Francofonia - cum a încăput Luvrul în 37 de camioane

Francofonia, cel mai recent film al regizorului rus Alexander Sokurov, intră de vineri, 22 iulie, în cinematografe din București, Cluj, Constanța, Timișoara, Brașov, Pitești, Oradea, Târgu Mureș, Bârlad, Focșani, Odobești, Adjud și Gura Humorului. Filmul poate fi văzut în avanpremieră joi, 21 iulie, la Cinema Elvira Popescu din Capitală, de la 20.30.
 
Francofonia vorbește despre soarta operelor de artă din Muzeul Luvru în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Franța era sub ocupație nazistă. Filmul are în centru coaliția improbabilă dintre directorul Muzeului Luvru, Jacques Jaujard, și Franziskus Wolff-Metternich, ofițerul nazist din fruntea serviciului Kundstschutz (prezervarea artei). Acesta l-a ajutat pe Jaujard să tergiverseze cererile Führerului, păstrând astfel secretul ascunzătorilor operelor de artă, care fuseseră evacuate din Luvru cu aproape un an înainte. 
 
Dacă nu ar fi făcut asta, cel mai probabil, operele de artă din Luvru ar fi ajuns în colecțiile private ale lui Adolf Hitler, așa cum s-a întâmplat cu restul capturilor de război. „Dacă vorbim despre artă, nu putem să nu vorbim și despre istorie”, spune Sokurov.
 
Cu un an înainte ca armata germană să ajungă în Paris, în 1939, Jacques Jaujard a demarat golirea Luvrului. Sub supervizarea sa, depozitate cu grijă în sute de cufere și cutii, sculpturi, artă decorativă și 3690 de tablouri au pornit la drum spre castelele din regiunea Vichy. Călătoria a fost un coșmar logistic al asamblării și așezării obiectelor în cele 37 de camioane, parte din ele fiind mașini pentru decoruri de teatru împrumutate de la Comedia Franceză, singurele îndeajuns de încăpătoare pentru pânzele mari. 
 
Centrul atenției tuturor a fost celebra Mona Lisa. Pictura lui Leonardo da Vinci a fost scoasă din Luvru în mijlocul nopții și urcată într-un camion împreună cu un curator. Ușile camionului au fost sigilate pentru a asigura o temperatură stabilă. Ajunși la destinație, în castelul D’Amboise, prima dintre cele cinci locații care o vor găzdui pe timpul ocupației naziste, s-a constatat că Mona Lisa era bine, omul însă leșinase din lipsă de aer, potrivit relatărilor din presa vremii.  
 
A fost doar una dintre victimele făcute de „Madame Lisa”, așa cum o alinta Napoleon, care a ținut pictura timp de patru ani pe peretele dormitorului său, doar pentru el. Mona Lisa este singurul tablou din Luvru cu propria căsuță poștală pentru miile de scrisori de dragoste pe care le primește. În 1911, când tabloul a dispărut de pe peretele muzeului, „întreg Parisul a intrat în doliu. Mii de oameni s-au încolonat în fața pătratului gol de pe perete, au lăsat flori și bilețele”, scrie The New York Times. „Parisul, orașul muzeelor, capitala culturală a vechii lumi. Ce s-ar fi ales din noi dacă Parisul ar fi fost bombardat în cel de-al Doilea Război Mondial? Ceva ireparabil, ștergerea istoriei”, spune regizorul.
Francofonia a fost lansat în cadrul celei de-a 72-a ediții a Festivalului de la Veneția, unde a câștigat Premiul FEDEORA pentru Cel mai bun film european. 
 
Alexander Sokurov este autorul unor filme precum Faust, premiat cu Leul de Aur la Veneția în 2011, Alexandra (2007), The Sun (2004), Father and Son (2003) sau Mother and Son (1997), toate selecționate și premiate în marile festivaluri. 
 
Ne puteți urmări pe: www.facebook.com/TransilvaniaFilm

Francofonia, filmări într-unul dintre cele mai bine păzite muzee din lume

Francofonia, o co-producție franco-germano-olandeză regizată de maestrul rus Alexander Sokurov, despre soarta operelor de artă din Muzeul Luvru în timpul celui ce-al Doilea Război Mondial, intră pe marile ecrane din România. Filmul va rula, din 22 iulie, în cinematografe din București, Cluj, Constanța, Timișoara, Brașov, Oradea, Târgu Mureș, Bârlad, Focșani, Odobești, Adjud și Gura Humorului.
 
Francofonia vorbește despre coaliția improbabilă dintre Franziskus Wolff-Metternich, ofițerul nazist însărcinat cu prezervarea operelor de artă, ceea ce de obicei însemna confiscarea lor pentru colecțiile private ale Führer-ului, și directorul Muzeului Luvru, Jacques Jaujard, unul dintre cei mai respectați muzeografi din Europa de Vest. Povestea celor doi inamici pe care iubirea pentru artă îi transformă în aliați este recreată de Alexander Sokurov, care mărturisea într-un interviu pentru canalul ARTE: „Dacă în momentul morții voi putea să păstrez doar două lucruri din viață, acestea ar fi lumina de dimineață și marea cultură europeană”.
 
Regizorul capodoperei Arca rusească (2002) a avut acces privilegiat la Luvru, unul dintre cel mai bine păzite muzee din lume, cu un sistem de securitate care valorează milioane de euro. Muzeul adăpostește peste 35.000 de obiecte de artă. „Sokurov, care a parcurs ca un vizionar Muzeul Ermitaj în filmul Arca rusească, s-a simțit ca la el acasă în Luvru”, aflăm din publicația Le Figaro. Pentru filmarea de la Luvru, se spune că a petrecut zi și noapte în muzeu, analizând minuțios fiecare cadru. A avut acces liber prin tot spațiul, mai puțin biroul în care lucra personajul său, Jacques Jaujard.
„Regizorul își compune cadrele ca o pictură, cu o permanentă grijă pentru cel mai mic detaliu, gest sau postură. Își reinventează filmul în fiecare moment”, relatează ArteTV.  „Toată opera regizorului se hrănește din pictură, sculptură, muzică și literatură”, scrie Le Figaro, pentru care regizorul declară: „Nu mă consider un regizor consacrat, ci un simplu elev. Învăț de la pictori, compozitori, scriitori.”
Sokurov nu vorbește limba franceză și, pe tot parcursul celor patru săptămâni de filmare, petrecute în Luvru, în Germania și în portul Rotterdam (locație pe care se punea mai mult accent într-o primă variantă de montaj), a avut doi asistenți care i-au tradus toate indicațiile. La fiecare film al său, Alexander Sokurov obișnuiește să aleagă figurația dintre membrii echipei sau vizitatorii de pe platou. Așa se face că un istoric specialist în perioada ocupației, Catherine Limbert, s-a trezit în fața camerei, în costum de secretară a directorului Luvrului. 
 
„Adevăratul moment de creație al unui film începe odată cu post-producția”, spune Sokurov într-un interviu pentru Groupement National de Cinemas de Recherche. Post-producția filmului Francofonia a fost mai lungă și incomparabil mai complicată decât filmarea propriu-zisă. “Acolo nu există nicio restricție. Poți schimba sensul, numele, personajele, dialogurile, chiar și dramaturgia. Un film e ca un copac, crește încontinuu. Nu e ca o construcție planificată, orice se poate modifica. Să faci un film e ca și cum te-ai căuta pe tine, riscând să nu te găsești.”
 
Francofonia a fost lansat în cadrul celei de-a 72-a ediții a Festivalului de la Veneția, unde a câștigat Premiul FEDEORA pentru Cel mai bun film european. 
 
Alexander Sokurov este autorul unor filme precum Faust, premiat cu Leul de Aur la Veneția în 2011, Alexandra (2007), The Sun (2004), Father and Son (2003) sau Mother and Son (1997), toate selecționate și premiate în marile festivaluri.
 
www.facebook.com/TransilvaniaFilm

Francofonia - reacții în presa internațională

Francofonia, cel mai recent film al multi-premiatului regizor rus Alexander Sokurov, intră în cinematografele din România din 22 iulie, însoțit de cronici în marile publicații ale lumii. La premiera mondială de la Veneția, anul trecut, presa internațională semnala entuziast apariția unui nou film marca Sokurov despre un mare muzeu, la 13 ani după capodopera Arca rusească (2002). 

„Francofonia, o bogată meditație asupra Luvrului și a destinului său în cel de-al doilea război mondial, e imposibil de inclus într-o categorie anume. Din trailer ai putea crede că este, în mare, o dramatizare a relațiilor incerte dintre directorul Luvrului și ofițerul nazist însărcinat cu prezervarea patrimoniului artistic al Franței. Vizionarea lui lasă însă loc unei imagini mai ample”, scrie publicația americană „Variety”.
Francofonia spune povestea captivantă a doi oameni remarcabili: directorul Muzeului Luvru, Jacques Jaujard, și contele Franziskus Wolff-Metternich, ofițer al celui de-al Treilea Reich. Mai întâi inamici, apoi aliați, cei doi devin motorul din spatele protejării Luvrului în mijlocul unuia dintre cele mai sângeroase conflicte din istorie. 

 „Filmând în interiorul Luvrului, cu acces nelimitat la întreaga colecție (Muzeul Luvru este producător asociat la coproducția franco-germano-olandeză), Sokurov face paradă de opere de artă: de la o sculptură a unui bărbat, veche de 9000 de ani, la Mona Lisa sau Victoria din Samothrace. Atunci când ajunge în sala cu sculpuri și frize din Asiria, devine și mai clară ideea că ocrotirea artei înseamnă de fapt ocrotirea civilizației”, scrie „The Hollywood Reporter”.

Renumitul regizor rus declara că unul dintre marile sale visuri este o serie de filme despre mari muzee: Ermitaj, Luvru, Prado, Muzeul Britanic. „Cine am fi fără muzee?”, se întreabă Sokurov. Ce am fi ajuns dacă Parisul ar fi fost bombardat în cel de-al doilea război mondial? Cât de straniu este că asta nu s-a întâmplat și că, în timp ce totul se distrugea, Parisul rămânea un sanctuar? „Ideile lui Sokurov au o profunzime filosofică și o bogăție aproape nemaiîntâlnită în cinematografie. Atunci când arată un deget roz și grăsuț cum se întinde să atingă mâna unei statui de marmură, simți cum timpul însuși se scurtcircuitează”, notează „The Telegraph”. 

„Francofonia este un eseu fascinant, o meditație despre artă, istorie și felul în care umanitatea se vede pe sine”, îl descrie „The Guardian”. „E un film uman, emoționant și vulnerabil, de la pactul stângaci dintre Jaujard și Wolff Metternich, care într-o lume mai bună ar fi fost prieteni, până la operele de artă scoase din Luvru înainte de ajungerea nemților în Paris”, notează și „The New Yorker”. 

Alexander Sokurov este autorul unor filme precum Faust, premiat cu Leul de Aur la Veneția în 2011, Alexandra (2007), The Sun (2004), Father and Son (2003) sau Mother and Son (1997), toate selecționate și premiate în marile festivaluri. 

Francofonia a fost lansat în cadrul celei de-a 72-a ediții a Festivalului de la Veneția, unde a câștigat Premiul FEDEORA pentru Cel mai bun film european, și va fi distribuit în România de Transilvania Film, din 22 iulie. 

www.facebook.com/TransilvaniaFilm

Francofonia - din 22 iulie pe marile ecrane

Din 22 iulie, Transilvania Film aduce pe marile ecrane din România Francofonia, cel mai recent film al renumitului regizor rus Alexander Sokurov. Câștigător al Premiului Fedeora pentru Cel mai bun film european la Festivalul de la Veneția și proiectat la Toronto, San Sebastian, Londra, Salonic sau Göteborg, Francofonia explorează un episod controversat din timpul celui de-al doilea război mondial: soarta operelor de artă din Muzeul Luvru, în timpul ocupației naziste.  
 
„Ce ar fi Parisul fără Luvru sau Rusia fără Ermitaj, aceste repere naționale de necontestat? Hai să ne imaginăm o arcă pe ocean, plină cu oameni și mari lucrări de artă – cărți, picturi, muzică, sculpturi, și mai multe cărți, înregistrări și altele. La un moment dat, fundul arcei începe să cedeze sub presiunea unei crăpături. Ce salvezi atunci? Oamenii sau mărturiile mute, dar de neînlocuit, ale trecutului? Francofonia este un recviem pentru ceea ce a pierit, un imn adresat spiritului și curajului uman și a ceea ce ne unește”, spune autorul filmului-cult Arca rusească/ The Russian Ark, binecunoscutul tur de forță prin Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg, filmat dintr-un singur plan secvență, cu 2000 de actori și trei orchestre. Criticii spun că, odată cu Arca rusească,  Sokurov a dat startul filmelor cu și despre mari muzee.
 
În 1938, în preajma celui de-al doilea război mondial, pentru a evita consecințele catastrofale ale primei deflagrații, care a provocat distrugerea a numeroase opere de artă valoroase, tablourile și obiectele din Muzeul Luvru sunt trimise pe ascuns în castele din țară, pentru a fi protejate de bombe, dar și de regimul nazist, care intenționa să confiște o parte dintre ele. 
 
Combinând imagini de arhivă și secvențe filmate, Francofonia spune povestea a doi oameni remarcabili: directorul Muzeului Luvru, Jacques Jaujard, și contele Franziskus Wolff-Metternich, ofițer al celui de-al Treilea Reich. Mai întâi inamici, apoi aliați, cei doi devin motorul din spatele protejării Luvrului în mijlocul unuia dintre cele mai sângeroase conflicte din istorie. Francofonia explorează relația dintre artă și putere, folosind Luvrul ca exemplu viu al civilizației și al modului în care arta ne influențează.
 
„Cineastul rus Alexander Sokurov are darul, poate de neegalat printre colegii de breaslă internaționali, de a transforma frământarea intelectuală în imagini spectaculoase”, scrie The New York Times. Rolurile celor doi oameni-cheie din istoria Luvrului sunt preluate de Louis-Do de Lencquesaing și Benjamin Utzerath, în timp ce Vincent Nemeth apare în rolul lui Napoléon Bonaparte.
 
Alexander Sokurov s-a născut în 1951, în Podorvikha, Rusia, a absolvit un master în istorie la Universitatea Gorky și unul în regie la Institutul Cinematografic de Stat din Moscova, unde s-a împrietenit cu Andrei Tarkovski și a fost influențat de opera acestuia. Filmul lui de licență, The Lonely Voice of Man, o adaptare după Platonov, finalizat în anul 1978, a fost interzis de regimul sovietic până în 1987, când a primit Leopardul de Bronz la Festivalul de la Locarno. Cu Faust, regizorul a câștigat Leul de Aur la Veneția în 2011, iar filme ca Alexandra (2007), The Sun (2004), Father and Son (2003) sau Mother and Son (1997) i-au adus selecții și premii în marile festivaluri și notorietate pe plan internațional. 
 
 “Am fost extrem de fericit când a apărut oportunitatea de a filma în Luvru. E minunat că administrația muzeului a răspuns cu atât de mult entuziasm propunerii noastre.” Regizorul mărturisește că visul lui este să facă o serie de filme cu muzee : Ermitaj, Prado, Muzeul Britanic, și vorbește despre comunitatea muzeelor ca cea mai stabilă din lumea culturală. “Ce am fi noi dacă nu ar exista muzee ? Cum am fi fără posibilitatea de a cunoaște această grandioasă, magnifică cultură care a existat în trecut ? ”
 
Francofonia este o co-producție Franța-Germania-Olanda. Filmul va fi distribuit în cinematografele din România, din 22 iulie, de Transilvania Film.
 
www.facebook.com/TransilvaniaFilm