Platformele expoziționale tematice prezintă lucrări de artă, artefacte, publicații de arhivă, ș.a. care ilustrează modul în care artiștii și media au surprins cele trei mituri populare românești - Miorița, Meșterul Manole, Zburătorul și modul în care au traversat dinspre zona populară spre cea cultă și apoi inclusiv înspre forme ale subculturilor urbane. Platformele găzduiesc o selecție de peste 250 de imagini, pregătite special de către curator, folosite inclusiv pentru fiecare dintre cele trei studii ale experților invitați și pentru dezbaterea ilustrată, fiind accesibile în galerii multimedia din spațiul online.
Istoricul muzical Doru Ionescu
A realizat studiul „Mituri fundamentale ale românilor în muzica rock – folk”,
începând cu perioada de pionierat rock & folk - anii `60, când
materialele muzicale au fost însoțite de texte cu valoare literară
intrinsecă. Fie originale, fie preluate din literatura română, fie
prelucrate din folclor, acestea au vizat miturile fundamentale, în
primul rând acelea ale românilor.
„Liderul
Phoenix, Nicolae Covaci, a revenit în țară cu ideea unei opere rock –
„Ante Miorița“ – plecând de la o variantă sârbească a baladei „Miorița“ (aflată de acesta pe Valea Timocului), în care ciobanul
nu se împacă cu gândul uciderii sale, ci se aliază cu câinele pentru a
lupta cu ceilalți doi confrați care îi vor moartea. Lucrarea,
care intenționează să demoleze gena mioritică a românilor, a rămas în
stadiul de proiect. Personal, am primit în variante demo câteva piese
înregistrate / orchestrate de chitaristul Cristi Gram după un
cantonament acasă la Covaci (în Spania), folosite parțial în emisiuni
documentare despre Phoenix. ” (Doru Ionescu)
Interviul în care se prezintă studiul lui Doru Ionescu poate fi vizionat aici https://www.youtube.com/watch?
Doru
Ionescu este istoric muzical și jurnalist senior la TVR, din 1994. A
realizat peste 2.000 de emisiuni TV în nume propriu, a colaborat la
numeroase documentare, inclusiv independente, între care „Născuți la
comandă – Decrețeii” (2005, Florin Iepan) și a publicat peste 10 cărți.
Istoricul Cristian Vasile
A documentat și prezentat studiul „Ilustrația grafică a baladelor populare românești în perioada comunistă” în
cadrul căruia s-a ocupat de chestiunea editării baladelor populare
româneşti şi a ilustraţiei lor grafice, având în atenție în principal
Mioriţa, Meşterul Manole şi Zburătorul, dar şi colecţia „Meşterul
Manole“, de la Editura Minerva în perioada comunistă.
„Analiza mea s-a concentrat asupra componenţei echipei de ilustratori-editori-
Interviul în care se prezintă studiul lui Cristian Vasile poate fi vizionat aici https://www.youtube.com/watch?
Cristian
Vasile este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „N. Iorga“,
secretar general de redacţie al publicaţiei academice Studii şi
Materiale de Istorie Contemporană şi coeditor al revistei online
Lapunkt.ro.
Istoricul de artă Cosmin Nasui
A cercetat subiectul celor trei mituri românești producând studiul „Mituri populare în artele vizuale și în ilustrația de carte din România”. A prezentat moduri în care miturile populare Miorița, Meșterul Manole și Zburătorul au devenit sursă de inspirație pentru artiști precum: Ary Murnu, Mișu Teișanu, Camil
Ressu, Alexandru Ciucurencu, Marcel Olinescu, Nicolae Brana, Ligia
Macovei, Dragoș Morărescu, Ion Panaitescu, Mihu Vulcănescu, Vasile
Pintea, Sabin Bălașa etc. Aceste reprezentări mitologice au devenit fie lucrări de artă de sine stătătoare, fie ilustrație originală pentru volume specifice comisionate de edituri.
„Destinul meșterului popular Ioan Stan Pătraș, creatorul celebrului Cimitir Vesel de la Săpânța, transformă,
în realitatea reprezentărilor sale ulterioare, o legendă trăită de el.
Această mitologie personală devine o altă imagine a salvării de
fatalitatea destinului a ciobanilor maramureșeni, cu ajutorul Mioriței.
„Ioan Stan Pătraş rămâne orfan, tatăl său murind în Primul Război
Mondial. Ca să se întreţină (…) de
la 16 ani începe să facă cruci în vechiul cimitir de pe dealul
Săpânţei, din anul 1935. Satul era minat şi, pentru a intra în sat,
oamenii au trimis în faţa lor turmele de oi, astfel încât, multe dintre
ele au fost sacrificate pentru salvarea vieţilor omeneşti. (…) a
fost martor la această suferinţă (…) de aceea, în primii ani, pe fiecare
cruce, a desenat şi câte o oaie, indiferent dacă cel înmormântat era
sau nu crescător de oi. Prin risipirea oilor pe cruci, meşterul a reuşit să le îngroape pe toate.” Mihali Nicoară, „Săpânţa - plăcerea textului” revista “Familia Română” 2013, p.31” (Cosmin Nasui)
Cosmin Nasui a documentat curatorial și selecția lucrărilor pentru galeriile expozițiilor online, din arhive și colecții publice și private.
Interviul în care se prezintă studiul lui Cosmin Nasui poate fi vizionat aici https://www.youtube.com/watch?
Cosmin Nasui este
curator, critic de artă, manager cultural, evaluator artă contemporană.
Este fondator al celei mai largi platforme online românești pentru
susținerea și promovarea artei contemporane românești www.modernism.ro. Este managing partner la Nasui collection (www.cosminnasui.com),
care expune și promovează în țară și străinătate artiști moderni și
contemporani români. Este senior curator la platforma muzeală privată
PostModernism.ro. Este autor de cărți de sinteză și portofoliu.
Dezbaterea ilustrată poate fi vizionată aici https://www.youtube.com/watch?
///
Proiect cultural realizat cu sprijinul Ministerului Culturii
Parteneri: Muzeul Municipiului București - Casa Filipescu-Cesianu, Modernism.ro
Proiectul integral poate fi urmărit aici https://www.postmodernism.ro/
