Pozitia copilului - intr-o competitie selecta la Berlin

Festivalul Internațional de Film de la Berlin (7 – 17 februarie 2013), unul dintre cele mai importante evenimente de gen din lume, și-a anunțat astăzi ultimele titluri din competiție. „Poziția copilului”, în regia lui Călin Peter Netzer, este singurul lungmetraj românesc inclus în selecția oficială a celei de-a 63-a ediții a Berlinalei. Regizorul român, multi-premiat în trecut pentru filmele „Medalia de onoare” (2010) și „Maria” (2003), concurează pentru trofeul Ursul de Aur cu nume celebre din cinematografia mondială ca Gus Van Sant, Steven Soderbergh sau Ulrich Seidl.

„E clar că, la prima vedere, sunt filme care au în distribuție nume celebre ca Matt Damon sau Jude Law și pare o competiție destul de dură. Desigur că mă simt onorat să fiu într-o companie atât de selectă, alături de nume ca Gus Van Sant și Steven Soderbergh, dar există și alte variante pentru palmaresul final. De pildă, filmul lui Bruno Dumont cu Juliette Binoche în rolul principal, filmul iranian al lui Jafar Panahi sau cel coreean semnat de Hong Sang-soo. Aș fi onorat să fiu pe lista câștigătorilor”, declară regizorul Călin Peter Netzer.

„Poziția copilului” intră în cursă pentru trofeele Berlinalei alături de alte 18 filme, printre care „Promised Land”, în regia lui Gus Van Sant, cu Matt Damon în rolul principal, „Side Effects”, un thriller de Steven Soderbergh, „Camille Claudel 1915”, al francezului Bruno Dumont, „Closed Curtain”, regizat de Jafar Panahi, cineastul iranian aflat în închisoare, „Paradise: Hope”, ultima parte din trilogia regizorului german Ulrich Seidl, sau „An Episode in the Life of an Iron Picker” al lui Danis Tanovic, regizorul premiat cu Oscar pentru „No Man’s Land”. Juriul va fi prezidat de renumitul cineast chinez Wong Kar-wai.

Beneficiind de prestațiile unor actori precum Luminița Gheorghiu și Bogdan Dumitrache, în ipostaza de mamă și fiu, „Poziția copilului” vorbeşte cu dramatism, cu emoţie, dar şi cu umor, despre traumele sufocării copiilor prin dragoste şi despre amprentele pe care le lasă părinţii asupra personalităţii acestora. Filmul este, totodată, o radiografie a high-class-ului românesc contemporan şi vorbeşte despre trafic de influenţă şi corupţie la nivel mic în instituţiile de bază ale societăţii şi extensiile acestora asupra întregului sistem socio-economic din România de azi.

Regizorul Călin Peter Netzer a absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, secţia Regie Film. Până la obţinerea diplomei, realizase deja o serie de scurtmetraje selecţionate și premiate în numeroase festivaluri. Lungmetrajul de debut, „Maria” (2003), a fost selecţionat în peste 40 de festivaluri din toată lumea, a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film și premiat la festivalurile de la Locarno (Marele Premiu al Juriului, Leopardul de Argint pentru Diana Dumbravă și Șerban Ionescu, Mențiunea Specială a Juriului Tânăr), Cottbus (Mențiunea Specială a Juriului, Premiul pentru Debut, Mențiunea Specială Don Quixote) sau Paris (Marele Premiu).

Cel de-al doilea lungmetraj, „Medalia de onoare” (2010), cu Victor Rebengiuc în rolul principal, a fost premiat la Festivalul de Film de la Salonic (Marele Premiu al Juriului „Silver Alexander”, Cel mai bun scenariu, Cel mai bun actor, Premiul FIPRESCI pentru Cel mai bun film din Competiţia Internaţională), Festivalul de Film de la Torino (Premiul „Scuola Holden” pentru scenariu, Premiul Publicului, Menţiune Specială pentru Victor Rebengiuc), Festivalul Internaţional de Film de la Miami (Menţiunea specială a Juriului si Premiul Cineuropa), Festivalul Internaţional de Film Transilvania (Cea mai bună Regie și Cel mai bun actor în rol principal). „Medalia de onoare” a obținut și Premiul Gopo pentru scenariu (Tudor Voican) și pentru Cel mai bun actor în rol principal (Victor Rebengiuc).

„Poziția copilului” va intra pe marile ecrane din întreaga țară pe 8 martie.

În distribuția filmului, alături de Luminița Gheorghiu (multi-premiată pentru rolul din „Moartea domnului Lăzărescu”) şi Bogdan Dumitrache (câştigător al Premiului pentru cel mai bun actor la Festivalul de la Locarno pentru rolul din „Din dragoste cu cele mai bune intenţii”, de Adrian Sitaru) figurează nume cunoscute ca Nataşa Raab, Florin Zamfirescu, Ilinca Goia, Cerasela Iosifescu, Mimi Brănescu şi Vlad Ivanov. 

Scenariul este semnat de Răzvan Rădulescu şi Călin Peter Netzer, directorul de imagine este Andrei Butică, montajul și sound design-ul îi aparțin Danei Bunescu, decorurile sunt realizate de Mălina Ionescu, sunetul – de Cristian Tarnovețchi, costumele de Irina Marinescu, iar machiajul de Dana Roseanu și Domnica Sava. Producătorii filmului sunt Călin Peter Netzer și Ada Solomon.

 „Poziţia copilului” este o producţie Parada Film în co-producţie cu Hai Hui Entertainment, realizată cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, al Programului MEDIA al Uniunii Europene, Odyssey Communication, BV McCann Erikson, Real Top Media, Etno Media, Teleclub, ThomasVille, Soti Cable Neptun, cu participarea HBO România. 

Noutăți, fotografii și imagini video puteți găsi și pe pagina de Facebook a filmului: https://www.facebook.com/PozitiaCopilului

Pudibonderia nu are ce cauta in sala de cinema

pudibond = excesiv/nejustificat de pudic, foarte ruşinos, in mod artificial datorita unor preconceptii morale prea stricte.

Astazi 30 ianuarie intra in cinematografe cea mai recenta productie a lui Gus van Sant pe nume "Milk". Un film despre care am mai scris aici si care iti prezinta povestea lui Harvey Milk care a fost primul politician gay ales intr-un consiliu orasenesc American.
Evident ca oamenii de la C.N.C. (Consiliul National al Cinematografiei) au trecut cu greu peste subiectul filmului si l-au catalogat ca "Interzis sub 18 ani" datorita scenelor homosexuale. Scene care pana la urma nu sunt absolut deloc socante sau surprinzatoare....sigur este greu sa vezi doi barbati mangaindu-se tandru sau sarutandu-se si asta pentru ca nu este vorba despre un lucru comun insa cumva cred ca din nou anafura a castigat in fata valorii.
Eternii bisericosi din CNC s-au grabit sa arunce cu aghiasma si apa sfintita pe celoidul filmului.
In alta ordine de idei au auzit un discurs care m-a lasat masca : filmul face propaganda unei anumite comunitati sexuale si astfel ar trebui interzis. Stimabililor mai bine vedeti filmul si pe urma emiteti judecati de non-valoare.
Gus van Sant iti prezinta destinul unui vizionar al anilor '70, un luptator ce prin cuvinte si atitudini a reusit sa schimbe concepte ce pareau a nu putea fi miscate din loc in acea perioada.
Pana la urma pudibonderia nu-si are locul in sala de cinema si te intreb cititorule de ce filme ca "Scary Movie" sau "Disaster Movie" sau alte ineptii cinematografice nu au fost catalogate "Interzis sub 18 ani" si nu au fost puse la zid in pofida glumelor de-a dreptul obscene prezentate iar un film de arta, premiat chiar cu Palme D'Or este imediat "mitraliat" de catre bisericoasa opinie publica?
Raspunsul meu este ca romanii inca nu stiu sa deosebeasca valoarea de gunoi. Acum il astept pe al tau.

Cinema 04 - Milk de Gus Van Sant

"Milk" reprezinta cea de a 27-a productie din cariera de regizor a lui Gus Vant Sant.
Daca in ultimul film al sau, "Paranoid Park", regizorul american punea problema unui tanar skateboarder implicat intr-o moarte accidentala si cum acest episod ii schimba dramatic viata in "Milk" avem de a face cu o poveste mult mai controversata.
Filmul prezinta ascensiunea spre functia de consilier local in California a primului barbat ce si-a afirmat direct homosexualitatea, Harvey Milk (interpretat magistral de Sean Penn ce pare sa aiba o predilectie spre filmele cu tenta politica).
America anilor '70 vede aparitia unui nou concept pe care nu pare initial dispusa sa-l accepte usor : drepturi egale pentru homosexuali.
Aparitia miscarii se face chiar din sanul Californiei, San Francisco, acolo unde Harvey Milk incepe prin a candida pentru postul de consilier local ce se ocupa de strada Castro (unde exista o puternica comunitate gay). Din strada Castro, si din nenumaratele probleme pe care societate inchisa i-le arunca lui Milk se ajunge la un nivel mult mai ridicat : consilier al Californiei si o lupta accerba pentru ca nu doar oamenii dintr-un anumit teritoriu sa beneficieze de drepturi ci toti cei din America.
"Sunt Harvey Milk si am venit sa va recrutez" asa isi deschidea militantul discursurile, asa reusea sa adune oamenii in jurul sau si sa le ofere speranta intr-un moment in care America nu parea dispusa sa fie in stare sa le-o ofere si nici macar sa-i accepte.
Filmul socheaza privitorul in anumite momente (este dificil sa-l vezi pe Sean Penn sarutandu-l pe iubitul sau) insa povestea este cea care conteaza si care cu siguranta in anumite tari va crea controverse. De fapt punerea in fata publicului a acestei povesti a lui Harvey Milk si a intregii probleme a drepturilor homosexualilor reprezinta o incercare de iesire din tabu si de acceptare a faptului ca lipsa acestor drepturi reprezinta inca o problema.
America anilor '70 s-a schimbat datorita unui om ce spunea "Eu nu sunt un candidat, eu sunt parte a miscarii. Miscarea creeaza candidatul."
Iti recomand ca daca esti lipsit de prejudecati sa vezi acest film, sa vezi modul de gandire al Americii anilor '70 si modul cum un om care are un ideal poate schimba un sistem si poate face asta pasnic doar argumentand, unind oameni care altfel nu ar fi avut mare lucru in comun si reusind sa obtina lucruri la care nici nu visa.

Filmul detine deja 8 premii obtinute in Statele Unite iar Sean Penn este nominalizat la Globurile de Aur pentru "Cel mai bun actor intr-un film de lung metraj - categoria : drama".