Peste 850 de artiste femei: Centenarul femeilor din arta romaneasca

Este un proiect compus, constând în expoziție-cercetare, dezbatere, masă rotundă și publicație, produs de PostModernism Museum, beneficiind de co-finanțare din partea Ministerului Culturii și Identității Naționale și de parteneriate strategice cu Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Municipiului București și Muzeul de Artă Brașov.

●        Dezbatere - vineri 3 noiembrie, ora 19.00, la Muzeul Municipiului București - Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu nr. 2, București). Invitați vorbitori: Alin Ciupală, Angelica Iacob, Cosmin Nasui, Victor Sămărtinean, Cristian Vasile
●        Expoziție - 8 noiembrie 2017 - 28 februarie 2018, la Muzeul de Artă Contemporană din cadrul Muzeului Național Brukenthal (Str. Tribunei nr. 6, Sibiu). Curator: Cosmin Nasui, co-curator: Robert Ștrebeli, din partea Muzeului Național Brukenthal
●        Masă rotundă - 26 noiembrie 2017, la Muzeul de Artă Contemporană din cadrul Muzeului Național Brukenthal (Str. Tribunei nr. 6, Sibiu). Masa rotundă are loc cu ocazia lansării Centenarului României la Muzeul Național Brukenthal.
●        Lansare publicație - la masa rotundă din 26 noiembrie 2017, Sibiu. Publicația conține o serie de studii și documentări dedicate pe subiectul cercetării „Centenarul femeilor din arta românească”.

Expoziție cercetare
Vernisajul are loc miercuri 8 noiembrie 2017 la ora 14.00 la Muzeul de Artă Contemporană din cadrul Muzeului Național Brukenthal, Str. Tribunei nr. 6, Sibiu. Expoziția este deschisă în perioada 8 noiembrie 2017- 28 februarie 2018. Din martie 2018 este găzduită de Muzeul de Artă Brașov.
„Fenomenele culturale și artistice au cunoscut încă de la începutul secolului XX o largă participare artistică nu doar din partea bărbaților, ci și a femeilor. Absența remarcării și creditării rolului acestora a întârziat aproape mai bine de un secol, din pricina societăților patriarhale cu o puternică influență machistă. Recuperarea istorică a prezențelor feminine și a rolului lor a depășit faza activistă a feminismului și încearcă restabilirea firească a unor echilibre sociale și culturale de o mare importanță istorică.” - Cosmin Nasui, curator și istoric de artă

„Expoziția își propune să prezinte strategia Muzeului de Artă Contemporană din cadrul Muzeului Național Brukenthal în documentarea creației artistice a zilelor noastre. De asemenea, cu acest prilej se dorește deschiderea unor noi căi de colaborare și crearea unei platforme de cercetare pentru colecțiile de artă contemporană și proiecția dezvoltării lor în viitor.” - Robert Ștrebeli, curator al Muzeului de Artă Contemporană din cadrul Muzeului Național Brukenthal

Expoziția-cercetare „Centenarul femeilor din arta românească” este alcătuită din lucrări de artă originale, artefacte, memorabilia, cataloage, arhivă digitală, o serie de infografice care prezintă sub-temele cercetării și două proiecții video: una care cuprinde o generoasă selecție de interviuri video cu artiste contemporane și o alta care derulează o amplă arhivă de imagini cu opere de artă realizate de artiste femei în perioada centenarului. 

Expoziția include lucrări de artă de la peste treizeci de artiste: Cecilia Cuțescu-Stork (1879-1969), Elena Popea (1879-1941), Rodica Maniu (1890-1958), Milița Petrașcu (1892-1976), Nutzi Acontz (1894-1957), Lucia Demetriade Bălăcescu (1895-1979), Margareta Sterian (1897-1992), Micaela Eleutheriade (1900-1982), Magdalena Rădulescu (1902-1983), Medi Wechsler Dinu (1909-2016), Hedda Sterne (1910-2011), Maria Gropa Sion (1910-1992), Sofia Uzum (1911-1988), Ana Iliuț (1913-1991), Florica Cordescu (1913-1965), Elvira Micoș (1914-2014), Wanda Sachelarie Vladimirescu (1916-2008), Puia Hortensia Masichevici (1917-2010), Lidia Mihăescu (1918), Alma Redlinger (1924-2017), Iulia Oniță (1923-1987), Eva Cerbu (1924-2008), Vera Marcu, (1924), Olga Smolenschi (1924-2012), Clarette Wachtel (1926-2011), Geta Brătescu (n. 1926), Lia Szasz (1928-2006), Cornelia Daneț (1929-2015), Doina Lie (1929), Xenia Eraclide Vreme (1930-2007), Georgeta Năpăruș (1930-1997), Anamaria Smigelschi (1938), Doina Simionescu (1947-2016), Marilena Murariu (1954), Marilena Preda Sânc (1955) și interviuri video de la artiste contemporane: Marilena Murariu, Aurora Kiraly, Ioana Sisea, Alina Marinescu, Bianca Mann, Cristina Joia, Otilia Cadar, Carmen Acsinte, Zamfira Bîrzu, Iuliana Vîlsan, Cristina Russu, Lea Rasovszky, Ioana Ciocan, Cristina Dragomir, Mirela Trăistaru, Loredana Brumă, Mihalea Vezentan, Patricia Teodorescu, Ana Cătălina Gubandru, Marilena Preda-Sânc. 

Latura inedită a expoziției este prezentarea, ca index și ca arhivă digitală, a peste 850 de artiste din România, dintre care unele mai puțin cunoscute, datorită faptului că nu au beneficiat încă de recuperare și reevaluare istorică. 

Lucrările din expoziție fac parte din colecția Muzeului de Artă Contemporană din cadrul Muzeului Național Brukenthal, Colecția George Șerban și Nasui Collection & Gallery.. Itinerarea la Muzeul de Artă Brașov în 2018 va aduce expoziției lucrări din colecția acestuia.

Expoziția „Centenarul femeilor din arta românească” de la Muzeul Național Brukenthal este realizată în cadrul programului „Invitați la Muzeul de Artă Contemporană” și face parte din Agenda culturală a aniversării Bicentenarului Brukenthal 2017. De asemenea, expoziția marchează și lansarea programului național al Centenarului. 

Dezbatere
Vineri 3 noiembrie 2017 are loc dezbaterea „Centenarul femeilor din arta românească” la Muzeul Municipiului București - Palatul Suţu având ca invitați istorici și cercetători: Alin Ciupală, Angelica Iacob, Cosmin Nasui, Victor Sămărtinean, Cristian Vasile. Aceștia vor prezenta studii și analizele personale istorice, antropologice și de istoria artei ale componentei feminine în arta românească, cu focus pe diferite perioade istorice ale Centenarului.
Angelica Iacob - „Moștenirea Ceciliei Cuțescu-Storck”
Dr. Alin Ciupală - „Primul Război Mondial la genul feminin. Femei, feminism, emancipare”
Cosmin Nasui - „Femei artiste în comunism”
Victor Sămărtinean - „Artistele și grafica militantă: analiză cantitativă a prezenței și activității în cadrul revistei de satiră și umor „Urzica” (1949-1965)”
Cristian Vasile - „Femeia - artist (de stat) în România comunistă. Câteva consideraţii”

Masă rotundă cu ocazia lansării Centenarului României
Marți 28 noiembrie 2017, cu ocazia lansării programului național al Centenarului, are loc masa rotundă cu tema „Centenarul femeilor din arta românească” la Muzeul de Artă Contemporană din cadrul Muzeului Național Brukenthal. Această masă rotundă îi are ca invitați pe Iulia Mesea, Cosmin Nasui, Radu Popică, Victor Sămărtinean, Robert Ștrebeli.

Publicația
Publicația „Centenarul femeilor din arta românească”, în curs de apariție la editura PostModernism Museum, 2017, ISBN 978-606-93751-8-1, este alcătuită din studiile autorilor: Adrian Buga, Alin Ciupală, Marian Constantin, Iulia Mesea, Cosmin Nasui, Cristian Vasile, Victor Sămărtinean, un studiu inedit de Yvonne Hasan (1925-2016), nepublicat până acum, acompaniate de reproducerile lucrărilor de artă realizate de artiste. De asemenea, publicația conține un index de peste 850 de nume de artiste și o secțiune de bibliografie.

Itinerare și noi studii dedicate
Proiectul expozițional va fi itinerat la Muzeul de Artă Brașov, începând cu luna martie 2018, unde se va organiza o secțiune dedicată artistelor brașovene sau reprezentate în colecția muzeului. De asemenea, odată cu această itinerare, va exista o serie nouă de studii ale unor autori și cercetători ce vor fi comunicați cu această ocazie.
///
Proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Parteneri strategici: Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Municipiului București și Muzeul de Artă Brașov

Canal media oficial: Modernism.ro
Mulțumiri: Amalia Alexandru, Bartha Árpád, Irina Cărăbaș, Cristi Farcaș, Dana Hrib, Angelica Iacob, Sabin Luca, Adrian Majuru, Sergiu Olteanu, Radu Popică, George Șerban, Robert Ștrebeli

Vernisajul expoziției interactive „Mașinile lui Leonardo da Vinci”

Descoperă invențiile și arta lui Leonardo da Vinci și surprinde o secvență din felul în care funcționează o minte strălucită. Muzeul Municipiului București vă invită la expoziția interactivă „Mașinile lui Leonardo da Vinci”, deschisă în perioada 18 mai – 24 septembrie 2017 la Palatul Suțu (parter), realizată cu sprijinul Societății ARANEUS din Polonia.
 
Vernisajul va avea loc în ziua de joi, 18 mai 2017, de la ora 19:00, cu ocazia Zilei Internaționale a Muzeelor. Expoziția va putea fi vizitată și de Noaptea Muzeelor, în ziua de sâmbătă, 20 mai, cu program prelungit și intrare liberă (18.00 - 04.00).
 
Leonardo da Vinci (n. 15 aprilie 1452, Vinci – d. 2 mai 1519, Amboise) a fost un pictor, arhitect, filozof, muzician, scriitor, inventator, matematician, mecanic, anatomist, geolog și sculptor italian din perioada renascentistă.
 
Leonardo a fost adesea descris ca fiind arhetipul „Omului Renascentist”, a cărui curiozitate era egalată doar de puterea sa de creație. Notițele sale dezvăluie numeroase idei și concepte care sunt considerate înaintea timpului său, precum teoria că Pământul nu este centrul orbitei Soarelui și nici centrul Universului, elaborată înaintea apariției lucrării „De Revolutionibus Orbium Coelestium” a lui Copernicus. Proiectele și teoriile sale despre gravitație și dispozitivele perpetuum mobile preced Legea gravitației universale a lui Isaac Newton.
 
Ca inginer, Leonardo a proiectat mașinării revoluționare, dezvoltând concepte pentru elicopter, tanc, higrometru, anemometru și multe alte dispozitive inovatoare. Pe durata vieții sale, au fost construite și testate puține proiecte. O parte dintre invențiile lui mai puțin cunoscute, precum bobinatorul automat sau aparatul de testare a rezistenței la tracțiune, au fost introduse în lumea tehnologică fără a atrage atenția publicului.
 
Leonardo da Vinci a fost un maestru al mecanicii. El a introdus folosirea mecanismelor cu pârghie, brațe de remorcare, scripeți, cartere, pinioane și cremalieră. Cele aproape șase mii de pagini de notițe includ mult mai multe concepte mecanice decât schițe artistice, sugerând că ingineria era un domeniu foarte important pentru el. Invențiile lui Leonardo preced stabilirea unui sistem eficace de acordare a patentelor, așadar nu este posibil să știm cu siguranță câte dintre invențiile sale au fost adoptate și folosite până în zilele de azi. Inovațiile sale mecanice includ podul turnant, rulmentele cu bilă, cricurile cu șurub, sisteme de scripeți și multe altele.
 
Dintre operele de artă create de Leonardo da Vinci, Mona Lisa și Cina cea de Taină sunt unele dintre cele mai recunoscute și populare picturi din toate timpurile. Faimosul desen cu Omul Vitruvian este, de asemenea, foarte important în istoria artei, fiind o lucrare care reflectă teoria lui da Vinci despre faptul că funcționarea corpului uman reprezintă o analogie a felului în care funcționează însuși Universul. Deși doar aproximativ 15 dintre picturile sale s-au păstrat până în prezent, creațiile sale continuă să inspire lumea modernă.
 
Expoziția „Mașinile lui Leonardo da Vinci” este compusă din replici precise ale modelelor concepute de maestru, bazate pe schițele originale ale acestuia și realizate de pricepuți meșteșugari italieni – multe dintre modele fiind interactive. Materialele alese pentru reconstrucția mașinilor sunt asemenea celor care ar fi fost folosite în perioada renascentistă. Colecția include și replici după picturile lui da Vinci, multe dintre acestea respectând dimensiunile lucrărilor originale. Vă invităm să descoperiți modelele interactive, schițele și picturile lui Leonardo da Vinci și să explorați mintea faimosului geniu renascentist.
 
Expoziția poate fi vizitată de marți până duminică între orele 10:00 – 18:00, la Palatul Suțu (ultima intrare la 17.30). Prețul unui bilet întreg va fi 20 lei, 10 lei pentru un bilet cu preț redus (pensionari, elevi, studenți, grupuri organizate).

Ghidaje gratuite la Muzeul Theodor Aman

Muzeul Municipiului București vă invită să aflați mai multe detalii despre viața și opera artistului Theodor Aman, în cadrul unor vizite ghidate desfășurate în luna mai 2017 la Muzeul Theodor Aman.
 
Activitățile fac parte din inițiativa intitulată Muzeul lunii, care își propune să aducă în atenția publicului nouă unități aflate în componența sa. Casa Filipescu-Cesianu a fost punctul de pornire în luna martie 2017, apoi campania a continuat în luna aprilie cu Palatul Suțu.

Luna mai este dedicată Muzeului Theodor Aman, aici având loc activități precum: spectacolul-premieră "Anotimpurile”, activități educative dedicate copiilor, dar și ghidaje gratuite.

Ghidajele gratuite sunt susținute de Greta Șuteu, muzeograf, în primele două zile de sâmbătă din lună, respectiv, 6 și 13 mai 2017, începând cu ora 11.00.
 
Participarea la ghidaje se face pe bază de programare, pe adresa de e-mail: conferinte@muzeulbucurestiului.ro sau la numărul de telefon 0213. 156. 858, în intervalul orar 9.00-16.00, de luni până vineri.
 
Locurile sunt limitate, un grup având un număr maxim de 20 de persoane.
Participanții beneficiază de ghidaj gratuit, însă achită intrarea în muzeu (bilet întreg - 5 lei, bilet cu reducere pentru elevi, studenți, pensionari - 2 lei)
 
Contact: media@muzeulbucurestiului.ro
Detalii despre evenimentele organizate de Muzeul Municipiului București: www.muzeulbucurestiului.ro/evenimente.html

Arheologie vizuală a magazinelor evreieşti din Lipscani

Arheologie vizuală a magazinelor evreieşti din Lipscani
 
Moda în România anilor 1925 -1935, în toate fanteziile ei, era totuşi moderată: accentele de maximă extravaganţă, dintre anii 1925 – 1930 nu depăşeau talia lungă până la şolduri şi fusta până la genunchi.... (Amelia Pavel, Un martor în plus, 1997)

Arheologia magazinelor evreiești din strada Lipscani se referă la încercarea de cartografiere, prin reclame, fotografii și alte indicii a ceea ce a fost Lipscaniul în anul 1925, un loc la modă și de mode (legat în special de comerțul de haine).

Una dintre sursele de imagine folosite, Anuarul Socec din 1925, este un ghid extrem de util pentru contemporani, care punea toţi profesioniştii laolaltă, pe specializare, alfabetic, cu adresă şi numere de telefon, la care se adăugau contra cost reclame sau litere îngroşate. Este o bază de date care reflectă perfect participarea economică evreiască şi cea a majorităţii. Ca element caracteristic, reclamele sunt gândite sobru, cu o prezentare tip portvizit de diferite dimensiuni şi probabil cu diferite costuri. Din selecţia profesioniştilor evrei (pe criteriul numelui) listaţi în cele 688 de pagini şi aranjarea lor pe zone de locuire, am avut în vedere reconstituirea ocupaţională a străzilor (un procedeu laborios, cu rezultate inedite, ale cărui rezultate sunt publicate pe larg în cartea mea Coduri vizuale. Evreii din București (1881 – 1941), Hasefer, 2013). Am rearanjat aceste nume şi adrese după arterele principale şi străzile comerciale vechi, pentru o vizualizare ocupaţională evreiască a anului 1925.

Alt marker interesant este chiar firma magazinului, care oferă indicii preţioase despre ceea ce atrăgea un potenţial cumpărător în 1925. Ca tendinţă surprinsă de numele firmelor evreieşti (şi a firmelor în general), conform selecţiei menţionate se remarcă o creştere a influenţei modei englezeşti şi americane, mai ales în ceea ce priveşte moda masculină (probabil datorată filmelor la modă). Moda franceză rămâne un etalon în ceea ce priveşte magazinele pentru femei şi copii şi în zonele centrale şi conservatoare.

Vedem o segregare din acest punct de vedere pe CALEA VICTORIEI (ca punct de reprezentare socială al elitei), pentru confecţii şi galanterie de dame: „Fin de Siécle“ (Saul Israelovici & Fiu), „Au Gout Parisien“ (Alexandru Zilberman), „Carnaval de Paris“ (Iosef M. Fischer), „Chic Mondaine“ (Nissim Athias & Leon Benaroyo), „Luvru“ (Blumer, Gani, Elias), „Maison Suzanne“ (R. Roth), „Magazin de Paris“ (I. Goldstein) şi respectiv pentru confecţii şi galanterie pentru bărbaţi: „Intim Club“ (Goldenberg & Weinberg), „Derby“ (Anton Kaufman), „Perfect House“ (Safir Isac & Cohn), „High Life“ (Jean Bally), „Grand – Leader“ (Spachner & Co), „Phillips“, (Phillippe Rubinştein), sau încălţăminte: „Old England“ (V.A. Hertz).

Preponderenţa spre firmele de galanterie şi stofe cu nume franceze se manifestă şi în centrul vechi comercial precum în strada LIPSCANI: „Paris chic“ (Amalia Zucherman), „Au Monde Elegant“ (Moritz – Traian Schnirer), „ Ville de Nice“ (Katz & Mănescu Grunberg), „Très Parisien“(Jaccques Benaroyo), „Au Sans Pareil“ (Herman Mathias & Co) etc.

Ecourile acestui vechi prestigiu comercial european nu sunt la fel de utile şi în arterele industriale sau de acces în oraş (Rahovei, Moşilor, Griviţei) unde sunt din ce în ce mai frecvente firmele în limba română, pe înţelesul cumpăratorului de rând. Firmele, care se aflau în competiţie directă chiar una lângă cealaltă apelează la reclame şi firme pictate uşor de recunoscut sau de ţinut minte. Anca Tudorancea (Ciuciu)

Prezintă Anca Tudorancea - cercetător în istorie la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România - Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi lector asociat la Centrul Goldstein Goren – Universitatea Bucureşti. Publicaţii recente: Coduri vizuale. Evreii din Bucureşti (1881 – 1941), (teza de doctorat), Bucureşti, Hasefer, 2013; Istorii si imagini din Bucureştiul evreiesc, Felicia Waldman, Anca Ciuciu, Bucureşti, Noi Media Print, 2011; Acţiunea Credinciosul. Şef Rabinul dr Moses Rosen şi comunitatea evreiască în arhivele CNSAS, Bucureşti. Hasefer, 2008.
Past event cu Anca Tudorancea:
https://www.facebook.com/events/784314494945658/
https://www.facebook.com/events/427168647473132/

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor organizate la Palatul Suţu.

Următoarele conferinţe de joi:
28 aprilie 2016 – „Falsificarea monedei în decursul diferitelor perioade istorice” cu Dan Pîrvulescu
În ultima zi de joi a fiecărei luni, programul este prelungit până la orele 21.00.
5 mai 2016 - „Fotograful Iosif Berman” cu Emanuel Bădescu
12 mai 2016 - „Ritualuri pascale urbane” cu Cătălin D. Constantin

29-31 oct: Scoala de Antropologie - un periplu documentat si interactiv prin istoria acestei discipline, la Muzeul Bucuresti

In perioada 29 - 31 octombrie, Muzeul Municipiului București invită publicul să participe la Școala de antropologie, un periplu documentat și interactiv prin istoria acestei discipline. Cei prezenți vor putea viziona inclusiv secvențe din primele documentare antropologice. 

Școala de antropologie
Moderator - Cătălin D. Constantin - Departamentul de Studii culturale și etnologie al Facultății de Litere de la Universitatea din București
Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu
Event FB - www.facebook.com/events/1088316387859187

Joi, 29 octombrie 2015 ora 12:00
Vineri, 30 octombrie 2015, ora 18:00
Sâmbătă, 31 octombrie 2015, ora 13:00 

Școala de antropologie, prezentată în trei episoade consecutive, pe 29, 30 și 31 octombrie la Palatul Suțu de Cătălin D. Constantin, nu este o școală propriu-zisă, ci un periplu documentat și interactiv prin istoria foarte interesantă, dar fără contururi neapărat clare, a acestei discipline. Descoperirea alterității de către Europa, contextul politic al acesteia, uimirea trezită de conștientizarea diferenței și tensiunile născute din această uimire, fascinația spațiilor îndepărtate, nevoia de înțelegere a Celuilalt, nașterea exotismului, descoperirea diferenței aproape și acasă sau inventarea tradițiilor și nevoia de a trece toate aceste lucruri într-un discurs intelectual și științific sunt câteva dintre temele abordate. 

Publicul va putea viziona secvențe din primele documentare antropologice și va putea înțelege felul în care, dincolo de imagini vechi și frumoase, se ascunde o narațiune despre celălalt care devine și o narațiune despre propria identitate. 

Cătălin D. Constantin predă cursuri și seminare la Departamentul de Studii culturale și etnologie al Facultății de Litere de la Universitatea din București și este editor de carte. A coordonat mai multe colecții de beletristică și a editat numeroase cărți de fotografie dedicate patrimoniului cultural românesc. Cele mai recente dintre acestea sunt un album cu imagini ale mănăstirilor din Bucovina, însoțite de comentariile istorice ale lui Neagu Djuvara (Peter Pan ART, 2014) și un volum cu fotografii ale ferestrelor caselor vechi din București pentru care scriitori, istorici, arhitecți, etnologi, antropologi, actori, personalități de profesii diferite au imaginat o scurtă poveste (Ferestre din București și poveștile lor, Peter Pan ART, 2015). 

Teza de doctorat, susținută în 2013 la Facultatea de Litere, a avut ca temă viața cotidiană în orașele românești la începutul secolului XX. Îmbinând pasiunea pentru fotografie cu plăcerea de a scrie și de a călători, a susținut, în 2014, un al doilea doctorat, la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, o lectură culturală și antropologică a piețelor publice ale orașelor din Europa. În prezent, realizează cercetări de teren în așezările aromâne din Munții Pindului.

Înscrieri la: relatii.publice@muzeulbucurestiului.ro