Mari actori povestesc cum au jucat scene celebre în seria Secvențe, pe TIFF Unlimited

Și, totuși, cum au jucat scena aia? De la această curiozitate a pornit o serie nouă marca TIFF Unlimited (unlimited.tiff.ro), disponibilă gratuit, de oriunde din  lume, începând din 4 martie: Secvențe. Câțiva dintre cei mai cunoscuți actori români sunt provocați de un alt actor, Alex Bogdan, să revadă și să comenteze scene memorabile din cariera lor, oferind detalii inedite din culisele filmelor respective. 

Dialogurile savuroase cu Alex Bogdan sunt lansate pe platformă într-un format accesibil, cu episoade concentrate și dinamice de circa 20 de minute. Invitații primei serii de interviuri sunt Victor Rebengiuc, Tora Vasilescu, Maia Morgenstern, Mircea Diaconu, Șerban Pavlu, Magda Catone, Andi Vasluianu și Adrian Păduraru.

Filmele despre care povestesc și care le-au propulsat carierele sunt Moromeții, De ce trag clopotele, Mitică?, Balanța, Toată lumea din familia noastră, Secvențe, Despre oameni și melci și Declarație de dragoste.

Primul episod, în care Victor Rebengiuc rememorează scena bătăii din Moromeții (1987), regizat de Stere Gulea, este disponibil începând din 4 martie, pe unlimited.tiff.ro. Celelalte șapte episoade din prima serie vor fi lansate săptămânal, joia, până la finalul lunii aprilie.

„Mă opresc oamenii pe stradă să-mi spună, domnule, de 30 de ori am văzut Moromeții și o să-l mai văd. Nu mi-am închipuit”, povestește Victor Rebengiuc despre filmul care a făcut istorie în cinema-ul românesc și în care a ajuns „întâmplător”. „Stere Gulea, regizorul, se gândea la altcineva”.
Interviul integral poate fi văzut gratuit pe unlimited.tiff.ro.

În episodul 2, lansat pe 11 martie, Tora Vasilescu rememorează tot o scenă a bătăii, de data asta din De ce trag clopotele, Mitică?, al lui Lucian Pintilie, un film cu o istorie întortocheată, lansat abia după 1990, din cauza cenzurii: „Ce tehnică? Bătaie pe bune! […] Pintilie trăgea și câte 20 de duble, așteptând lozul cel mare, spontanul care se întâmplă uneori în fața camerei”, spune actrița.

TIFF Unlimited este accesibil pe bază de abonament lunar sau anual, pe teritoriul României, dar platforma oferă acces gratuit, de oriunde din lume, la o serie de interviuri cu personalități din lumea filmului, în seria InspiraTIFF, masterclass-uri cu Nicolas Cage și Michel Gondry, sau o selecție de filme românești.

Seria Secvențe este realizată în parteneriat cu Mastercard.      

Caravana filmului românesc va poposi şi anul acesta la Zilele Municipiului Brăila

„Caravana filmului românesc – Capodopere ale cinematografiei naţionale” va poposi şi anul acesta pe malul Dunării, la Zilele Municipiului Brăila. La fel ca şi în anii anteriori, spectatorii sunt invitaţi să vizioneze proiecţiile în Parcul Monument, în perioada 12 – 14 august, cu începere de la ora 21.00.

Programul începe luni, 12 august, la ora 21.00, cu „Octav”, cel mai vizionat film în cinematografele din România, în anul 2017, acesta fiind şi motivul pentru care a fost inclus în programul de anul acesta. „Octav” este o peliculă a nostalgiilor, dar şi a credinţei în valorile vieţii, fiindcă personajul principal călătoreşte în trecutul său miraculos, spre a se bucura de el. “Timpul zboară atât de repede! Trebuie să preţuim fiecare moment!”, spune Octav. Doi monştri sacri ai scenei şi ai ecranului românesc, Marcel Iureş şi Victor Rebengiuc, aduc forţa lor expresivă excepţională, acestei călătorii în sine şi în timpul propriei vieţi.

Continuăm marţi, 13 august, cu o poveste despre înşelătoria cea mică, cu victimă individuală. Vă sună cunoscut? E una dintre realităţile zilelor noastre, iar în filmul „Şi caii sunt verzi pe pereţi", brăileanul Dan Chişu, scenarist şi regizor, demască iluzia că în Romania, ţara unde apar milionari peste noapte, oamenii obişnuiţi se pot şi ei îmbogăţi la fel de uşor. Nu, loteriile sunt făcute să hrănească speranţele amărăştenilor, nu să le umfle buzunarele!

În ultima seară a „Caravanei filmului românesc” la Brăila de anul acesta, spectatorii se vor putea bucura de reîntâlnirea cu regretata brăileancă Vasilica Tastaman care, alături de Toma Caragiu, Dem Rădulescu, Puiu Călinescu, Jean Constantin pot fi văzuţi (şi chiar revăzuţi!) în nemuritoarea comedie „Brigada Diverse în alertă”, regia: Mircea Drăgan.

Aşa cum v-am obişnuit, vă asteptăm cu frumoase filme româneşti şi cu intrarea liberă!

***
Programul Caravanei filmului românesc – Capodopere ale cinematografiei naționale  la Brăila este următorul:

PARCUL MONUMENT

Luni, 12 august, ora 21.00: OCTAV
Regia: Serge Ioan Celibidachi
Scenariul: Serge Ioan Celibidachi, James Olivier
Cu: Marcel Iureş, Victor Rebengiuc, Eric Aradits, Alessia Tofan, Andi Vasluianu

Marți, 13 august, ora 21.00: ŞI CAII SUNT VERZI PE PEREŢI
Scenariul şi regia: Dan Chişu
Cu: Adrian Titieni, Tudor Smoleanu, Anca Florescu, Ionuț Vișan, Nicodim Ungureanu

Miercuri, 14 august, ora 21.00: BRIGADA DIVERSE ÎN ALERTĂ
Regia: Mircea Drăgan;
Scenariul: Mircea Drăgan, Nicolae Tic;
Cu: Toma Caragiu, Dem Rădulescu, Puiu Călinescu, Jean Constantin, Vasilica Tastaman

***
Scopul „Caravanei filmului românesc – Capodopere ale cinematografiei naţionale”, proiect aflat în al şaptelea an de existenţă, este acela de a promova filmul românesc, aducând un omagiu cinematografiei naţionale şi cineaştilor români, fiind singura caravana care promovează exclusiv filmul românesc din toate timpurile.
„Caravana filmului românesc” aduce filmul românesc acasă la oameni, promovându-l într-o manieră accesibilă. Filme de patrimoniu şi succese ale ultimilor ani, toate sunt prezentate publicului din toate oraşele ţării, mari şi mici, în spaţii diverse, de la pieţe centrale, la biblioteci, muzee, sau spaţii neconvenţionale. Aceste evenimente, rememorând marile momente ale istoriei şi prezentului filmului românesc, contribuie la formarea unei culturi cinematografice a publicului şi stimulează sentimentul de mândrie locală, prin punerea în valoare a geografiei culturale a oraşelor.

***
Asociaţia CineCultura (www.asociatiacinecultura.ro), în parteneriat cu MDV AUDIO STUDIO (www.mdvstudio.ro) şi Digifilm Design, a organizat, începând din vara anului 2013, CARAVANA FILMULUI ROMÂNESC, proiect ce s-a derulat, la nivel naţional, prin cele două secţiuni ale sale: Capodopere ale cinematografiei naţionale şi Cartea şi filmul.
În cei șapte ani de existenţă, Caravana filmului românesc a ajuns peste 40 de oraşe, având un număr aproximav de 200.000 de spectatori şi consemnând 3.050 de referiri în presa locală şi naţională. În cadrul Caravanei, toate filmele au fost prezentate la o calitate artistică şi tehnică de excepţie, fiind refăcute ca sunet şi  imagine.
*
Proiect realizat cu sprijinul CNC – Centrul Naţional al Cinematografiei, UCIN – Uniunea Cineaştilor din România, ANF - Arhiva Naţională de Filme; DACIN SARA – Drepturi de Autor în Cinematografie şi Audiovizual – Societatea Autorilor Români din Audiovizual.

Parteneri media: All About Romanian Cinema  - AaRC, Cinefan, RoEvents, iFestival.ro, Amos News, Prompt Media, Ultima oră, Timp românesc, Comunicate de afaceri, Urban Things, România pozitivă, Agenţia de Carte, Roportal, GoNext.

La Brăila, proiectul este realizat în parteneriat cu Primăria Municipiului Brăila.

Website: www.caravanafilm.ro

Cinemacitit: Faleze de nisip – dialog între Dan Pița și Bujor Nedelcovici

Joi, 22 noiembrie, de la ora 18,00, la Muzeul Național al Literaturii Române din strada Nicolae  Creţulescu 8, va fi proiectat lungmetrajul Faleze de nisip. Proiecţia va fi urmată de un dialog între regizorul Dan Pița și scriitorul Bujor Nedelcovici. Moderator: Manuela Cernat (istoric şi critic de film).
 
Pe 31 ianuarie 1983,  la cinematograful ”Scala” din București se lansa ”Faleze de nisip”, un film în regia lui Dan Pița, cu un scenariu scris de Bujor Nedelcovici după romanul ”Zile de nisip” apărut în 1979 şi recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Trei zile mai târziu, filmul era scos din cinematografe și interzis.
 
”Faleze de nisip” are în centru un om care suferă patologic de nevoia de a avea dreptate, exploatează lumea din perspectiva unui sistem care se voia  intangibil. Doctorul Cristea acuză de furt un tânăr muncitor. Nici el, nici sistemul nu admit că ar putea să greșească. Medicul, trecut de prima tinerețe, își exploatează conștiința și găsește acolo convingerea că presupusul hoț e tânăr, deci e vinovat.
 
"Scenariul este scris de Bujor Nedelcovici după romanul Zile de nisip, o operă literară solidă, cu caractere puternice și conflicte psihologice acute, din care autorul a extras un scenariu foarte aproape de ceea ce mă interesează pe mine. Conflictul principal se declanșează între un om realizat din punct de vedere social, profesional și material, un om la apogeu și un altul, aparent un "nimeni", în fond mult mai puternic, mai rezistent psihic." - Dan Pița (Cinema, 1982)
 
Muzica filmului este semnată de compozitorul Adrian Enescu, costumele au fost realizate de Doina Levintza, imaginea şi montajul poartă semnătura Cristinei Ionescu şi a lui Vlad Păunescu. Filmul îi are în rolurile principale pe Gheorghe Visu, Carmen Galin, Victor Rebengiuc, Valentin Uritescu, Mircea Anghelescu şi Marin Moraru. Scenografia îi aparţine lui Călin Papură.
 
Evenimentul de la MNLR este realizat cu sprijinul CNC și al Arhivei Naționale de Film.
Regizorul Dan Piţa a debutat cu pelicula „Apa ca un bivol negru“ (1971), un documentar despre inundaţiile catastrofale din 1970, realizat împreună cu Mircea Veroiu, Iosif Demian, Dinu Tănase şi Stere Gulea. Filmele sale de dinainte de Revoluţie au deranjat mereu autorităţile comuniste şi au fost supuse cenzurii. Printre acestea se numără „Faleze de nisip“ (1982), „Concurs“ (1982) sau „Dreptate în lanţuri“ (1983). 
 
Bujor Nedelcovici debutează în 1970 cu romanul ”Ultimii”, colaborează la mai multe reviste și ziare și publică romanele: ”Fără vâsle”, ”Noaptea”, ”Grădina Icoanei”, ”Zile de nisip”, ”Somnul Vameșului”.  În 1987 părăsește România și cere azil politic în Franța. În 1992 primește Premiul Academiei Româno-Americane de Artă și Știință pentru romanul ”Al doilea mesager”, care este adaptat pentru film în 1995, sub titlul ”Somnul Insulei” (regia Mircea Veroiu).
********************************************************************
Ce a fost la început, filmul sau romanul? Cum se face trecerea de la carte la camera de filmat? Dar de la meseria de scriitor la cea de regizor?
 
Iată câteva întrebări la care se va răspunde într-o serie de întâlniri intitulate CINEMACITIT care își propun să medieze dialogul cineastului cu opera literară şi să readucă în atenţia publicului ecranizările unor texte de referinţă din literatura română.
 
CINEMACITIT este susținut de Muzeul Național al Literaturii Române. Programul cuprinde proiecţii de film românesc urmate de un dialog între regizor/scenarist/actor şi o personalitate literară din România. Filmele prezentate reprezintă ecranizări remarcabile ale unor texte de referinţă din literatura română, dar şi producţii recente premiate la mari festivaluri internaţionale sau adaptări libere după romane autohtone.

Cinemacitit: ”Balanța” - de la romanul lui Ion Băieșu la filmul lui Lucian Pintilie

"În ‘85, între două spectacole în Occident, mă găseam pentru câteva zile în București. Într-o seară, primesc un telefon de la Băieșu: "Bătrâne, mi-a apărut o carte. Vreau să ți-o dau". Ad-o, eu plec mâine, o citesc în avion", notează Lucian Pintilie în volumul Bricabrac. Așa a început povestea filmului Balanța și a colaborării dintre Ion Băieşu și Lucian Pintilie.

Povestea romanului cu acelaşi titlu a început în 1976, odată cu filmul de debut al regizorului Alexandru Tatos, ”Mere Roșii”, după un scenariu de Ion Băieşu. Dealtfel, scenariul a reprezentat punctul de plecare şi pentru Balanţa, singurul roman semnat de Ion Băieșu, publicat în 1985 într-o variantă cenzurată. Versiunea integrală a cărții a apărut abia în 1990 când Ion Băieşu a început să lucreze împreună cu regizorul Lucian Pintilie la scenariul filmului Balanța, pe care nu a mai apucat să îl vadă. Pelicula s-a lansat la Festivalului Internațional de Film de la Cannes. În același an, Ion Băieşu s-a stins din viață.

Filmul prezintă povestea unei tinere absolvente care se luptă cu structurile rigide din Româmia ultimilor ani ai perioadei comuniste. La momentul lansării în sălile de cinema (1992), Balanța a înregistrat un număr impresionant de spectatori în ţară și a fost difuzat în Europa şi pe continentul american.

Joi, 1 noiembrie, de la ora 18,00, la Muzeul Național al Literaturii din strada Nicolae  Creţulescu 8, va fi proiectat lungmetrajul Balanța în regia lui Lucian Pintilie. Proiecţia va fi urmată de un dialog între actorul Victor Rebengiuc și scriitorul Marius Chivu.

Victor Rebengiuc este o figură marcantă în teatrul şi în cinematograful românesc. Din 1957 este actor al Teatrului Bulandra, jucând în peste 200 de piese numai pe această scenă. După performanța sa cu filmul Pădurea spânzuraților (1965) în regia lui Liviu Ciulei, Rebengiuc s-a lansat şi în cinema. A jucat în filmele lui Dan Pița (Tănase Scatiu, Dreptate în lanțuri, Faleze de nisip) și Lucian Pintilie (De ce trag clopotele, Mitică?, Balanța, Prea târziu, Paradisul ultimelor opriri, Niki și Flo, Tertium non datur), Stere Gulea (Moromeţii) şi, mai recent, în peliculele regizate de Cristi Puiu (Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea) sau Tudor Cristian Jurgiu (Câinele japonez). Pentru rolul interpretat în Câinele japonez, Victor Rebengiuc a fost recompensat  în 2014 cu Premiul Gopo pentru cel mai bun actor.

Marius Chivu este scriitor, cronicar literar şi traducător. A publicat cărţi de poezie (Vîntureasa de plastic), proză scurtă (Sfîrşit de sezon), jurnale de călătorie (Trei săptămîni în Anzi şi Trei săptămîni în Himalaya), precum şi un volum de interviuri cu scriitori (Ce-a vrut să spună autorul). A editat mai multe antologii, printre care 111 cele mai frumoase poeme de dragoste din literatura română (împreună cu Radu Vancu) şi Best of. Proza scurtă a anilor 2000. A tradus din Richard Ford, Paul Bailey, Tim Burton, Oscar Wilde şi Lewis Carroll. Este redactor-editor al revistelor Dilema veche şi iocan – revista de proză scurtă, precum şi realizatorul unui radio-talk săptămînal cu scriitori numit „All You Can Read” difuzat pe www.UrbanSunsets.com. Împreună cu scriitorul Florin Iaru, ţine cel mai longeviv atelier de creative writing din România.
********************************************************************
Ce a fost la început, filmul sau romanul? Cum se face trecerea de la carte la camera de filmat? Dar de la meseria de scriitor la cea de regizor?
Iată câteva întrebări la care se va răspunde într-o serie de întâlniri intitulate CINEMACITIT, întâlniri care își propun să medieze dialogul cineastului cu opera literară şi să readucă în atenţia publicului ecranizările unor texte de referinţă din literatura română.

CINEMACITIT este susținut de Muzeul Național al Literaturii Române. Programul cuprinde proiecţii de film românesc urmate de un dialog între regizor/scenarist/actor şi o personalitate literară din România. Filmele prezentate reprezintă ecranizări remarcabile ale unor texte de referinţă din literatura română, dar şi producţii recente premiate la mari festivaluri internaţionale sau adaptări libere după romane autohtone.