Oaspetele de onoare al TIFF-ului din acest an este Catherine Deneuve, una dintre actriţele emblematice ale istoriei cinematografului francez. În cadrul Galei de închidere, Deneuve va primi Premiul pentru Întreaga Carieră din partea Festivalului Internaţional de Film „Transilvania”, înmânat, în ultimii ani, unor personalităţi marcante ale cinematografului european precum Vanessa Redgrave, Franco Nero sau Annie Girardot.
Născută în 1943 la Paris, Catherine Deneuve şi-a început prestigioasa carieră în cinema în 1957. Pe parcursul celor 51 de ani petrecuţi în lumea filmului, a jucat în peste 100 de pelicule în care a interpretat roluri dintre cele mai complexe, care au făcut-o, nu o dată, să se re-inventeze complet. De la formidabila prestaţie în rolul Genevievei Emery, adolescenta îndrăgostită şi derutată din musical-ul atipic, câştigător de Palme d’Or, Umbrelele din Cherbourg (1964), la ucigaşa schizofrenică din Repulsie (1965) sau gospodina-prostituată din Belle de Jour (1967), de la rolurile de femme fatale din filmele lui Francois Truffaut, Sirena de pe Mississipi (1969) şi, mai ales, Ultimul metrou (1980), la cele de muncitoare în halat care cântă şi dansează în Dansând cu noaptea (2000) sau de soţie suspectată de crimă în straniul Opt femei (2002), fiecare apariţie a lui Catherine Deneuve are ceva electrizant, iar filmele din distribuţia cărora face parte nu pot trece neobservate: anul trecut, Deneuve si-a împrumutat vocea personajului Doamna Satrapi, mama Marjanei Satrapi în Persepolis, filmul de animaţie care a câştigat Premiul Juriului la Cannes, iar în 2008 actriţa e din nou prezentă pe afişul unuia dintre filmele selecţionate în competiţia pentru Palme D’Or, Conte de Noel.
Actriţa-fetiş şi muza lui Francois Truffaut, cu care a avut o tumultoasă relaţie de dragoste, Catherine Deneuve este deja o imagine-cult a cinematografului, supranumită în ţara sa natală La grande dame de cinema francais. Rând pe rând, ea a contribuit la succesul filmelor unor regizori marcanţi, de la autorul de musical Jacques Demy (Umbrelele din Cherbourg, Domnişoarele din Rochefort), Roman Polanski (Repulsie) sau Luis Bunuel, cel care i-a valorificat pentru prima dată potenţialul de femme fatale (Belle de Jour – Leul de Aur la Veneţia, în 1967, şi Tristana), până la excentricii regizori contemporani Lars von Trier (Dansând cu noaptea) şi Francois Ozon (Opt femei), care s-au folosit tocmai de statutul ei de icon pentru a şoca şi a pune în valoare faţete neexplorate ale personalităţii sale actoriceşti.
Longevitatea, vigoarea şi prospeţimea carierei lui Catherine Deneuve nu aveau cum să nu fie dublate de un palmares pe măsură, din care nu lipsesc zece nominalizări şi două premii César, pentru rolurile din Le dernier metro (1980) şi Indochina (1992); Cupa Volpi a Festivalului de la Veneţia pentru rolul din Place Vendome (1998); Ursul de Argint la Berlin şi premiul Academiei Europene de Film pentru rolul din Opt femei; nominalizări la Premiile BAFTA (pentru seducătoarea si temerara prestaţie din Belle de jour) şi Oscar – pentru rolul din Indochina (1992). La acestea se adaugă o multiudine de premii onorifice primite la festivaluri importante din lumea întreagă, de la Bangkok la San Sebastian şi Berlin.
La acest palmares se va adăuga, sâmbătă, 7 iunie 2008, Premiul pentru Întreaga Carieră acordat unei personalităţi din cinematografia europeană acordat de Festivalul Internaţional de Film „Transilvania”.
În onoarea lui Catherine Deneuve, TIFF programează, sâmbătă, 7 iunie 2008, de la ora 18:00, la Cinema Republica, o proiecţie de gală, unde publicul clujean o va putea aplauda şi asculta pe actriţa franceză înainte de a urmări memorabila sa prestaţie într-unul din filmele reprezentative din carieră.
Născută în 1943 la Paris, Catherine Deneuve şi-a început prestigioasa carieră în cinema în 1957. Pe parcursul celor 51 de ani petrecuţi în lumea filmului, a jucat în peste 100 de pelicule în care a interpretat roluri dintre cele mai complexe, care au făcut-o, nu o dată, să se re-inventeze complet. De la formidabila prestaţie în rolul Genevievei Emery, adolescenta îndrăgostită şi derutată din musical-ul atipic, câştigător de Palme d’Or, Umbrelele din Cherbourg (1964), la ucigaşa schizofrenică din Repulsie (1965) sau gospodina-prostituată din Belle de Jour (1967), de la rolurile de femme fatale din filmele lui Francois Truffaut, Sirena de pe Mississipi (1969) şi, mai ales, Ultimul metrou (1980), la cele de muncitoare în halat care cântă şi dansează în Dansând cu noaptea (2000) sau de soţie suspectată de crimă în straniul Opt femei (2002), fiecare apariţie a lui Catherine Deneuve are ceva electrizant, iar filmele din distribuţia cărora face parte nu pot trece neobservate: anul trecut, Deneuve si-a împrumutat vocea personajului Doamna Satrapi, mama Marjanei Satrapi în Persepolis, filmul de animaţie care a câştigat Premiul Juriului la Cannes, iar în 2008 actriţa e din nou prezentă pe afişul unuia dintre filmele selecţionate în competiţia pentru Palme D’Or, Conte de Noel.
Actriţa-fetiş şi muza lui Francois Truffaut, cu care a avut o tumultoasă relaţie de dragoste, Catherine Deneuve este deja o imagine-cult a cinematografului, supranumită în ţara sa natală La grande dame de cinema francais. Rând pe rând, ea a contribuit la succesul filmelor unor regizori marcanţi, de la autorul de musical Jacques Demy (Umbrelele din Cherbourg, Domnişoarele din Rochefort), Roman Polanski (Repulsie) sau Luis Bunuel, cel care i-a valorificat pentru prima dată potenţialul de femme fatale (Belle de Jour – Leul de Aur la Veneţia, în 1967, şi Tristana), până la excentricii regizori contemporani Lars von Trier (Dansând cu noaptea) şi Francois Ozon (Opt femei), care s-au folosit tocmai de statutul ei de icon pentru a şoca şi a pune în valoare faţete neexplorate ale personalităţii sale actoriceşti.
Longevitatea, vigoarea şi prospeţimea carierei lui Catherine Deneuve nu aveau cum să nu fie dublate de un palmares pe măsură, din care nu lipsesc zece nominalizări şi două premii César, pentru rolurile din Le dernier metro (1980) şi Indochina (1992); Cupa Volpi a Festivalului de la Veneţia pentru rolul din Place Vendome (1998); Ursul de Argint la Berlin şi premiul Academiei Europene de Film pentru rolul din Opt femei; nominalizări la Premiile BAFTA (pentru seducătoarea si temerara prestaţie din Belle de jour) şi Oscar – pentru rolul din Indochina (1992). La acestea se adaugă o multiudine de premii onorifice primite la festivaluri importante din lumea întreagă, de la Bangkok la San Sebastian şi Berlin.
La acest palmares se va adăuga, sâmbătă, 7 iunie 2008, Premiul pentru Întreaga Carieră acordat unei personalităţi din cinematografia europeană acordat de Festivalul Internaţional de Film „Transilvania”.
În onoarea lui Catherine Deneuve, TIFF programează, sâmbătă, 7 iunie 2008, de la ora 18:00, la Cinema Republica, o proiecţie de gală, unde publicul clujean o va putea aplauda şi asculta pe actriţa franceză înainte de a urmări memorabila sa prestaţie într-unul din filmele reprezentative din carieră.
sursa : http://www.tiff.ro/
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu