Instalația „Omission Possible”

Sala Omnia așa cum nu a fost văzută niciodată! Concepută de colectivul artistic austriac mutual loop special pentru acest spațiu cu un trecut deloc liniștit, instalația imersivă și interactivă „Omission Possible” deschide în mod cu totul excepțional această clădire aproape uitată, într-un demers care chestionează percepția omului contemporan asupra efectelor trecerii timpului peste construcții și simboluri istorice. Instalația va putea fi vizitată gratuit în zilele de 26, 27 și 28 august, doar la orele 20.30 și 21.30, cu înscriere prealabilă la recepția amenajată la intrarea Sălii Omnia (str. Cristian Popișteanu 3). Proiectul este realizat de Mutual Loop (Holger Lang / Martina Tritthart) în colaborare cu Centrul Naţional al Dansului Bucureşti și Forumul Cultural Austriac în cadrul inițiativei s[a]it{life}, susținută de Ministerul austriac al Afacerilor Europene si internaționale.
 
Aflată în centrul Bucureștiului, clădirea Sălii Omnia a fost proiectată de arhitectul român Cezar Lăzărescu în 1967 ca o anexă a sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Aici se desfășurau inițial ședințele conducerii partidului, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu. Din 1990 a fost sediul Senatului României, pentru ca apoi să devină spațiu de depozitare și de repetiții pentru Teatrul Național de Operetă. În 2016, clădirea a fost trecută în proprietatea Centrului Național al Dansului București, iar de atunci așteaptă să fie renovată și consolidată.
„Sala Omnia este o clădire uimitoare din punct de vedere arhitectural, cu un trecut controversat din punct de vedere politic. Atmosfera intensă a marii sălii de ședințe, conceptul aproape performativ în care a fost gândită deplasarea prin spațiu sunt potențate de ornamentele variate si fastuoase de pe pereți și tavane, precum și din spatele principalelor săli, decorațiuni care arată ca niște componente ale unor mecanisme ascunse. În timp, patina pe care a căpătat-o această edificiu abandonat a creat o atmosferă stranie”, spun artiștii Martina Tritthart și Holger Lang / mutual loop.
 
Instalația „Omission Possible”, care va putea fi văzută între 26 și 28 august, a fost creată împreună cu artiști români care, la invitația organizatorilor, au oferit materiale audio, video sau fotografice despre capitala României, pe care colectivul austriac le-a transformat și integrat în conceptul său. Unii dintre artiști propun și intervenții live în cqdrul evenimentului. Această reinterpretare audio-video a istoriei și simbolurilor Sălii Omnia este realizată în colaborare cu Tavi Anghelus, Ina-Alice Danila, Diana Draghici, Aurora Kiraly, Iosif Kiraly, Denise Lobont, Amalia Mititileu, Irina Motroc, Ana Petrovici-Popescu, Sever Petrovici-Popescu, Diana Paun, Angelica Stan, Alina Tofan, X-Art Collective, Béla Zoltán.
 
Detalii despre proiect – https://bit.ly/OmissionPossible
Informații în timp real - https://fb.me/e/29xQGyZk6
 
Artiștii își propun ca inițiativa s[a]it{life} să modifice măcar temporar experiența oamenilor în raport cu locul ales, încercând să provoace la reflecție si să inspire o transformare a modului în care spațiul respectiv poate fi perceput și folosit în viitor. Instalația „Omission Possible” este rezultatul unei călătorii de cercetare si a Unei discuții cu publicul, la Rezidența BRD Scena9, care au avut loc în aprilie 2022. Concluziile proiectului vor fi prezentate la București, în luna octombrie.
 
Sub numele mutual loop, Martina Tritthart și Holger Lang realizează din 2018 instalații în numeroase țări din Europa. Intervențiile lor artistice sunt adaptate spațiilor publice, dar pot fi văzute și în medii expoziționale mai tradiționale. Una dintre intențiile lor de bază este interacțiunea instalației cu un cadru existent, dialogul dintre aceasta, ambianța și publicul. În paralel, colectivul desfășoară și o intensă activitate curatorială.
 
Credit foto – (c) mutual loop
 
Partenerii media ai FCA – Radio România Cultural, Agerpres, Observator Cultural, RFI România, Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien, Agenţia Rador, Revista Igloo, Radio Bukarest, Zile şi Nopţi, Bookhub.ro, Revista Zeppelin, Modernism.ro, Revista culturală Leviathan, Spotmedia.ro, Bel-Esprit, Munteanu recomandă, Verbs describe us, Urban Things

153 DE SECUNDE | Manifestul unei generații, pe scena Centrului Național al Dansului din București

“153 de secunde” – teatru contemporan ce documentează momentul Colectiv –,  prezentat în turneu național în parteneriat cu teatre, festivaluri și organizații umanitare din țară, va fi jucat, pe 20 noiembrie, de la ora 19.30, la Centrul Național al Dansului din București.

Spectacolul “153 de secunde”, în regia Ioanei Păun, este o radiografie a incendiului de la clubul Colectiv, bazată pe mărturii ale supraviețuitorilor, și, totodată, o radiografie macro, ce relevă diagnostice sociale actuale. 153 de secunde pornește de la povestea uneia dintre surpaviețuitoarele tragediei, Tedy Ursuleanu, pentru a se transforma într-un eseu vizual despre o generație aflată în blocaj.

Poem vizual construit cu rigoare matematică, „153 de secunde” documentează tragedia de la Colectiv.  Ridică întrebări, în căutarea unui fir călăuzitor prin labirintul generat de nenumărate alte puncte de criză din istoria recentă. Pune în discuție, dintr-o perspectivă subiectivă, implicațiile politice, morale și afective ale incendiului din clubul Colectiv, un moment ajuns în profunzimea texturii sociale, care mobilizat un proces complex de reflecție asupra unei generații aflate în blocaj. Scenariul, semnat de scriitoarea Svetlana Cârstean, punctează o poveste recompusă din zeci de mărturii ale supraviețuitorilor. Cu aproape 20 de tineri actori pe scenă, spectacolul reconstruiește, fără urmă de violență grafică, energia unei mulțimi aflate într-un moment critic. Traseul acestui grup este este definit de stări divergente: exaltarea, entuziasmul, amorțeala, paralizia, furia. Containerul care a blocat ieșirea de la Colectiv are o voce proprie, interpretată de actorul Bogdan Dumitrache, și construiește contextul mental care domină realitatea tinerilor din România.

Spectacolul 153 de secunde va fi prezentat pe 20 noiembrie, de la ora 19.30, la Centrul Național al Dansului din București. Biletele costă 35 de lei și au fost puse în vânzare online. 

 “Cele 153 de secunde reprezintă, de fapt, explozia unui timp îndelungat, a unui timp distorsionat, manipulat, deformat în plan istoric. Spectacolul regizat de Ioana Păun se impune ca un act artistic de care contextul nostru cultural are o nevoie vitală, pentru că face apel la tot ce reprezintă setul nostru de valori prin care acționăm ca ființe sociale și pentru că radiografiază cu minuțiozitate cauzele care configurează mecanismul memoriei colective. Copiii tranziției au 30 de ani, e timpul lor, dar nu știu cum să imagineze schimbarea”. (Revista Cultura)

“Informaţia din documentare devine cânt, imagine sau chiar poezie. Ioana Păun realizează un spectacol cu o estetică nuanţată, pentru că numai astfel gradul de emoţie pe care îl suscită spectacolul devine suportabil. Regizoarea reuşeşte să controleze cu luciditate totul, de la documentare la sound (cânturi armonioase, dar şi scrâşnet metalic) şi video, apoi la mişcarea impecabilă a actorilor (realizată de Andreea David), având în echipă tineri foarte talentaţi“ (Dana Tabrea - profesor, doctor în filosofie şi critic de teatru (membru AICT)

”Este un spectacol cu atmosferă halucinantă. Rămâi nemişcat preţ de mai bine de o oră, iar la final aplauzele izbucnesc precaut, de parcă s-ar teme să nu deranjeze. Cu greu te reconectezi la real. Mult după ce te ridici din scaun mintea rămâne captivă în spectacol”. (Bogdan Munteanu) 

Proiectul este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și ARCUB și co-produs alături de CNDB.

ECHIPA
Proiectele regizoarei Ioana Păun (n. 1984) au fost susținute de prestigioase instituții europene și internaționale, de la Theatre Royal Stratford East, la Teatro Luna Chicago, Kunstraum Lakeside Austria, Live Art Development Agency UK, Schauspielhaus Viena sau Onassio Centre din Atena. Spectacolele ei urmăresc cu predilecție teme sociale, vizând subiecte complexe, de la condiția muncitorilor dintr-o fabrică la viața lucrătoarelor filipineze. Nominalizată la Premiul pentru Incluziune Socială în cadrul Galei AFCN, Ioana Păun și-a centrat munca pe înțelegerea comportamentului uman, în special în situații feroce și condiții extreme, economice, politice sau de sănătate. În 2019 două dintre spectacolele ei – Organizsme Modificate Genetic și Birth of Violence - vor fi jucate în Franța și Belgia, în cadrul programelor Sezonul România Franța și Europalia. Cel mai recent dintre spectacolele semnate de Ioana Păun, Birth of Violence, investighează mecanismele de radicalizare în rândul tinerilor și va avea premiera în Franța, la teatrul Le Phenix Scene Nationalle. Cu educație în teatru și arte performative la UNATC București și la Universitatea Goldsmiths din Londra, Ioana Păun este coordonatoarea Programului de Arte Performative al Muzeului Național de Artă Contemporană din București.

Svetlana Cârstean (născută în 1969) este poetă și traducătoare. A debutat în 1994, în cadrul volumului colectiv Tablou de familie, alături de T.O. Bobe, Răzvan Rădulescu, Mihai Ignat, Sorin Ghergut și Cezar Paul-Bădescu. Volumul de debut individual, Floarea de menghină, a apărut în 2008, iar în 2013 a fost publicat în Suedia, la Editura Rámus, în traducerea poetei suedeze Athena Farrokhzad. Poemele sale au fost traduse în numeroase limbi. A lansat, în 2015, volumul Gravitație, la Editura Trei. În aprilie 2016, volumul Trado, scris împreună cu Athena Farrokhzad, a fost lansat în Suedia, de Editura Albert Bonnier, în colaborare cu Editura Rámus. Svetlana Cârstean este gazdă a Intersecțiilor de miercuri.

Munca pentru spectacol a început din 2017, iar fiecare element din construcția sa este creația originală a unora dintre cei mai avangardiști artiști români. Din echipă mai fac parte coregrafa Andreea David, artistul pop Cătălin Rulea, documentaristele Laura Ștefănuț și Smaranda Nicolau și muzicianul Sillyconductor.

Regia: Ioana Păun
Scenografia: Cătălin Rulea
Documentare: Laura Ștefănuț, Smaranda Nicolau
Scenariu: Svetlana Cârstean
Coloana sonoră: Sillyconductor
Mișcare: Andreea David
Performeri: Irina Artenii, Andrei Cătălin, Sorin Dobrin, Lorena Luchian, Alice Mihalache, Denisse Moise, Cristina Negucioiu, Ana Maria Pop, Ingrid Robu, Adina Răducan, Amelia Stuparu, Teodora Tudose, Octavian  Voina, Tiberiu Enache
Voce: Bogdan Dumitrache
Compoziție muzicală specială: Diana Miron
Producătoare: Biatrice Cozmolici
Video: Razvan Leucea
Comunicare: Evantia Barca
Artistă asociată: Nicoleta Lefter


Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finațării.

Lansarea noului sezon KineDok, powered by One World Romania

Vă așteptăm la lansarea KineDok powered by One World Romania, ce va avea loc joi 9 mai, ora 19:30 la Centrul Național al Dansului București. 

KineDok powered by One World Romania vă invită la lansarea noii ediții cu proiecția-eveniment a documentarului O femeie captivă, joi, 9 mai, la ora 19:30 la Centrul Național al Dansului București. Proiecția va fi urmată de o discuție cu însăși regizoarea filmului - Bernadett Tuza-Ritter, care ne va vorbi despre felul în care a pătruns în lumea protagonistei ei și despre cum procesul filmării a reușit să schimbe chiar finalul poveștii. 

Filmul documentar O femeie captivă ne confruntă cu o problemă sensibilă, greu de imaginat în societatea contemporană – sclavia modernă. Exploatarea muncii, încălcarea drepturilor fundamentale, cultivarea fricii și a șantajului emoțional se produc într-o familie din clasa de mijloc din Ungaria. Marish este subiectul abuzului fizic și psihic în cadrul familiei pe care o servește de 10 ani fără a fi remunerată. Investigația pe care regizoarea o inițiază, cu acordul deplin al stăpânei (ba chiar acceptate contra cost), se transformă într-o complicitate ce are ca scop final eliberarea lui Marish de sub tiranie.

O femeie captivă, primul documentar de lung-metraj al cineastei Bernadett Tuza-Ritter, a fost extrem de apreciat atât de critici, cât și de public. Filmul a obținut premiul HBO Creative Award for Innovative Approach la BIDF 2015, o nominalizare la secțiunea de film documentar la European Film Awards 2018 și a fost desemnat câștigător de către Juriul Liceenilor la secțiunea Competiție din cadrul celei de a 12-a ediții a Festivalului One World Romania. Până acum documentarul a fost selectat la cele mai importante festivaluri internaționale de film documentar din Europa și din Statele Unite: Sheffield International Documentary Festival (2018), CPH-DOX (2018), Sundance Film Festival (2018). 

Proiecțiile filmului continuă în alte două orașe din România. Pe 10 mai, O femeie captivă va fi prezentat la Muzeul de Artă Vizuală din Galați, iar pe 11 mai la Colegiul Național „Vlaicu Vodă" din Curtea de Argeș, unde proiecția va fi găzduită de către GHEPart. 

Despre KineDok:
KineDok este un program unic în Europa, desfășurându-se concomitent în 7 țări partenere: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Norvegia, Bulgaria şi România, unde este coordonat de către Asociația One World Romania, în strâns parteneriat cu festivalul de film. Fiecare dintre țările participante contribuie cu cele mai noi documentare, care rulează apoi în sute de locații din toate cele 7 ţări, generând astfel o comunitate culturală impresionantă. Publicul are șansa să vadă o selecție deosebită de filme care nu circulă în cinematografele obișnuite și să participe la dezbaterile animate de după proiecții, unde sunt invitați regizori, protagoniști și specialiști locali din diferite domenii.

Asociația One World Romania a lansat campania Prietenii OWR. Dacă doriți să susțineți misiunea și proiectele noastre prin donații, noi vă primim cu bucurie în familia noastră. Aflați mai multe detalii aici.

Organizator Național: Asociația One World Romania
Online: oneworld.ro | kinedok.net 
Parteneri: Institute of Documentary Film (Rep. Cehă), Filmtopia (Slovacia), Budoku (Ungaria), ReStart (Croația), Bergen International Film Festival ( Norvegia), Activist 38 (Bulgaria)
Cu sprijinul: Centrul Național al Cinematografiei, UNHCR, Institutul Ballassi  - Institutul Maghiar din București
With the support of Creative Europe - MEDIA Programme of the European Union     

Premiile CNDB 2018 si Premiul special al Institutului Francez din București

Centrul Național al Dansului București (CNDB) a recunoscut contribuțiile esențiale la crearea contextului critic din dansul contemporan românesc aduse de Mihaela Michailov, Cristina Modreanu, Iulia Popovici, Oana Stoica și Gina Șerbănescu, în cadrul galei Premiilor CNDB. Decernarea a avut loc la Sala Elvire Popesco a Institutului Francez din Bucureşti şi a fost prezentată de coregraful și performerul Paul Dunca. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Institutul Francez din București.
 
Cele cinci autoare, curatoare, dramaturge și critici de arte performative reprezintă excelența în dansul contemporan și au primit - în mod non-ierarhic, ca de obicei - recunoașterea firească a singurei instituții din Europa de Est dedicate dezvoltării acestei forme de artă. De asemenea, tânărul coregraf Cosmin Vasile, care și-a finalizat spectacolul de debut în cadrul programului RAP 2018 (rezidențe, ateliere, public), a primit din partea Institutului Francez din București un premiu special: o bursă de studii profesionale la L'Atelier de Paris - CDCN cu Dominique Mercy și Malou Airaudo.
 
Promoția 2018: nume de referință în critica din România 
Prezență reflexivă și pedagogică, Mihaela Michailov a oferit inspirație proiectelor formative ale CNDB, a contribuit la modelarea și orientarea tinerilor coregrafi și artiști din domeniul artelor performative, susținând prin expertiza sa una dintre cele mai importante direcții ale CNDB: atenția pentru continuitatea formării artiștilor dincolo de șotronul convențional al școlii.


„La noi, e încă totul de făcut!”, spune Cristina Modreanu, scrijelind parcă fatidic în memoria colectivă, intuind starea de permanent șantier a culturii române și, în special, a dansului contemporan și a artelor performative. CNDB i-a oferit, prin acest premiu, un semn de recunoaștere „femina faber”, parafrazând celebrul dicton și sărbătorind destoinicia de gen.

Curator și acompaniator al mai multor evenimente reprezentative pentru CNDB (Romanian Dance Showcase din 2014, Bienala Regională de Coregrafie din 2016, „Too Soon Too Late. Performative dialogue” de la Bruxelles din 2018), Iulia Popovici a fost mereu aproape de dansul contemporan și performance, susținând scena românească continuu prin articole, gândire critică și teoretică. Cunoscută pentru cuvântul apăsat și tastele ascuțite, Iulia este o luptătoare încă neobosită și este singura persoană care le traduce independenților, într-un limbaj prietenos, propria relație cu câștigurile personale și dările la stat.

Oana Stoica e o sufragetă a artelor performative românești, cu abordări discrete străbătute însă de accentele acide ale unei critici constructive și generoase, care au încurajat CNDB să țină sus pânzele misiunii sale, spre azimutul tendințelor din domeniul dansului contemporan românesc și internațional. 
 
Funcţia criticului i-a devenit clară Ginei Șerbănescu prin „intermediul artiştilor, nu prin intermediul criticilor". De-a lungul timpului, ea a însoțit prin cărțile și cronicile sale fenomenul dansului actual, dintr-o perspectivă poetică și filozofică. Pe lângă activitatea dramaturgică, este autoarea monografiei „Trixy Checais - Cartografia zborului", rezultatul unui efort crucial de recuperare a istoriei dansului românesc. 
 
Reamintim că, în cadrul Galei Premiilor CNDB 2018, Institutul Francez din România a lansat „FranceDanse Orient-Express 2017”, o lucrare-mărturie despre unul dintre cele mai importante programe franceze de dans contemporan derulate vreodată în Europa Centrală şi de Est, program în care România a jucat un rol de prim rang. Contribuţii ale tuturor laureatelor Premiilor CNDB 2018 pot fi citite şi în acest volum, coordonat de criticul de arte performative Oana Cristea-Grigorescu şi de jurnalistul Andrei Popov.

153 DE SECUNDE | Teatru contemporan inspirat de povestea uneia dintre supraviețuitoarele dramei de la Colectiv

153 de secunde pornește de la povestea uneia dintre surpaviețuitoarele tragediei, Tedy Ursuleanu, și dezvoltă un eseu vizual cu privire la o generație aflată în blocaj. Spectacolul studiază contextul și dinamica individuală și de grup într-o situație de criză colectivă. Proiectul, o inițiativă a regizoarei Ioana Păun, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și realizat în parteneriat cu ARCUB, va fi prezentat pe 27 și 28 octombrie, de la ora 19:30, la Centrul Național al Dansului din București.

În urma unei documentări complexe - care a adunat mărturii ale supraviețuitorilor, informații din presă opinii ale unor sociologi și psihologi sau date legate de alte catastrofe internaționale -, spectacolul 153 de secunde pornește de la povestea supraviețuitoarei Tedy Ursuleanu. Rolul protagonistei este interpretat de actrița Denisse Moise, în vărstă de 27 de ani. Absolventă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și specializată în arhitectură la Universitatea din Birmingham, Denisse a realizat proiecte cu mesaj socio-politic atât în teatru – spectacole precum “Miracolul de la Cluj” sau “De fapt eram eu”, cât și în film – chiar de la debutul său, în “Câteva conversații despre o fată foarte înaltă”.  Performată fără nicio formă de violență grafică, povestea inspirată de Tedy Ursuleanu este o expresie puternică în relația sistem-individ-grup. Cu un arc afectiv complex, cu transformări treptate și radicale, cu stări emoționale și gânduri paradoxale, protagonista reprezintă un permanent apel la confruntarea cu frica.

“Nu este un spectacol care să expună publicul în mod explicit la accidentul din Colectiv. Lumea cunoaște mai tot ce ține de incendiu și de consecințele lui. Vrem să facem următorul pas, spre înțelegerea schimbării, a posibilității ei, a moștenirilor culturale sistemice care ne mențin resemnarea“, spune Ioana Păun, inițiatoarea și coordonatoarea acestui proiect.

La rândul său personaj principal în spectacolul regizat de Ioana Păun, sistemul devine o construcție abstractă, dar 1-1, raportată la dimensiunile containerului care era amplasat la intrarea în clublul Colectiv și care a fost cauza blocajului din timpul incendiului. Containerul are o voce proprie, care se inserează repetitiv în poveste și care construiește condiția și contextul mental care domină realitatea tinerilor din România – fix și totuși avid de schimbare.

Format dintr-un grup de 15 actori, personajul colectiv, cel de-al treilea element central al acestui spectacol, produce, prin acțiuni repetitive, o continuă stare de mișcare, evocând senzația de conexiune dar și de instabilitate.

153 de secunde va fi prezentat pe 27 și 28 octombrie, de la ora 19.30, la Centrul Național al Dansului din București. Biletele costă 35 de lei - preț întreg, respectiv 20 de lei - preț redus. Biletele se găsesc online la www.cndb.ro/spectacole/153-de-secunde. Proiectul este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și ARCUB și co-produs de CNDB.

Regia: Ioana Păun
Scenografia: Cătălin Rulea
Documentare: Laura Ștefănuț, Smaranda Nicolau
Scenariu: Svetlana Cârstean
Coloana sonoră: Sillyconductor
Mișcare: Andreea David
Performeri: Irina Artenii, Andrei Cătălin, Claudia Chiraș, Sorin Dobrin, Lorena Luchian, Alice Mihalache, Denisse Moise, Cristina Negucioiu, Ana Maria Pop, Ingrid Robu, Adina Răducan, Amelia Stuparu, Teodora Tudose, Octavian  Voina
Voce: Bogdan Dumitrache
Compoziție muzicală specială: Diana Miron
Producătoare: Biatrice Cozmolici
Video: Razvan Leucea
Comunicare: Evantia Barca
Artistă asociată: Nicoleta Lefter

153 de secunde - Primul spectacol de teatru care pune în discuție momentul Colectiv

Spectacolul 153 de secunde pune în discuție, dintr-o perspectivă subiectivă, implicațiile politice, morale și afective ale unui moment care a ajuns în profunzimea texturii sociale, mobilizând o mișcare de solidarizare fără precedent, dar și un proces complex de reflecție asupra generației milenialilor.  Spectacolul pornește de la povestea unei supraviețuitoare a incendiului din Colectiv și devine un eseu artistic despre o generație aflată în blocaj. Analizează condiția de tânăr adult în România, schimbarea și, mai ales, imaginarul schimbării.

153 de secunde, atât a durat incendiul din Clubul Colectiv, declanșat în noaptea de vineri, 30 octombrie 2015. Un pompier intrat într-un club în flăcări reține imaginea a zeci de telefoane mobile care sună, purtând, cam toate, aceleași nume pe ecran: tata sau mama. Un container industrial, construit ca să fie etanș, e vopsit în portocaliu și instalat la intrarea în club. El blochează ieșirea. Apoi, timpul diluează totul. Furia, discursul, intențiile.

Spectacolul 153 de secunde este realizat de o echipă de peste 20 de artiști și profesioniști care și-a asumat, în ultimii ani, misiunea de a discuta - prin muzică, teatru, poezie, jurnalism sau dans - cultura milenialilor. Documentarea, realizată de regizoarea Ioana Păun, alături de jurnalista Laura Ștefănuț, actrița Smaranda Nicolau și poeta Svetlana Cârstean, a reunit principalele teme dezbătute în spațiul public, mărturiile unora dintre victime, aflate în diverse momente ale vindecării și ale procesării traumei, opinii ale unor psihologi sau ale reprezentanților instituțiilor și ONG-urilor care au oferit asistență victimelor. Munca pentru spectacol a început din 2017, iar fiecare element din construcția sa este creația originală a unora dintre cei mai avangardiști artiști români. Din echipă mai fac parte coregrafa Andreea David, artistul pop Cătălin Rulea sau compozitorul Sillyconductor.

”Este un performance-eseu despre blocajul unei generații care a fost hrănită de imaginația unor adulți care visau la libertate, în timp ce controlau până la asfixiere. Acum, copiii revoluției au 30 de ani, e timpul nostru, dar nu știm cum să imaginăm schimbarea. După întâlnirile cu unii dintre cei a căror viață a fost transformată definitiv după noaptea incendiului din Colectiv, am decis că 153 de secunde va fi nu despre corupție, nici despre sfârșit, ci despre dezvățare. Dezvățarea de frică, de rușine, de obediență, de resemnare și de neîncredere. De toate condiționările cu care am crescut”, spune Ioana Păun, inițioatoarea și coordonatoarea proiectului. 

153 de secunde va fi prezentatpe 27 și 28 octombrie, de la ora 19.30, la Centrul Național al Dansului din București. Biletele costă 35 de lei - preț întreg, respectiv 20 de lei - preț redus. Biletele se găsesc online, pe site-ul Centrului Național al Dansului din București. Proiectul este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și ARCUB și co-produs de CNDB.
ECHIPA

Proiectele regizoarei Ioana Păun (n. 1984) au fost susținute de prestigioase instituții europene și internaționale, de la Theatre Royal Stratford East, la Teatro Luna Chicago, Kunstraum Lakeside Austria, Live Art Development Agency UK, Schauspielhaus Viena sau Onassio Centre din Atena. Spectacolele ei au fost prezentate în Palestina, Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania, Grecia sau Suedia și urmăresc cu predilecție teme sociale, vizând subiecte complexe, de la condiția muncitorilor dintr-o fabrică la viața lucrătoarelor filipineze. Nominalizată la Premiul pentru Incluziune Socială în cadrul Galei AFCN, Ioana Păun și-a centrat munca pe înțelegerea comportamentului uman, în special în situații feroce și condiții extreme, economice, politice sau de sănătate. Anul viitor va lucra în Franța, la Le Phenix Scene Nationalle, alături de un dramaturg incisiv, Amine Adjina, pentru un spectacol cu un subiect actual: violența născută ideologic. Cu educație în teatru și arte performative la UNATC București și la Universitatea Goldsmiths din Londra, Ioana Păun este coordonatoarea Programului de Arte Performative al Muzeului Național de Artă Contemporană din București. 

Svetlana Cârstean (născută în 1969) este poetă și traducătoare. A debutat în 1994, în cadrul volumului colectiv Tablou de familie, alături de T.O. Bobe, Răzvan Rădulescu, Mihai Ignat, Sorin Ghergut și Cezar Paul-Bădescu. Volumul de debut individual, Floarea de menghină, a apărut în 2008, iar în 2013 a fost publicat în Suedia, la Editura Rámus, în traducerea poetei suedeze Athena Farrokhzad. Poemele sale au fost traduse în numeroase limbi. A lansat, în 2015, volumul Gravitație, la Editura Trei. În aprilie 2016, volumul Trado, scris împreună cu Athena Farrokhzad, a fost lansat în Suedia, de Editura Albert Bonnier, în colaborare cu Editura Rámus. Svetlana Cârstean este gazdă a Intersecțiilor de miercuri.

Regia: Ioana Păun
Scenografia: Cătălin Rulea
Documentare: Laura Ștefănuț, Smaranda Nicolau
Scenariu: Svetlana Cârstean
Coloanasonoră: Sillyconductor
Mișcare: Andreea David
Performeri: Irina Artenii, Andrei Cătălin, Claudia Chiraș, Sorin Dobrin, Lorena Luchian, Alice Mihalache, Denisse Moise, Cristina Negucioiu, Ana Maria Pop, Ingrid Robu, Adina Răducan, Amelia Stuparu, Teodora Tudose, Octavian  Voina
Producătoare: Biatrice Cozmolici
Razvan Leucea – imagine, video
Comunicare: Evantia Barca
Artistă asociată: Nicoleta Lefter