CINEMACITIT: Vulpe vânător – de la filmul lui Stere Gulea, la romanul scris de Herta Müller

Joi, 20 decembrie, de la ora 18,00, la Muzeul Național al Literaturii Române din strada Nicolae Creţulescu 8, va fi proiectat lungmetrajul Vulpe vânător. Proiecţia inclusă în programul CINEMACITIT va fi urmată de un dialog între regizorul Stere Gulea, actrița Oana Pellea și scriitoarea Svetlana Cârstean.
 
FB event 
 
”Înainte să fie romanul („Încă de pe atunci vulpea era vânătorul”, de Herta Müller), a fost filmul. Invers decât cursul normal. Eu am primit un scenariu de la Lucian Pintilie, la care ajunsese. Scenariul era scris de Herta Müller şi de prietenul ei, care era dramaturg. Textul era în română. Filmul este o coproducţie româno-germană. A fost ceva oarecum pe neaşteptate, pe nepusă masă.”, spunea în 2015 regizorul Stere Gulea într-un interviu pentru Ziarul Metropolis.
 
Vulpe vânător este regizat de Stere Gulea în 1991 și lansat în 1993, după un scenariu scris de Herta Müller, în colaborare cu Harry Merkle. Evenimentele prezentate în film sunt premergătoare revoltei timișorenilor din decembrie 1989. Irina (Oana Pellea), o tânără profesoară, fire neconformistă și independentă, intră în atenția organelor Securității statului comunist român, care, în scopul de a o intimida, folosește un întreg arsenal de presiuni psihologice. Însă euforia provocată eroinei de căderea cuplului dictatorial este, din păcate, de scurtă durată: Irina descoperă foarte curând că nu a scăpat de urmăritori...

Unul dintre primele și puținele filme care prezintă viața din luna decembrie a anului 1989, Vulpe vânător a fost premiat în 1993 de către UCIN pentru regie, imagine, sunet și interpretare feminină (Oana Pellea). 
 
"Încă de pe atunci vulpea era vânătorul", romanul scris de Herta Müller și apărut în România în traducerea Norei Iuga a fost publicat în Germania, în 1992 și ”este probabil cartea cea mai românească a acestei mari autoare de limbă germană.“ (Ernest Wichner).
 
Stere Gulea, unul dintre cei mai importanţi cineaşti români, s-a născut la Constanţa.A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "Ion Luca Caragiale. A fost profesor la Academia de Teatru şi Film între 1990-2015, iar între 1990-1996 a fost şi decan al Facultăţii de Cinema din cadrul ATF. Filmul său de debut, "Apa ca un bivol negru", este realizat în echipă cu Dan Piţa, Mircea Veroiu, Iosif Demian și Dinu Tănase. Filmografia lui Stere Gulea cuprinde și titlurile: "Iarba verde de acasă" (1978), "Castelul din Carpaţi" (1981), "Ochi de urs" (1982), "Moromeţii" (1987), "Piaţa Universităţii - România" (1991), "Stare de fapt" (1995) și "Moromeţii 2" (2018).
 
Oana Pellea a absolvit Academia de Teatru și Film în 1984, clasa profesoarei Sanda Manu. În perioada 1984-1987 a fost actriță la Teatrul din Piatra Neamț. Între 1987 și 1999 a jucat la Teatrul Bulandra din București. Ca actriță de film, a fost distribuită în 20 de roluri în producții regizate de Alexandru Tatos, Dan Pița, Stere Gulea, Bogdan Dreyer. În 2006 joacă în producția Universal Pictures ”Children of Men”, regia Alfonso Cuarón, film nominalizat la trei categorii de Premiu Oscar. Pentru activitatea ei teatrală, cuprinzând peste 30 de roluri principale, a obținut numeroase premii.
 
Svetlana Cârstean este poetă și traducătoare. A debutat în 1994, în cadrul volumului colectiv Tablou de familie, alături de T.O. Bobe, Răzvan Rădulescu, Mihai Ignat, Sorin Gherguț și Cezar Paul-Bădescu. Volumul de debut individual, ”Floarea de menghină”, a apărut în 2008, iar în 2013 a fost publicat în Suedia. Poemele sale au fost traduse în numeroase limbi. A lansat în 2015 volumul ”Gravitație”. În aprilie 2016, volumul ”Trado”, scris împreună cu Athena Farrokhzad, a fost lansat în Suedia.
********************************************************************
Ce a fost la început, filmul sau romanul? Cum se face trecerea de la carte la camera de filmat? Dar de la meseria de scriitor la cea de regizor?

Iată câteva întrebări la care se va răspunde într-o serie de întâlniri intitulate CINEMACITIT care își propun să medieze dialogul cineastului cu opera literară şi să readucă în atenţia publicului ecranizările unor texte de referinţă din literatura română.

CINEMACITIT este susținut de Muzeul Național al Literaturii Române. Programul cuprinde proiecţii de film românesc urmate de un dialog între regizor/scenarist/actor şi o personalitate literară din România. Filmele prezentate reprezintă ecranizări remarcabile ale unor texte de referinţă din literatura română, dar şi producţii recente premiate la mari festivaluri internaţionale sau adaptări libere după romane autohtone.    

Cinemacitit: Faleze de nisip – dialog între Dan Pița și Bujor Nedelcovici

Joi, 22 noiembrie, de la ora 18,00, la Muzeul Național al Literaturii Române din strada Nicolae  Creţulescu 8, va fi proiectat lungmetrajul Faleze de nisip. Proiecţia va fi urmată de un dialog între regizorul Dan Pița și scriitorul Bujor Nedelcovici. Moderator: Manuela Cernat (istoric şi critic de film).
 
Pe 31 ianuarie 1983,  la cinematograful ”Scala” din București se lansa ”Faleze de nisip”, un film în regia lui Dan Pița, cu un scenariu scris de Bujor Nedelcovici după romanul ”Zile de nisip” apărut în 1979 şi recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Trei zile mai târziu, filmul era scos din cinematografe și interzis.
 
”Faleze de nisip” are în centru un om care suferă patologic de nevoia de a avea dreptate, exploatează lumea din perspectiva unui sistem care se voia  intangibil. Doctorul Cristea acuză de furt un tânăr muncitor. Nici el, nici sistemul nu admit că ar putea să greșească. Medicul, trecut de prima tinerețe, își exploatează conștiința și găsește acolo convingerea că presupusul hoț e tânăr, deci e vinovat.
 
"Scenariul este scris de Bujor Nedelcovici după romanul Zile de nisip, o operă literară solidă, cu caractere puternice și conflicte psihologice acute, din care autorul a extras un scenariu foarte aproape de ceea ce mă interesează pe mine. Conflictul principal se declanșează între un om realizat din punct de vedere social, profesional și material, un om la apogeu și un altul, aparent un "nimeni", în fond mult mai puternic, mai rezistent psihic." - Dan Pița (Cinema, 1982)
 
Muzica filmului este semnată de compozitorul Adrian Enescu, costumele au fost realizate de Doina Levintza, imaginea şi montajul poartă semnătura Cristinei Ionescu şi a lui Vlad Păunescu. Filmul îi are în rolurile principale pe Gheorghe Visu, Carmen Galin, Victor Rebengiuc, Valentin Uritescu, Mircea Anghelescu şi Marin Moraru. Scenografia îi aparţine lui Călin Papură.
 
Evenimentul de la MNLR este realizat cu sprijinul CNC și al Arhivei Naționale de Film.
Regizorul Dan Piţa a debutat cu pelicula „Apa ca un bivol negru“ (1971), un documentar despre inundaţiile catastrofale din 1970, realizat împreună cu Mircea Veroiu, Iosif Demian, Dinu Tănase şi Stere Gulea. Filmele sale de dinainte de Revoluţie au deranjat mereu autorităţile comuniste şi au fost supuse cenzurii. Printre acestea se numără „Faleze de nisip“ (1982), „Concurs“ (1982) sau „Dreptate în lanţuri“ (1983). 
 
Bujor Nedelcovici debutează în 1970 cu romanul ”Ultimii”, colaborează la mai multe reviste și ziare și publică romanele: ”Fără vâsle”, ”Noaptea”, ”Grădina Icoanei”, ”Zile de nisip”, ”Somnul Vameșului”.  În 1987 părăsește România și cere azil politic în Franța. În 1992 primește Premiul Academiei Româno-Americane de Artă și Știință pentru romanul ”Al doilea mesager”, care este adaptat pentru film în 1995, sub titlul ”Somnul Insulei” (regia Mircea Veroiu).
********************************************************************
Ce a fost la început, filmul sau romanul? Cum se face trecerea de la carte la camera de filmat? Dar de la meseria de scriitor la cea de regizor?
 
Iată câteva întrebări la care se va răspunde într-o serie de întâlniri intitulate CINEMACITIT care își propun să medieze dialogul cineastului cu opera literară şi să readucă în atenţia publicului ecranizările unor texte de referinţă din literatura română.
 
CINEMACITIT este susținut de Muzeul Național al Literaturii Române. Programul cuprinde proiecţii de film românesc urmate de un dialog între regizor/scenarist/actor şi o personalitate literară din România. Filmele prezentate reprezintă ecranizări remarcabile ale unor texte de referinţă din literatura română, dar şi producţii recente premiate la mari festivaluri internaţionale sau adaptări libere după romane autohtone.

Cinemacitit: ”Balanța” - de la romanul lui Ion Băieșu la filmul lui Lucian Pintilie

"În ‘85, între două spectacole în Occident, mă găseam pentru câteva zile în București. Într-o seară, primesc un telefon de la Băieșu: "Bătrâne, mi-a apărut o carte. Vreau să ți-o dau". Ad-o, eu plec mâine, o citesc în avion", notează Lucian Pintilie în volumul Bricabrac. Așa a început povestea filmului Balanța și a colaborării dintre Ion Băieşu și Lucian Pintilie.

Povestea romanului cu acelaşi titlu a început în 1976, odată cu filmul de debut al regizorului Alexandru Tatos, ”Mere Roșii”, după un scenariu de Ion Băieşu. Dealtfel, scenariul a reprezentat punctul de plecare şi pentru Balanţa, singurul roman semnat de Ion Băieșu, publicat în 1985 într-o variantă cenzurată. Versiunea integrală a cărții a apărut abia în 1990 când Ion Băieşu a început să lucreze împreună cu regizorul Lucian Pintilie la scenariul filmului Balanța, pe care nu a mai apucat să îl vadă. Pelicula s-a lansat la Festivalului Internațional de Film de la Cannes. În același an, Ion Băieşu s-a stins din viață.

Filmul prezintă povestea unei tinere absolvente care se luptă cu structurile rigide din Româmia ultimilor ani ai perioadei comuniste. La momentul lansării în sălile de cinema (1992), Balanța a înregistrat un număr impresionant de spectatori în ţară și a fost difuzat în Europa şi pe continentul american.

Joi, 1 noiembrie, de la ora 18,00, la Muzeul Național al Literaturii din strada Nicolae  Creţulescu 8, va fi proiectat lungmetrajul Balanța în regia lui Lucian Pintilie. Proiecţia va fi urmată de un dialog între actorul Victor Rebengiuc și scriitorul Marius Chivu.

Victor Rebengiuc este o figură marcantă în teatrul şi în cinematograful românesc. Din 1957 este actor al Teatrului Bulandra, jucând în peste 200 de piese numai pe această scenă. După performanța sa cu filmul Pădurea spânzuraților (1965) în regia lui Liviu Ciulei, Rebengiuc s-a lansat şi în cinema. A jucat în filmele lui Dan Pița (Tănase Scatiu, Dreptate în lanțuri, Faleze de nisip) și Lucian Pintilie (De ce trag clopotele, Mitică?, Balanța, Prea târziu, Paradisul ultimelor opriri, Niki și Flo, Tertium non datur), Stere Gulea (Moromeţii) şi, mai recent, în peliculele regizate de Cristi Puiu (Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea) sau Tudor Cristian Jurgiu (Câinele japonez). Pentru rolul interpretat în Câinele japonez, Victor Rebengiuc a fost recompensat  în 2014 cu Premiul Gopo pentru cel mai bun actor.

Marius Chivu este scriitor, cronicar literar şi traducător. A publicat cărţi de poezie (Vîntureasa de plastic), proză scurtă (Sfîrşit de sezon), jurnale de călătorie (Trei săptămîni în Anzi şi Trei săptămîni în Himalaya), precum şi un volum de interviuri cu scriitori (Ce-a vrut să spună autorul). A editat mai multe antologii, printre care 111 cele mai frumoase poeme de dragoste din literatura română (împreună cu Radu Vancu) şi Best of. Proza scurtă a anilor 2000. A tradus din Richard Ford, Paul Bailey, Tim Burton, Oscar Wilde şi Lewis Carroll. Este redactor-editor al revistelor Dilema veche şi iocan – revista de proză scurtă, precum şi realizatorul unui radio-talk săptămînal cu scriitori numit „All You Can Read” difuzat pe www.UrbanSunsets.com. Împreună cu scriitorul Florin Iaru, ţine cel mai longeviv atelier de creative writing din România.
********************************************************************
Ce a fost la început, filmul sau romanul? Cum se face trecerea de la carte la camera de filmat? Dar de la meseria de scriitor la cea de regizor?
Iată câteva întrebări la care se va răspunde într-o serie de întâlniri intitulate CINEMACITIT, întâlniri care își propun să medieze dialogul cineastului cu opera literară şi să readucă în atenţia publicului ecranizările unor texte de referinţă din literatura română.

CINEMACITIT este susținut de Muzeul Național al Literaturii Române. Programul cuprinde proiecţii de film românesc urmate de un dialog între regizor/scenarist/actor şi o personalitate literară din România. Filmele prezentate reprezintă ecranizări remarcabile ale unor texte de referinţă din literatura română, dar şi producţii recente premiate la mari festivaluri internaţionale sau adaptări libere după romane autohtone.

Dialoguri cinematografice și literare la MNLR: ”Legături bolnăvicioase” la prima întâlnire CINEMACITIT

Ce a fost la început, filmul sau romanul? Cum se face trecerea de la carte la camera de filmat? Dar de la meseria de scriitor la cea de regizor?

Iată câteva întrebări la care se va răspunde într-o serie de întâlniri sub numele CINEMACITIT, întâlniri care își propun să medieze dialogul cineastului cu opera literară şi să readucă în atenţia publicului ecranizările unor texte de referinţă din literatura română.

Joi, 18 octombrie, de la ora 18,00, la Muzeul Național al Literaturii din București, va fi proiectat lungmetrajul Legături bolnăvicioase în regia lui Tudor Giurgiu. Proiecţia va fi urmată de un dialog între Cecilia Ștefănescu, scenaristă şi autoarea romanului omonim, și Maria Popistașu, actriţă, interpreta rolului principal din film.

Romanul Legături bolnăvicioase, apărut în trei ediţii la Editura Polirom (2005, 2006 şi 2011), va apărea în acest an la Editura spaniolă Dos Bigotes, în traducerea Doinei Făgădaru. Opera de debut a Ceciliei Ştefănescu a fost tradusă şi în limbile franceză, italiană şi poloneză, la edituri prestigioase.

Ecranizat de regizorul Tudor Giurgiu, pe un scenariu co-semnat de autoare și lansat în cinematografe în 2016, Legături bolnăvicioase a fost selecţionat în secţiunea „Panorama” a Festivalului de Film de la Berlin, apoi la festivalurile de film de la Karlovy Vary, Cottbus, Los Angeles, Sarajevo şi a fost distribuit în peste 20 de ţări.

Filmul este o poveste de dragoste vie și neconvențională. Frații se iubesc altfel, prietenele cele mai bune nu sunt doar prietene, ci aleg să fie și iubite. Ioana Barbu, Tudor Chirilă și Maria Popistașu adaugă un fler special filmului, perfect armonizat cu subiectul.

Cecilia Ştefănescu a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti şi masterul de teoria literaturii şi literatură comparată din cadrul aceleiaşi facultăţi. A publicat în volumele colective Ferestre 98 (1998) şi Tescani 40238 (2000). A făcut parte din grupul celor 12 scriitori români selecţionaţi pentru Les Belles Etrangères, organizat de Centre National du Livre în noiembrie 2005 la Paris. A participat la lecturi publice în Franţa, Germania, Spania, Elveţia, Italia şi Polonia. A lucrat în presă şi în edituri, a predat seminarii de teoria literaturii la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, a publicat articole în reviste precum Dilema, Vineri, Exces, Madame Figaro, Design Buletin, Interval, Cahiers roumains d’études littéraires, Cotidianul, Curentul, Observator Cultural, Dilema Veche, Suplimentul de cultură. În 2016 a scris și a regizat scurt metrajul Ferdinand 13, selecționat în Festivalul Internațional de Film de la Zagreb, unde a primit mențiune specială, precum și la TIFF.

Maria Popistaşu este actriţă de teatru şi film. A jucat în producţii internaţionale nominalizate cu premiul Bafta, iar cu mini-seria Sex Traffic (2004), în regia lui regia David Yates a primit, printre altele, premiul Gemini pentru rol secundar feminin. În 2005, Maria interpreteaza rolul Anei in "Crash Test Dummies", film austriac ce a câştigat premiul special pentru scenariu (Diagonale). De asemenea, a fost membru al juriului prezidat de Bruce Beresford la Festivalul de Film B-EST, Bucureşti. Regizorul Radu Muntean a lucrat cu Maria Popistaşu în lungmetrajele Marţi, după Crăciun (2010, Un etaj mai jos (2015) şi în Alice T, care a avut premiera mondială la Festivalul de Film de la Locarno şi urmează să fie lansat în România în toamna lui 2018.

“CINEMACITIT”, program susținut de Muzeul Național al Literaturii Române, îşi propune să medieze dialogul cineastului cu opera literară şi să readucă în atenţia publicului ecranizările unor texte de referinţă din literatura română. Programul cuprinde proiecţii de film românesc urmate de un dialog între regizor/scenarist/actor şi o personalitate literară din România. Filmele prezentate reprezintă ecranizări remarcabile ale unor texte de referinţă din literatura română, dar şi producţii recente premiate la mari festivaluri internaţionale,  adaptări libere după romane.

Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile.