E posibilă o relație de dragoste între persoane de același sex care au credințe opuse despre viață și moarte? Despre Dumnezeu?Ce faci dacă un prieten vrea să se sinucidă? Cum îl ajuți?Ce ne așteaptă DINCOLO? Avem răspunsurile dinainte pregătite? Când o tânără avocată debutantă cunoaște și se împrietenește cu o IT-istă nonconformistă, ascunzând un trecut trist, toate aceste problematici ies treptat la iveală.Bună ziua,Miercuri, 28 octombrie, de la 20.15, vă invităm la premiera spectacolului de teatru TESTAMENT, ce va avea loc la Teatrul de Artă din București.Regia: Radu PopescuCu: Ana Sorina Corneanu, Mihaela PopaScenografie: Marian VăsiiMuzică: Alexandru SuciuMultimedia: B4 (Bogdan Benea, Dragoș Mazo, Vlad Gheorghe, Bogdan Nedelcu)
+ BONUS
#LiveSession Poetrip cu Oana și Ștefan
Durata: 1 oră și 30 de minuteTeatrul de Artă București, 28 octombrie, ora 20.15Rezervări: 0737.904.932 | rezervari@teatruldearta.roBilete: www.eventim.ro/ro/bilete/testament-bucuresti-teatrul-de-arta-412501/event.html sau la intrare, înainte de începerea spectacolului.Partener: Asociația Accept
Ce este Testament?Radu Popescu: Este între textele pentru scenă scrisă de mine poate cel mai drag, cel mai important –datorită încărcăturii afective personale care m-a făcut să îl aștern pe hârtie. Și chiar sunt convins, acum, când există o a treia versiune scenică și după ce am primit de la spectatori multe feed-back-uri emoționante – că este o poveste extrem de reușită, care poate avea un impact puternic asupra audienței.
De ce Testament?Cum spuneam, în spatele poveștii de pe scenă există o poveste personală, deși la prima vedere aceasta ar putea fi cu greu distinsă, pentru că nu există o legătură directă, de suprafață.
Despre ce e Testament?Este despre cum trecem – sau nu – peste pierderea cuiva drag. Este despre cum propriile convingeri, indiferent care ar fi acestea, ne pot influența parcursul în viață, dar și destinul celor din jurul nostru.
Cum ai ales povestea?Declick-ul s-a produs când mi-a venit ideea de a pune împreună două personaje, două femei, pe care (dar nu exact ca în spectacol, totuși) le-am întâlnit în viața reală. Și aici, repet, nu mă refer la caracter, personalitate, trăsături fizice sau altceva de felul acesta – ci la convingerile acestor femei și la destinul lor.
De ce 2 fete și nu 2 băieți?Cred că povestea ar funcționa, cu un minim de modificări, și pentru doi băieți sau bărbați. Sigur va fi altfel, dar poate la fel de interesant. De altfel, am și fost întrebat sau cineva mi-a propus să însceneze acest text în varianta masculină. Momentan nu s-a întâmplat, dar mi-ar plăcea.E cu două fete pentru că așa s-a dezvoltat ideea inițială. Pentru că la vremea la care am scris textul mi s-a părut mai delicat, mai interesant și mai puțin scandalos în această formă, eu de felul meu fiind totuși o persoană destul de discretă și pudică.Și un alt motiv, mai meschin, este acela că, așa cum oamenii din domeniu știu, sunt prea puține roluri ofertante pentru femei în comparație cu rolurile pentru bărbați – în general în dramaturgie.
Dacă ar fi sa alegi personajul preferat din piesa ta pe care l-ai alege si de ce?E greu de ales atunci când sunt doar două personaje și ambele sunt la fel de puternice. Ca și convingeri sunt mai aproape de filosofia de viață a lui Nicole, dar poate că Alexandra este un personaj mai misterios, mai complex.Ce e moartea pentru tine?O continuă întrebare.
De unde ideea acestei povești?O poveste personală + ideea întâlnirii (imposibile în realitate) dintre aceste două femei. Ideea... în general nu știu de unde vine ”Ideea” dar când vine știu că e bine, e un sentiment puternic, iar mai nou știu că asta înseamnă că există o miză reală acolo. Și mă simt norocos că ideile continuă să vină, chiar mai des și mai multe decât am timp fizic să mă ocup de ele.
Daca ar fi să o iei de la capăt, ce ai schimba la această poveste?Cred că nimic în acest punct în care am ajuns. Am scris-o, am rescris-o și am montat-o sau am ajutat la montarea ei deja de trei ori. Cred că e foarte bine în forma actuală, sunt mândru de ea și cred că e unul din cele mai valoroase lucruri care vor rămâne în urma mea. Sper doar să aibă o viață lungă, să aibă șansa de a fi montată și de alți oameni, pentru a ajunge la cât mai mulți.
Care-i mesajul pentru public?Cum spuneam și într-un teaser pentru spectacol, mi-aș dori ca mesajul să și-l extragă fiecare în funcție de propriile convingeri și propria filosofie de viață. Deși mi-aș dori ca tocmai aceste convingeri să fie puțin zguduite de vizionarea spectacolului. Ceea ce, spre marea mea bucurie, chiar s-a întâmplat, după cum mi s-a povestit de către o parte din spectatori. Ce nu mi-aș dori – ca oamenii să ne judece sau să judece povestea conform unor pre-judecăți. Să vină cu inima deschisă la teatru. Noi am realizat un spectacol cu toată convingerea și cu tot ce am avut mai bun, și sperăm ca munca noastră să fie primită în același fel.
Producător: Asociația TEATRUL.ROProiectul este finanțat printr-un Grant SEE de către Arts Council Norway și Guvernul României prin Programul PA17/2013 – ”Promovarea Diversității în Cultură și Artă în cadrul patrimoniului european”.
Despre Radu PopescuFost medic, absolvent al Facultății de Regie Teatru și al unui Master în Dramaturgie la UNATC ”I.L. Caragiale”, Radu Popescu este în același timp un pioner al managementului cultural și al mișcării teatrale independente din România, ca inițiator al ”Bucharest Fringe” – Maratonul Teatrului Independent, al Teatrului Apropo și al Proiectului ”AutoRgara Tinerilor”.
Radu Popescu este din 2006 director executiv al Asociației TEATRUL.RO. Are la activ o nominalizare la Premiul ”Cea mai bună piesă a anului” acordat de către UNITER (la vârsta de doar 20 de ani), o nominalizare la ”Irish Embassy Award for Emerging Romanian Playwright” în 2010, pentru piesa ”Testament”, Premiul de Dramaturgie al Revistei ”Yorick” pe anul 2013, precum și o serie de alte nominalizări la concursuri de dramaturgie din întreaga țară.La începutul anului 2016 este invitat să prezinte în Norvegia două din spectacolele sale la care semnează atât regia cât și dramaturgia: ”Testament” și ”O călătorie cu Urmuz” – scenariu original inspirat de ”Povestiri bizare” de Urmuz și din textele avangardei literare românești de la începutul secolului 20.
