Prima zi de B'Estfest a fost una ploioasa si in acelasi timp una magica. Muzica s-a intrepatruns cu starea de libertate a unui open-air festival si astfel nu a mai fost decat un pas pana la catharsisul bucuriei depline.
Am ajuns la B'Estfest chiar in timpul concertului Snails ce a deschis ziua. Asta dupa ce am trecut de cele 2 filtre ce anuntau filtrul principal dinaninte de intrarea in locatie.
Atmosfera libera, costuri Discovery L.A. Ink, Alto (cort de Silent Disco), Romtelecom, B'Estfest Iarmarock si o abundenta de oameni veniti din toate colturile Europei pentru a-se bucura si incanta alaturi de trupele preferate.
Primul artist important al festivalului si al zilei a fost Patrice. O imbinatie excelenta de reggae cu soka si world music care a innebunit publicul. Absolut excelent in live, Patrice, a facut publicul sa se miste de la inceput si pana la sfarsitul recitalului sau de 1 ora. Spre final amenintarea ploii nu a mai fost doar o amenintare ci a devenit realitate dand astfel tonul si pentru "Soulstorm".
Intensificarea ploii ne-a facut sa fugim spre umbrelutzele amplasate in locatie si sa vedem finalul de acolo. Iti recomand ca in urmatoarele zile sa ai la tine o pelerina (organizatorii nu s-au gandit sa puna in vanzare astfel de obiecte) pentru ca te poate salva (pe mine nu m-a salvat reusind sa inchei ziua ud pana la piele insa partenera s-a bucurat ceva mai mult de avantajul de avea un asemenea obiect).
Pe White Lies nu i-am vazut datorita ploii ce in loc sa se opreasca pur si simplu s-a intensificat, insa am putut sa-i aud si chiar au reusit sa adune un numar considerabil de temerari plouati in fata scenei Ciuc unde au sustinut recitalul.
Atractia serii a fost in recitalul The Killers care a reusit sa ne scoata pe toti din cortul Alto unde ne refugiasem de ploaie si sa ne aduca pana in fata scenei.
Americanii au inceput in forta direct cu "Human", melodie ce a sunat mai mult cu o chemare adresata publicului care nu s-a lasat mai prejos si a raspuns in numar mare.
"Somebody Told Me", "Mr. Brightside", "Smile Like You Mean It" sau "Spaceman" au rasunat tare, melodic si absolut incantator de pe scena.
The Killers n-au pierdut timpul cu vorbe de PR despre Romania, au cantat, au salutat si au incantat publicul doar prin prestatia lor de exceptie. Bisul cerut de public a fost indeplinit, trupa intorcandu-se pe scena cu intrebarea "Did you miss us?" urmata de inca doua cantece care ne-au dus pe toti undeva sus intr-o stare de beatitudine pe care ploaia nu a reusit sa ne-o naruie.
Per total o zi frumoasa la B'Estfest pe care nu mi-as fi dorit s-o impart cu altcineva decat cu placuta prezenta alaturi de care am fost si care m-a facut sa uit de ploaia ce cadea uneori insuportabil, concerte ce nu trebuiau ratate, oameni simpatici cu care m-am intalnit (salutari Petru si multam de discutie si explicatiile despre Ramtha) si o atmosfera extraordinara.
Asa ca...nu uita pelerina (conform organizatorilor accesul cu umbrele este interzis - desi aseara erau destule) si du-te sa traiesti senzatia unui festival incantator.
