în
jurul inteligenței artificiale: Se poate oare ca sentimentele cunoscute oamenilor
să existe și în roboți? Ar
putea oare un sistem de operare să aibă suflet? vor deveni realitate.
Blade Runner 2049, pătrunde în lumea propusă de
Ridley Scott pe coloana sonoră compusă de Hans Zimmer și
Benjamin Wallfisch și cu o arhitectură a scenografiei care evocă prin umbre
expresioniste și linii unghiulare Cabinetul Doctorului Caligari (r.
Robert Weine).
La 30 de ani distanță după evenimentele din clasicul film al
lui Ridley Scott, Blade Runner/Vânătorul de recompense (1982), un nou vânător
de replici umane - ofițerul LAPD (Los Angeles Police Department) „K” (Ryan
Gosling) descoperă un secret de mult timp îngropat ce are potențialul de a
scufunda în haos ce a mai rămas din societate. Descoperirea îl face pe K să
demareze o anchetă cu scop final de a-l găsi pe Rick Deckard (Harrison Ford),
fost vânător de replici umane, care a fost dat dispărut de trei decenii.
The Guardian spune că “această continuare a clasicului din
1982 este uluitoare din punct de vedere vizual, reușind în același timp să fie
și profund filozofică”, iar Wall Street Journal scrie că “pe bună dreptate,
această saga somptuoasă explorează primatul sentimentului, natura amintirilor
și esența ființei umane.”
Detalii: http://bit.ly/33t0d3w
Un eveniment organizat de American Independent Film
Festival și Cinema Elvire Popesco. Partener media: Radio
Guerrilla.
Vineri, 29 noiembrie 2019, de la ora 19,
Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române din Bucureşti (Str. Eforie
nr. 2) găzduieşte cea de-a 25-a ediţie a Cineclubului FILM, prima din stagiunea
2019-2020 a Cinematecii. În cadrul acestei întâlniri, va fi prezentat, într-o
proiecţie de pe peliculă (35mm), un alt film important al istoriei
cinematografului românesc: DUMINICĂ LA ORA 6 (1966) de Lucian Pintilie. Proiecția
va fi precedată de o discuție cu actorul Dan Nuțu, interpret principal în
filmul prezentat, care și-a făcut debutul cinematografic cu DUMINICĂ LA ORA 6. Evenimentul
de la Cinemateca Eforie include și lansarea celui mai recent număr al revistei
FILM (3 / 2019, al 25-lea din istoria publicaţiei trimestriale editate de Uniunea
Cineaștilor din România). La lansare vor mai participa criticul şi profesorul
Dana Duma, redactor şef, precum şi redactori şi colaboratori ai revistei FILM.
Cineclubul FILM este o serie de
evenimente (proiecţii speciale cu filme româneşti remarcabile, prezentate în copii
noi sau restaurate şi însoţite de discuţii cu invitaţi) organizată de Arhiva
Naţională de Filme – Cinemateca Română în colaborare cu revista FILM,
publicaţie trimestrială a Uniunii Cineaştilor din România (UCIN). Tariful unic
de acces la aceste evenimente este de 5 lei.
Cineclubul FILM s-a deschis în luna
ianuarie 2015, cu filmul O LACRIMĂ DE FATĂ (Iosif Demian, 1980). În cadrul următoarelor
23 de întâlniri de la Cinematecă au mai fost prezentate filmele româneşti S-A
FURAT O BOMBĂ (Ion Popescu Gopo, 1962), MERE ROŞII (Alexandru Tatos, 1976),
MOROMEŢII (Stere Gulea, 1987), RECONSTITUIREA (Lucian Pintilie, 1970),
DIRECTORUL NOSTRU (Jean Georgescu, 1955), DOMNIŞOARA AURICA (Şerban Marinescu,
1986), IACOB (Mircea Daneliuc, 1988), NUNTA DE PIATRĂ (Mircea Veroiu şi Dan
Piţa, 1971), TRECĂTOARELE IUBIRI (Malvina Urşianu, 1974), ANOTIMPURI (Savel
Stiopul, 1964), SĂ MORI RĂNIT DIN DRAGOSTE DE VIAŢĂ (Mircea Veroiu, 1984), LA
CAPĂTUL LINIEI (Dinu Tănase, 1983), SECVENŢE (Alexandru Tatos, 1982), ŢĂRMUL
N-ARE SFÂRŞIT (Mircea Săucan, 1961), DINCOLO DE BARIERĂ (Francisc Munteanu,
1965), FAUST XX (Ion Popescu Gopo, 1966), FRUCTE DE PĂDURE (Alexandru Tatos,
1983), DINCOLO DE NISIPURI (Radu Gabrea, 1973), APA CA UN BIVOL NEGRU (lungmetraj
documentar-eseu colectiv, 1970), 100 DE LEI / SUTA DE LEI (Mircea Săucan,
1973), ILUSTRATE CU FLORI DE CÂMP (Andrei Blaier, 1975), CASA DE PE STRADA
NOASTRĂ (scurtmetraj documentar-eseu, Mircea Săucan, 1957), MEANDRE (Mircea
Săucan, 1967) și LOVIND O PASĂRE DE PRADĂ (Iosif Demian, 1983).
Printre invitaţii de până acum ai
Cineclubului s-au numărat: regizorii Andrei Cătălin Băleanu, Laurenţiu Damian,
Stere Gulea, Dan Piţa şi Dinu Tănase, directorii de imagine Vivi Drăgan Vasile
şi Doru Mitran, monteurii Mircea Ciocâltei şi Melania Oproiu, cântăreața şi
actriţa Marina Voica, actorii Dan Condurache, Ion Dichiseanu, Irina Ionescu,
Dan Nuţu şi Dorel Vişan, criticii şi istoricii de film Ioan-Pavel Azap, Călin
Căliman, Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Magda Mihăilescu, Dinu-Ioan Nicula,
Cristian Tudor Popescu, Călin Stănculescu şi Titus Vîjeu, scriitorul şi
publicistul Bedros Horasangian, jurnalistul şi editorul Emil Stanciu,
jurnaliştii George Canache şi Dinu Moraru.
Detalii despre filmul prezentat:
DUMINICĂ LA ORA 6
România, 1966, 35mm, alb-negru, 83 min.
Versiune originală
Dramă
Regia: Lucian Pintilie
Cu: Dan Nuțu, Irina Petrescu, Graziela Albini, Eugenia
Popovici, Eugenia Bosânceanu, Constantin Cojocaru
Sinopsis:
România, anul 1940. Un băiat cunoaște o fată. Se îndrăgostesc,
fără a ști însă care este adevărata identitate a celuilalt. Amândoi duc o viață
palpitantă și periculoasă, luptând pe ascuns împotriva fascismului, dar
convingerile politice le afectează povestea de iubire. Într-o lume potrivnică,
ei sunt ca două linii paralele care se întâlnesc preț de o secundă doar ca să
se îndepărteze din nou, pentru totdeauna.
Premii:
Grand Prix – Rencontres Internationales
Film et Jeunesse, Cannes; Premiul Special al Juriului, Premiul „Opera Prima”, Premiul
Mișcării de Experiment și Cinecluburi și Premiul Special al Criticii – Mar del
Plata; Trofeul de Aur „Cabeza de Palengua” – Acapulco; Premiul Special al
Juriului și Premiul de interpretare feminină (Irina Petrescu) – Mamaia; Premiul
Special al Juriului (Sergiu Huzum) – Congresul UNIATEC Praga etc.
„Experimentul este necesar. Orice experiment implică –
e firesc – o doză de risc. El nu trebuie însă, evident, să cantoneze în
cercetări formale, adică în formalism. În ceea ce privește DUMINICĂ LA ORA 6,
nu forma este pe primul plan, ci încercarea de a exprima cu mijloace expresive
noi acel conținut care ne este cunoscut. Lucian Pintilie este un regizor de
teatru, cu o experiență limitată și în televiziune. El a fost obișnuit cu
convențiile scenei, cu tirania textului, iar acest film, cu calitățile și excesele
lui, ilustrează tocmai această beție care l-a cuprins pe Pintilie când s-a
întâlnit cu posibilitățile filmului, cu mobilitatea cadrului, cu resursele
contrapunctului audio-vizual, cu putința reproducerii fluxului vital al
realității și cu alte aspecte ale creației filmice, necunoscute omului de
teatru. De aici excesele și artificiile. Unii au spus însă că filmul lui Lucian
Pintilie n-ar cuprinde valori emoționale. Dacă am admite că observația este
întemeiată, s-ar putea replica în treacăt că printre direcțiile filmului modern
există și una de acest ordin – raționalitatea severă a organizării și
exprimării conținutului.” (Victor Iliu, 1966, în „Fascinația cinematografului”,
1973)
Lungmetrajul
„Zavera”, regizat de Andrei Gruzsniczki, cu Dorian Boguță, Șerban Pavlu și
Ioana Flora în distribuție, va avea vineri, 29 noiembrie, premiera în
cinematografele din România, fiind distribuit de Bomb Film Production.
“ZAVERA”
va rula în București (Hollywood Multiplex, Happy Cinema, Cinema Elvire Popesco,
Cinema Muzeul Țăranului, Cinemateca Union, Cinema Europa), Bistrița (Happy
Cinema, Centrul Cultural Dacia), Botoșani (Cinema Unirea), Buzău (Happy
Cinema), Craiova (Cinema Modern), Cluj-Napoca (Cinema Arta, Cinema Victoria),
Focșani (Happy Cinema), Gura Humorului (Centrul Cultural Gura Humorului), Iași
(Cinema Ateneu), Pitești (Cinema Trivale, Cinema “Sebastian Papaiani”), Sibiu
(Centrul Cultural “Ion Besoiu” – în cadrul “ESTE Filmul de Miercuri”), Târgu
Mureș (Cinema Arta).
Lungmetrajul
va fi proiectat în avanpremieră joi 28 noiembrie la Slobozia (Casa de Cultură,
ora 18:00) și Brașov (Visssual, ora 19:00). Regizorul Andrei Gruzsniczki și
actorii vor fi prezenți la proiecțiile din București de la Cinema Elvire
Popesco (vineri, 29 noiembrie, ora 20:30) și Happy Cinema (marți, 3 decembrie,
ora 19:30).
“Zavera”
va avea premiera la Arad vineri, 13 decembrie, de la ora 19:00, la Cinema Arta.
Din 19 decembrie, filmul va rula la Cinema “Bela Lugosi” din Lugoj.
Cel
de-al treilea lungmetraj al lui Andrei Gruzsniczki a avut premiera mondială la
sfârșitul săptămânii trecute în competiția internațională a celei de-a 41-a ediții
a Festivalului Internațional de Film de la Cairo.
Drama
„Zavera” îl are în centru pe Ștefan Caragioiu (Dorian Boguță), inginer
constructor în vârstă de 50 de ani. Existența lui intră într-un blocaj odată cu
moartea celui mai bun prieten al său, arhitectul Nic Papahonțu (Șerban Pavlu),
de care e legat prin tot ce a făcut până acum. Nic reprezintă tot ceea ce și-ar
fi dorit Ștefan de la viață: carismă, talent, dezinvoltură, o mare cultură și o
știință a oamenilor. El moare accidental, iar Ștefan este obligat să deschidă
ochii asupra vieții din jurul lui și să ia decizii. Descoperă că toate
adevărurile în care a crezut până acum se clatină serios, inclusiv prietenia
lui cu Nic.
Din
distribuție mai fac parte Ioana Talașman, Maria Talașman, Medeea Marinescu, Ana
Ioana Macaria, Liana Mărgineanu, Dan Tudor, Floriela Grapini, Viorel Iosif,
Florentina Năstase, Coca Bloos, Ioan Isaiu, Ciprian-Valentin Lighean, Ilie
Gâlea, Ioana Abur, Richard Bovnoczki, Irina Cornișteanu, Ioana Chițu și Silvia
Năstase.
Absolvent
al Universității de Teatru și Film din București în 1994, Andrei Gruzsniczki a
devenit regizor secund al lui Lucian Pintilie și a fost implicat în proiectele
„Terminus Paradis” și „Niki Ardelean, colonel în rezervă”.
Filmul
de debut „Cealaltă Irina” a câștigat Marele Premiu și Premiul
FIPRESCI la CinePécs Moveast IFF 2008, a fost desemnat cel mai
bun film românesc la Festivalul de Film Transilvania 2009 și a primit Trofeul ANONIMUL
în același an.
Al doilea
lungmetraj al lui, „Quod Erat Demonstrandum (Q.E.D.)”, a primit
Premiul Special al Juriului (Festivalul de la Roma 2013), The Golden Taiga Award
(IDFF Spirit of Fire 2014) și Prix de Syndicat Francais de la Critique de
Cinema (Arras IFF 2014).
„Zavera”
are la bază un scenariu dezvoltat în cadrul
programului Script Development Workshop Sources 2 și
prezentat la Cinelink - work in progress (Sarajevo IFF, 2018), unde a
obținut premiul TRT.
Andrei
Gruzsniczki a regizat „Zavera” după un scenariu pe care l-a scris împreună cu
Mircea Stăiculescu, iar Lia Bugnar a fost consultat pentru scenariu. Imaginea este
semnată de Tudor Vladimir Panduru, în timp ce Dana Bunescu s-a ocupat de montaj
și sound design. Muzica a fost compusă de Cristian Lolea, scenografia a fost
realizată de Raluca Ioanovici, iar costumele, de Brândușa Ioan. Machiajul și
coafura au fost realizate de Sandra Pătrăuceanu, respectiv Sorina Giurescu.
Marius Obretin s-a ocupat de sunet. Producător este Alexandru Teodorescu.
„ZAVERA” este o producție Saga Film, cu sprijinul
Centrului Național al Cinematografiei, în colaborare cu
Societatea Română de Televiziune, cu sprijinul financiar al Propaganda
Creative Services, Mediacom Romania, Wavemaker Romania, Tymbark Maspex Romania,
Provident®, Tuborg, Happycinema®, Omv
Petrom, Spoon Comunicare Digitala & Media, Kaufland Romania, Graffiti BBDO,
cu susținerea Julius Meinl, Estee Lauder, Mac Cosmetics,
Mediafax Group, Socar Petroleum Romania, BikeXCS.
Parteneri media: Music Channel, Radio România
Cultural, Ziarul Metropolis, FILM, All About Romanian Cinema, MovieCore, MovieNews.ro, CineFan.ro
Trailer oficial: https://youtu.be/J23NWk_GmW4
Facebook: https://www.facebook.com/ZaveraFilm/
