Sunt suma tuturor femeilor

Citesc Pandora's si imi place deoarece parte din femeile ce scriu acolo au pareri comune cu mine insa ele le pot "articula" mult mai bine decat as face-o eu in scris.
Recunosc ca am preferatele mele si incep lectura cu articolele lor. Iar aici este vorba, astazi chiar, despre una dintre cele pe care le-am descoperit si le citesc cu maxima atentie. Este vorba despre Antonia Tucheac. Acum fix 3 zile citeam articolul sau "Suntem suma tuturor bărbaţilor" si mi-am dat seama ca de fapt si eu sunt suma tuturor femeilor din viata mea. Sper ca Antonia sa nu-se supere ca ii preiau cu copy si paste articolul si de asemenea pentru faptul ca am modificat ultima fraza...iar acesta este de fapt cadoul meu pentru voi cititoarele acestui blog de ziua voastra - "La Multi Ani!"

"Suma celor care au fost şi care vor fi. A celor mulţi sau puţini, a unicului. A tatălui, a soţului, a amantului, a fratelui. Suntem ceea ce ochii celui care ne priveşte pe stradă vor să fim. Suntem îndrăgosteala lor şi sacrificiile nebune pe care le fac pentru noi. Suntem orele de shopping la care sunt imuni doar pentru noi. Suntem orele de aşteptare în care privim la ceas ca la obiectul mântuirii şi florile pe care ni le dăruiesc cu degete lungi care caută suflete.

Suntem cafeaua lor de dimineaţă sau amarul de zi cu zi. Suntem caractere puternice datorită lor şi oameni slabi doar pentru că nu i-am lăsat să ne înveţe sufient.

Suntem taţi care ne-au crescut, cu sacrificii sau fără, şi iubiţi cu drame în miezul nopţii. Suntem farfurii sparte şi revelioane cu confetti.

Ne găsiţi adolescente pe rândurile din spate ale unei săli de cinematograf sau pe culoarele unei şcoli generale. Mirosim a cofetărie şi a plimbări pe Magheru.

Suntem drame sau poveşti cu final fericit, regăsiri şi despărţiri în gări centrale, aburi de iarnă sau toropeli de vară. Ne purtăm paşii în existenţe paralele, în locurile unde paşii noştri şi ai lor au călcat împreună.

Suntem momente grele, negre şi cleioase în care ne-am odihnit inimile pe umerii lor. Suntem cursuri împrăştiate nervos în certuri la facultate şi bilete lăsate în bancă, lângă un fir timid de floare.

Suntem nervii lor în trafic şi rareori prietenele lor de bere.

Timpul lor pierdut sau câştigat sau regretul lor, dragostea lor imposibilă sau soţia lor pentru tot restul vieţii. Suntem mamele copiilor lor sau prietenele lor. Suntem mâna din mâna lor.

Suntem tatăl ce trăgea pe stradă fetiţa de patru anişori care încerca să ţină pasul. Suntem mirosul de portocale şi fanteziile lor. Ne poartă în paharele cu vin, în portofele sau în multele sertare din suflet. Ne respectă şi ne fac puternice.

Curgem lin pe autostrăzi şi ne oprim, uneori, în caramboluri, suntem copiii pe care i-am făcut sau pe care i-am pierdut. Suntem ochii lor îndreptaţi către ochii noştri şi biserici cu prieteni îmbrăcaţi festiv.

Suntem minunile lor. Sau nu."

Suntem femeile din viaţa noastră la fel cum si voi doamnele si domnisoarele trebuie sa recunoasteti ca suntem barbatii din viata voastra chiar daca va convine sau nu, fiecare ne lasam "urmele" in viata celuilalt.
Maine va fi o alta poveste...sau poate aceeasi!