Se afișează postările cu eticheta Alina Serban. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Alina Serban. Afișați toate postările

„Singură la nunta mea”, coprodus de Ada Solomon, în selecția programului ACID Cannes


Pelicula „Singură la nunta mea / Seule a mon mariage”, coproducție Belgia-România, regizată de Marta Bergman, a fost selectată în programul ACID (Association pour le cinéma indépendant et sa diffusion) al Festivalului de Film de la Cannes 2018.

Evenimentul va avea loc în perioada 9-18 mai 2018, iar filmul va fi proiectat în premieră mondială.

Produsă de compania belgiană Frakas, pelicula filmată în România și Belgia, îi are în rolurile principale pe românca Alina Șerban și belgianul Tom Vermeir.

„Singură la nunta mea / Seule a mon mariage” este lungmetrajul de debut al Martei Bergman, născută la București, autoarea unor documentare despre comunitatea romă și problematica femeii în societatea contemporană. Producțiile sale au fost prezentate în festivaluri ca Visions du Réel și Leipzig Film Festival.

„Singură la nunta mea / Seule a mon mariage” este povestea Pamelei, o tânără din comunitatea romă, o femeie spontană și amuzantă. Trăiește cu copilul ei în vârstă de doi ani și cu bunica într-o casă dărăpănată unde împart același pat. Ea visează la libertate și se îmbarcă spre necunoscut, renunțând la tradițiile care o sufocă. Speră să se căsătorească pentru a-și schimba destinul, dar și pe al fiicei ei. O poveste despre curajul și determinarea de a-ți depăși condiția.

Alina Șerban, născută într-o familie de romi din România, joacă rolul Pamelei. Actriță și regizoare, studiile ei de artă dramatică au dus-o de la București la Royal Academy of Dramatic Art din Londra și la Tisch School of the Arts din New York. Angajată în a sprijini comunitatea romă, ea a devenit cunoscută prin one woman show-ul „I Declare at My Own Risk”, fiind atât autoare cât și interpretă.
Pamela din „Singură la nunta mea” este primul ei rol principal într-un lungmetraj.

Tom Vermeir este actor de teatru și televiziune și muzician. În film este cunoscut din producția „Belgica” (2016), de Félix van Groeningen, prezentată la festivalul Sundance.

Din distribuție mai fac parte Rebeca Anghel, Marie Denarnaud, Marian Șamu, Viorica Tudor, Johan Leysen, Karin Tanghe și Jonas Bloquet.

Scenariul filmului este semnat de Marta Bergman, Laurent Brandenbourger, în colaborare cu Boris Lojkine și Katell Quillévéré, scriptul, de Andra Bărbuică, iar decorurile, de Marina Obradovic și Igor Gabriel. Muzica a fost compusă de Vlaicu Golcea.

Programul ACID a fost înființat în urmă cu 25 de ani și reprezintă o secțiune paralelă a festivalului de la Cannes care prezintă zece filme pe care Asociația le susține după lansare. Selecția făcută de cineaștii membri ai ACID cuprinde lungmetraje franceze și străine, de ficțiune și documentare, alese din sute de filme înscrise din întreaga lume.

Printre cei care au participat în secțiunea ACID se numără Kaouther Ben Hania („Le Challat de Tunis”), Olivier Babinet („Swagger”), Serge Bozon („L’Amitié”), Alain Gomis („L’Afrance”), Ursula Meier („Des épaules solides”), Yolande Moreau și Gilles Porte („Quand la mer monte”) și Justine Triet („La Bataille de Solférino”).

În 2009, în selecția ACID a fost inclus și filmul „Cea mai fericită fată din lume”, lungmetrajul de debut semnat de Radu Jude.

„Singură la nunta mea” este o producție a companiei belgiene Frakas Productions, în asociere cu Hi Film (Ada Solomon) din România, în coproducție cu Avenue B Productions și Zélila Films (Caroline Bonmarchand și  Sophie Leclercq), cu susținerea Rouge International (Julie Gayet și Nadia Turincev) din Franța.

Filmul este susținut de Centre du Cinéma et de l'Audiovisuel de la Fédération Wallonie Bruxelles, RTBF (Televiziunea Belgiană), Proximus, Wallimage (Wallonie), Screen.Brussels, Casa Kafka Pictures, Provinci Liège și Centre National du Cinéma et de l'Image Animée.
„Singură la nunta mea / Seule a mon mariage” este cea de-a treia colaborare dintre Frakas Productions și Hi Film Productions, după lungmetrajele „Felicia, înainte de toate” și „Soldații. Poveste din Ferentari”.

Vederi incantatoare 09.10 - 23.11

Vederi încântătoare
10.10 – 23.11 2014

Urbanism și arhitectură în turismul românesc de la Marea Neagră în anii ’60–‘70

Sala Dalles, Muzeul Național de Artă Contemporană
Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 18, sector 1, București
Orar: Miercuri – Duminică 10 am – 6 pm
www.mnac.ro

Deschidere: Joi, 9 octombrie, ora 19.00
Curatori: Kalliopi Dimou, Sorin Istudor, Alina Șerban

Vederi Încântătoare este prima expoziție dedicată unuia dintre cele mai coerente și inovative proiecte ale modernității postbelice în arhitectura româneasca – planificarea în scopuri turistice a litoralului Mării Negre în perioada anilor ’60 și ‘70.
Neavând pretenția de a aborda în mod exhaustiv proiectul litoralului românesc, traseul expozițional surprinde rolul pe care ampla sistematizare și dezvoltare arhitecturală l-a jucat în articularea unei noi viziuni a modernității de tip socialist, reflectând în mod direct asupra reprezentărilor implicite pe care arhitectura de loisir le-a proiectat în spațiul vizual și social al epocii.

Vederi Încântătoare propune o noua lectură a identității vizuale și simbolice a litoralului românesc al Mării Negre plasând arhitectura în centrul unei culturi vizuale specifice epocii, esențială deopotrivă în înțelegerea politicilor turistice locale și a experienței modernizării. Astfel, expoziția își extinde cadrul de cercetare dinspre politicile spațiului către politicile imaginii, revizitând cele mai importante lucrări ale acestui laborator arhitectural între 1957–1973.

Urmărind efectul de mise-en-scène al arhitecturii de loisir, cadru sensibil de interacțiune între discursul dezvoltatorului (statul), al arhitectului și al utilizatorului (turistul), expoziția înregistrează modul în care arhitectura timpului liber este integrată mecanismului oficial de promovare a narațiunilor de succes ale socialismului autohton. „Noua obiectivitate” reafirmată de discursul arhitectural este secondată în planul reprezentării vizuale de limbajul seducător al expresiilor formale, de claritatea și expresivitatea designului. În acest fel, arhitectura de loisir, ca teritoriu vizual autonom, reușește să redefinească convențiile de citire ale ideilor modernității în plan local, fără a le limita la un set de proceduri și tehnologii, readucând în subsidiar, prin varietatea de tipologii și prin estetismul soluțiilor constructive, tema arhitectului ca autor.

Experiența litoralului este un episod important al modernității postbelice românești ce trebuie analizat în contextul cadrului organizat de petrecere a timpului liber, a raționalizării consumului, a condițiilor particulare de mobilitate ale turistului. Dincolo de complicata interdependență dintre preocuparile ideologice, politicile de dezvoltare ale statului și practicile arhitecturale, proiectul subliniază integrarea programului arhitecturii de loisir din România într-un discurs transnational, examinând difuzarea conceptelor și principiilor modernismului de tip occidental în economia și realitatea socialistă și modul lor particular de aplicare.

Explorarea expresiilor seducătoare ale arhitecturii litoralului și impactul turismului de masă asupra societății pornește de la o lectura atentă a microcosmosului socialist, descriind diversele practici de reprezentare ale arhitecturii (spațiu de recreere colectivă și decor al utopiei socialiste) și pragmatismul economic (politicile turistice ale anilor ’60 și ’70, atenția acordată tehnologizării și industrializării).
Designul expoziției de la Sala Dalles este conceput în formatul unor sateliți expoziționali ce cuprind fotografii de arhivă, o selecție de studii de caz – tipologii arhitecturale și planuri asociate cu o serie de referințe vehiculate de ambele părți ale Cortinei de Fier, interviuri, filme de propagandă, alături de lucrările artiștilor Ion Grigorescu și Nicu Ilfoveanu.

Proiect organizat de Asociația pepluspatru.
Expoziția, precum și publicația și seminarul care o însoțesc sunt realizate cu sprijinul Muzeului Național de Artă Contemporană București, Graham Foundation for Advanced Studies in the Fine Arts, Fundația ERSTE, Ordinul Arhitecților din România din timbrul arhitecturii, Institutul Cultural Român, Ordinul Arhitecților Filiala Teritorială Dobrogea, Uniunea Arhitecților din România – Arhiva de imagine a Revistei Arhitectura, Atlas Corporation, Printman SRL, Square Media, Crama Corcova.

Proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Parteneri media: Agerpres, Zeppelin, Arhitext, Igloo, arhiforum.ro, feeder.ro, Sapte Seri, Radio France Internationale

Eveniment conex
Seminarul: Amplasarea modernității în regiunea Mării Negre. Întâlniri transculturale, hărți ambivalente și arhitectura timpului liber.

Marti, 4 noiembrie, ora. 17.00
Muzeul Național de Artă Contemporană
Str. Izvor, nr.2–4, Palatul Parlamentului, aripa E4, București, intrarea prin Calea 13 Septembrie, poarta B3

Participanți:
Elvan Altan, Facultatea de Arhitectură, Middle East Technical University (METU) Ankara; Irina Băncescu, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București; Anke Hagemann, Habitat Unit / International Urbanism and Design Department of Architecture, Technische Universität Berlin; Olga Kazakova, Research Institute of Theory and History of Architecture and Town Planning, Moscow; Carmen Popescu, Architectural History, University Paris I – Sorbonne; Michael Zinganel, Stiftung Bauhaus Dessau, Academy of Arts Vienna.

Moderat de: Ana Maria Zahariade, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București.

Curatorii expoziției ar dori să mulțumească următorilor pentru sprijinul necondiționat acordat în realizarea acestui proiect: Alexandru Bălan, Miruna Berindei, Corina Bucea, Christine Böhler, Anca Borgovan, Radu Calotă, Maria Derntl, Teodor Frolu, Kemal Ghengiomer, Dinu Gheorghiu, Ruxandra Gheorghiu, Irina Ghioca, Marina Hasnaș, Irina Iacob, Nicu Ilfoveanu, Iuliana Maxim, Rodica și Alexandru Panaitescu, Cristian Popescu, Gabriel Rădulescu, Octavian Ruse, Monica Sebestyen, Victor Sebestyen, Irina Tulbure, Vasile Telea, Raluca Velisar.

Prin amabilitatea: Agerpres, foto: Petre Dumitrescu, Olimp, 1973

Declar pe propria raspundere la Green Hours

Duminică 1 Mai, ora 20:00 - Teatrul LUNI prezintă:
DECLAR PE PROPRIA RĂSPUNDERE
de Alina Șerban

un One-Woman-Show cu ALINA ȘERBAN

sound performance: Cătălin Rulea

dramaturgie spectacol: Alice Monica Marinescu
scenografia: Adrian Cristea
regia: David Schwartz
partener: Biblioteca Alternativă
producţia: Teatrul LUNI de la Green Hours / tangaProject (2011)


Declar pe propria răspundere că nu vreau să ne mutăm.
Declar pe propria răspundere că nu vreau să dorm aici.
Declar pe propria răspundere că acum trebuie să iau
singură viața în piept și s-o înving.
Declar pe propria răspundere că o să mă mărit, o să fac o droaie
de copii și o să-l las pe ăla să mă bată până-mi scoate toate visele din cap.
Vreau să am și eu pielea albă.
Doamne, fă-mă româncă!