Contextul pandemic a influențat considerabil piața românească de artă, pe de o parte în direcții intuibile - accent pe conectivitate online, raportarea la artă ca mijloc de tezaurizare a valorii banului, scăderea activității galeriilor de artă contemporană - dar și în direcții contraintuitive, precum creșterea unor volume brute de vânzări, comparativ cu primul semestru 2019.
Raportul primei jumătăți de an 2020 propune o incursiune în evenimentele care au dus la continuarea creșterii pieței de artă în ultima perioadă (creștere medie anuală a pieței românești de artă de 22% în perioada 2016-2019) și o explorare a modului în care noua situație globală va produce efecte semnificative și schimbătoare asupra tuturor celor implicați - de la artiști, la galerii și case de licitații, la desfășurarea de evenimente artistice, precum și în procesul de cumpărare și motivația de a investi în artă.
Raportul ia în considerare, în primul rând, prima subperioadă a semestrului, adică lunile de primăvară, influențate profund de incidența măsurilor de prevenire a extinderii pandemiei și de temerea de relaționare socială (raportat la care linile de vară, ce au urmat, au fost marcate de o relaxare a măsurilor de constrângere și, în general, a piețelor).
O succintă survolare a pieței românești de artă indică o întrerupere totală a activității de bază în sectorul pieței primare, a galeriilor, al căror rost esențial este să promoveze arta prin expoziții. Piața, în acest caz, s-a îndreptat către unica soluție permisă și posibilă, aceea de a se organiza în online, prin expoziții, tururi virtuale și licitații online (excepție fericită au făcut casele de licitație ce aveau deja pregătită și funcțională o platformă de tranzacționare online).
Dintre cele șase case de licitație existente în 2019, doar trei și-au continuat activitatea în prima perioadă a pandemiei - A10 (Artmark), Alis și Quadro, fiecare folosind propriile facilități online, dezvoltate funcțional anterior contextului pandemic. Astfel, Licitația Artmark de Primăvară - cel mai mare eveniment al pieței de artă din primul trimestru, nu a fost afectată de contextul pandemic, înregistrând o rată de adjudecare de peste 90% și vânzări de 1,25 milioane de euro - (raportat, spre exemplu, la Licitația Artmark de Primăvară din martie 2019, unde totalul de adjudecare a fost de 1,03 milioane de euro, iar rata de adjudecare de 87,9%.
Iată principalele motive analizate de Raport pentru evoluția pozitivă a vânzărilor de artă din lunile contextului pandemic (cu probabilitatea acestor motive de a se menține cel puțin până la sfârșitul lui 2020):
Motivul factual - buna premisă a construcției anilor precedenți, care nu poate fi înlăturată din calculul volumelor de vânzare curente 2020. Creșterea relativ liniară din ultimii 5 ani de piața de artă, bizuită pe o revenire treptată a economiei, dar și pe o marketare cantitativă a ofertei de artă românească, stă la baza formării audienței licitațiilor din primăvară și vară.
Momentul „lucrurilor care contează cu adevăarat” - creșterea interesului consumatorului cultural pentru viața sa privată, eventual și resursa suplimentară de timp - a consumatorului cultural, pentru a evalua meritele ofertei de artă, paranteza de timp deschisă de inactivitatea socială impusă, creând consumatorului cultural posibilitatea practică de a nu rata, așa cum se petrecea frecvent, eventualele oportunități ale ofertei de artă curente, apte să îi înfrumusețeze viața - prioritate altminteri, în trecut, frecvent amânată.
Lecția crizei trecute - probabil, principalul motiv al continuării trendului crescător de piață încă din primele luni de context pandemic survine atât din lecțiile crizei economice 2008-2010, cât și din instinctele economice de a conserva valoarea banilor în recipiente sigure, în fața posibilității/probabilității unei viitoare inflații, în contextul în care statele ar încerca să facă față nevoii bugetare pe calea creșterii cantității de bani în circulație. În mod tradițional, arta de patrimoniu, aurul, metalele prețioase au jucat, de-a lungul secolelor, în situații similare, în pragul multor crize, interne ori internaționale, acolo unde și performanța financiară a emisiunilor statale este pusă sub semnul întrebării, rol de valori de refugiu, păstrând, până la regularizarea piețelor și până la stabilizarea valorii monedei, valoarea financiară a economiilor, la nivelul dinaintea crizei.
În privința perspectivelor de piață pentru 2020-2021, plecând de la stadiul în care a rămas piața de artă în 2019 și reacțiile la contextul pandemic, Raportul are în vedere câteva evoluții simțitoare, atât la nivel instituțional, cât și la cel al jucătorilor privați. Se preconizează pentru perioada imediat următoare activarea unor forțe și motivații opuse, unele continuând din perioada anterioară, dar încetinite de criză, altele atipice, provocate de așteptări ori nevoi specifice crizei, precum:
Continuarea creșterii pieței - însă atipică și doar parțial organică. Preferarea tezaurizării în fața investiției, așadar a achiziției de risc minim sau zero, sigure, a numelor mari, de patrimoniu - precum Grigorescu, Aman, Luchian, Petrașcu, Luchian, Tonitza, Pallady, Baba, Bălașa etc. Totodată, se va restrânge rolul jucat de galeriile de artă, îndeosebi de cele de artă de patrimoniu și magazine de antichități, în favoarea caselor de lciitații, precum și rolul jucat de galeriile de artă contemporană, în favoarea achizițiilor directe din atelierul artistului ori online din markeplace-uri dedicate.
Progresul digitalizării pieței de artă - pornind de la exemplul celor câtorva platforme de licitare online funcționale, se estimează că următoarea etapă de digitalizare a pieței românești de artă va consta în consacrarea unui (sau unora) mare marketplace online care să preia rol dominant de piață în circa 2-4 ani. O șansă de platformă de tip marketplace pentru toate categoriile de artă o vor avea și casele mari de licitație, dacă sunt avantajate de o clientelă numeroasă și un canal deja funcțional de tranzacționare online.
Liberalizarea cadrului legislativ cu privire la artă - integrarea României în blocul comunitar va concretiza în anii următori modernizări notabile în ceea ce privește transparența inventarelor de bunuri culturale mobile ale muzeelor naționale și locale, aflate în proprietate publică, ce vor deveni accesibile atât cercetătorilor, cât și publicului larg interesat. Totodată, Raportul mizează pe creșterea interesului în direcția punerii în valoare a artei românești, atât prin expoziții și publicații, orientate către justificările interne ale sectorului public, dar și promovarea culturii vizuale românești în străinătate, prin îngăduirea exportului de artă și prin încurajarea procesului de colecționare de artă românească și de către iubitorii de artă străini, susținerea unor programme expoziționale în străinătate și a unor schimburi culturale intereuropene.
Versiunea integrală a ,,Raportului privind piața de artă 2020-2021 în context pandemiei” poate fi descărcată aici: https://www.artmark.ro/ro/despre-noi/rapoartele-pietei-de-arta
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu