Viata privata si practici sociale in Epoca de Aur

„Viața privată și practici sociale în Epoca de Aur” este o cercetare și expoziție a reprezentării erotismului și sexualității în cultura vizuală din perioada comunistă a Epocii de Aur, marcată de politicile lui Nicolae Ceaușescu, care explorează bogatul dialog vizual între multiple aspecte precum: putere, politica pronatalistă, familie, tabuuri, permisivitate, cenzură, ilegalitate, plăceri intime și libertăți. Cercetarea urmărește contextul artistic în legătură cu câteva tipuri de fenomene sociale și politici publice precum cele ale politicilor demografice ale pro-natalității și fertilității. Proiectul este produs de PostModernism Museum și găzduit de Muzeul Municipiului Bucureşti - Muzeul Nicolae Minovici în perioada 1-31 august 2018. Pe 23 august are loc o petrecere tematică în cadrul expoziției.

Producător: PostModernism Museum
Spațiu desfășurare: Muzeul Municipiului Bucureşti - Muzeul Nicolae Minovici, Str. Dr Minovici Nicolae nr. 1
curator: Cosmin Nasui
cercetător istoric: Cristian Vasile
manager proiect: Oana Nasui
expoziție deschisă: 1-31.08.2018
miercuri-duminică 10.00-18.00
expoziție nerecomandată publicului sub 18 ani
lucrările de artă provin din colecția George Șerban și colecția Nasui iar materialele de arhivă din colecția Nasui
Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național.
Parteneri: Societatea de Avocați Șerban și Asociații, Muzeul Municipiului București - Muzeul Nicolae Minovici, Muzeul Cineastului Amator
FB event: https://www.facebook.com/events/263327191119886/


Proiectul „Viața privată și practici sociale în Epoca de Aur” face referire la mai multe tipologii de erotism și viață privată din România. În epoca Ceaușescu au existat schimbări majore în România: modelul familiei monogame, copii nedoriți din orfelinate, combaterea prostituției, explozia chiuretajelor, repunerea în discuție a drepturilor femeii și a egalității sociale, explozia demografică a generației „decrețeilor”.

Astfel, termenii de erotism și sexualitate rămân în continuare conectați cu componente dificile a vieții private și sociale.

Proiectul de față abordează îndrăzneț un segment important, și rămas sensibil, din istoria românească recentă - perioada comunistă din timpul lui Nicolae Ceaușescu, lansând o cercetare curatorială ce urmărește practici sociale și manifestări de viață culturală, cu accent pe mediul urban, la nivel național.

Proiectul se subscrie noilor definiții date de UNESCO patrimoniului imaterial („intangible cultural heritage”), și anume că acesta nu reprezintă doar tradiții moștenite din trecut ci și practici sociale, contemporane sau de istorie recentă, din diferite grupuri culturale din mediul urban și rural (https://ich.unesco.org )

Proiectul propus se regăsește și sub umbrela Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, nr. 26/2008, prin cercetarea extensivă și multidisciplinară în domenii precum istoria artei, cultură vizuală, sociologie, antropologie, medico-juridic, care îi permite să propună procedee de punere în valoare a expresiilor culturale din cadrul modului de viață socio-cultural în comunitățile urbane și rurale din România anilor 1964-1989.

Sunt urmărite paralelismele între tipurile de iconografie create prin intermediul publicațiilor specifice precum Revista Femeia, Revista Săteanca etc. și lucrările de artă din epocă în tipologii precum femeia muncitoare, femeia țărancă, femeia soldat, femeia mamă, femeia activistă. Îngăduirea unei sexualități și vieți private cu elemente de sexualitate anemică a fost controlată și determinată specific de politicile pronataliste. Totuși, într-un același context, a avut loc o masculinizare prin egalizarea diferențelor și schimbare a tipului de sex-appeal feminin și masculin (restricționarea imaginii vizuale până la interzicerea fustei mini sau a purtării bărbii sau pletelor).
Este remarcată referința exemplară specifică și nemaiîntâlnită în alte țări comuniste la cuplul conducătorilor Elena și Nicolae Ceaușescu, de tipul identificării schematice cu bărbatul și femeia alpha (imaginea soției președintelui nu are o iconografie dedicată în alte țări comuniste).

În privința temei, în perioada Epocii de Aur, atenția artiștilor a fost atrasă de zonele permise ale erotismului, conectate fie cu mitologia clasică, antică greco-romană, fie cu cadrul îngăduit de reproducere familială. Reprezentarea erotismului cu tentă mitologică sau făcând apel la teme și personaje clasice apare cu o frecvență mare în reprezentări de scene de gen la artiști.
Reprezentarea zonelor nepermise ale erotismului și sexualității se vor opri asupra câtorva studii de caz printre care: procesul intentat artistului Ion Panaitescu pentru pornografie, având subiectul încercării expunerii lucrările grafice din mapa „13 xilogravuri” din 1982; artistul Adrian Newell Păun, refugiat în SUA din 1980, din motive de orientare sexuală etc.

Expoziția din spațiul Muzeului Nicolae Minovici este alcătuită pe zone:
a) Curatoriere a arhivele revistelor Femeia, Săteanca, Cutezătorii, Șoimii Patriei, Luminița, Tineretul lumii, Sănătatea, România Pitorească, Îndrumătorul Cultural, Tînărul leninist, Albina, Flacăra, Educație pionierească, Munca de partid - din colecția Nasui. Revistele vor putea fi consultate în cadrul expoziției într-un display curatoriat expozițional dedicat.

b) Selecție de lucrări de artă cu teme și subiecte relevante ale artiștilor plastici precum:  Aurel Bulacu (n.1947), Harry Guttman (1933-2015), Peter Pusztai (n.1947), Mircia Dumitrescu (n.1941), Ion Panaitescu (1936-2013), Nicolae Săftoiu (1935-2017), Dan Erceanu (n.1943), Marcel Chirnoagă (1930-2008), Vasile Socoliuc (1937-2008), Octav Grigorescu (1933-1987), Mihai Rusu (1925-2013), Petru Russu (n.1955), Tiberiu Nicorescu (1927-1995), Florin Mitroi (1938-2002), Sofia Frankl (n.1948), Hildegard Kelepper Paar (n.1937), Henry Mavrodin (n.1937), Marcel Guguianu (1922-2012), Marcel Olinescu (1896-1992), Vladimir Șetran (n.1935), Mihu Vulcănescu (1937-1994), Done Stan (n.1937), George Pătru (n.1946), Dan Stanciu (n.1952), George Apostu (1934-1986), Nicăpetre (1936-2008), Cristian Breazu (n.1943) și Napoleon Tiron (n.1935). Lucrările provin din colecția George Șerban și colecția Nasui.

c) Selecție curatoriată de diapozitive tematice produse de Studioul Cinematografic Animafilm și de Ministerului Educaţiei şi Învăţământului precum: „Teme de educație moral-cetățenească”, Animafilm, 1983, 70 diapozitive; „Familia, Gradinița și Școala”, 36 diapozitive; „De ce s-au îmbolnăvit Irina și Andrei”, Animafilm, 1979, 30 diapozitive; „Activitatea omului în familie și societate”, 36 diapozitive; „Patrie, Popor, O singură voință”, 1987, 36 diapozitive; „Cerințe ale dezvoltării intensive a industriei în cincinalul 1986-1990, 1985”, 36 diapozitive; „Tineretul viitorul națiunii”, 1987, 36 diapozitive. 

d) Selecție curatoriată de filme documentare ale cinecluburilor de amatori provenite din arhiva „Muzeului Cineastului Amator” din Reșița. Filmele prezentate sunt domeniu public, libere de drepturi de autor și vor fi proiectate în loop în expoziție cu ajutorul unui ecran video.

Proiectul este însoțit de volumul Erotism și sexualitate în Epoca de Aur, pe cale de apariție la Editura PostModernism Museum, 2018

Detalii suplimentare despre cercetare aici
 http://www.postmodernism.ro/viata-privata-si-practici-sociale-in-epoca-de-aur/

Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național.
Parteneri: Societatea de Avocați Șerban și Asociații, Muzeul Municipiului București - Muzeul Nicolae Minovici, Muzeul Cineastului Amator
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
////
Proiectul „Viața privată și practici sociale în Epoca de Aur”  face parte din  DARE, un program de 5 ani de Documentare, Arhivare, Expunere și Revalorificare a artei produsă în România în intervalul 1945-1990, inițiat de PostModernism Museum în 2015. Cercetarea proiectului este folosită ca sursă de documentare pentru studenți - derulăm o colaborare pe termen lung cu Universitatea de Arte București (susținere de seminarii tematice, donații de cărți la bibliotecă etc.) iar în cadrul PostModernism Museum s-au derulat internship-uri cu studenți de la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI) - Facultatea de Litere.

De asemenea, cercetarea rămâne disponibilă pentru partenerii stabili ai solicitantului pentru folosire în proiectele proprii, cum ar fi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Rețeaua Memoriei (sesiuni de comunicări, întâlniri bianuale), Muzeul Județean de Istorie Brașov și cei interesați de subiecte și domeniu.

Minorități etnice în cultura vizuală focus România la Muzeul Național Brukenthal

Proiectul de cercetare și expozițional „Minorități etnice în cultura vizuală focus România” este produs de PostModernism Museum și este prezentat în parteneriat cu Muzeului Național Brukenthal având o secțiune specială dedicată artistului Peter Jacobi. Proiectul prezintă stadiul cercetării culturii vizuale a patrimoniului multi-etnic și multi-cultural din zona Transilvaniei.

Curator Cosmin Nasui, din partea platformei muzeale PostModernism Museum
Co-curator: Robert Ștrebeli, din partea Muzeului Național Brukenthal
Vernisaj: miercuri 11 iulie 2018, ora 16.00
Facebook event: https://www.facebook.com/events/272947139945615/
Perioadă: 12 iulie – 31 august 2018, de miercuri până duminică de la 09.00 la 17.00

Proiect de cercetare
Cercetarea reprezentării minorităților etnice în cultura vizuală de pe teritoriul României explorează bogatul dialog vizual care există între patrimoniul multi-cultural și multi-etnic, lucrările de artă și contextul politic și social. În cadrul acestei cercetări, produse și coordonate de PostModernism Museum, au mai fost realizate expoziții, prezentări expoziționale și conferințe precum: „Naționalism si multiculturalism în cultura vizuală” la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu, în 2017; „100 de ani de minorități etnice în cultura vizuală din România” la Muzeul Municipiului București – Muzeul Nicolae Minovici „Vila cu clopoței” în 2016; „Minorities in Visual Culture – Focus Romania” în centrul cultural „La Poissonnerie”, Bruxelles.
Proiectul este acompaniat de publicația „Ethnic Minorities in Visual Culture – Focus Romania”, sub forma unei cărți obiect, editată la PostModernism Publishing House, 2016, ISBN 978-606-93751-2-9.

Expoziția de la Brukenthal
Proiectul de cercetare și expozițional prezentat la Muzeul de Artă Contemporană – Muzeul Național Brukenthal în perioada iulie-august 2018 este alcătuit din două nuclee: o prezentare a cercetării din cadrul proiectului și secțiunea dedicată patrimoniului cultural al sașilor din Transilvania.

Expoziția prezintă stadiul cercetării culturii vizuale a patrimoniului multi-etnic și multi-cultural cu referințe în domenii precum: istoria artei, istorie, antropologie, sociologie. Cercetarea continuă de la o itinerare la alta, analizând specific spațiul cultural geografic respectiv. În cazul proiectului de față, focusul este pe minoritatea etnică sașilor din Transilvania și pe prezența patrimoniului cultural artistic al acestora din Muzeul Brukenthal.
Proiectul documentar fotografic al artistului Peter Jacobi, pe tema bisericilor și cetăților fortificate dar și a bisericilor țărănești din Transilvania (a fost inventariat acest patrimoniu din peste două sute de localități), „Stillleben nach dem Exodus-Wehrkirchen în Siebenbürgen” / „Natură moartă după exod-Biserici fortificate din Transilvania” prezintă situația periclitată a acestora, cea mai mare parte aflată în curs de ruinare, după exodul populației sașilor din România. De asemenea, în cadrul expoziției-cercetare este prezentat volumul Peter Jacobi, Birgit Hansen, „Siebenbürgen Bilder einer Reise II” / „Pelegrinul transilvan II”, publicat în toamna lui 2017 la editura Schiller.

Evenimentul special al expoziției îl reprezintă prezentarea în premieră a „Pavilionul Memorial Brukenthal” conceput de sculptorul Peter Jacobi ca un proiect de artă contemporană monumentală publică de celebrare a personalității și moștenirii culturale Baronului Samuel von Brukenthal. „Ideea de pavilion memorial în memoria baronului Brukenthal  sugerează simbolic activitatea lui amplă  modernă progresivă pentru timpul lui dar și direct activitatea lui diversă de constructor. În testamentul lui este un pasaj în care nu dorește o statuie a persoanei sale, „pavilionul” respectă acest deziderat prin factura sa ca atare. Din punct de vedere geometric și conceptual, pavilionul este construit pe un heptagon, care face referire la denumirea în limba germană a Transilvaniei – unde pe lângă denumirea de Transilvanien există din timpuri istorice numele de – Siebenbürgen – ceea ce înseamnă șapte cetăți. Iar stema Transilvaniei este compusă din 7 simboluri de cetăți.” – Peter Jacobi
„Pavilionul Memorial Brukenthal” va fi prezentat în expoziție sub forma a două sculpturi-machete, una din lemn, alta din bronz la scara 1:20 și a unei randări video tridimensionale.

Peter Jacobi (n. 1935) a studiat sculptură la Academia de Arte Bucureşti (1954-1961). Din 1970 trăieşte în Germania, fiind profesor la Academia de Artă Aplicată (Hochschule für Gestaltung/University of Applied Arts) din Pforzheim (1971-1998). Lucrările sale au fost expuse în majoritatea ţărilor europene şi se găsesc în colecţiile unor importante muzee, precum şi în mari colecţii private şi publice din toată lumea, din Japonia și China până în Brazilia și Statele Unite. Familia sa de sași se trage din Mercheasa, Brașov (Streitfort) și Sighișoara (Schäßburg). Bunicul său a emigrat în SUA, de unde s-a întors în 1920 în Transilvania ca cetățean american. După numeroase expoziții personale și de grup la care a participat în străinătate, în anii ‘90 a revenit în România, unde a expus la București, Craiova, Brașov, Sibiu, Timișoara. În România, cea mai amplă lucrare a sa este Memorialul Holocaustului din București, inaugurat la data de 8 octombrie 2009.

Mai multe despre artist: https://ro.wikipedia.org/wiki/Peter_Jacobi
www.postmodernism.ro
www.facebook.com/PostModernismMuseum

Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național
Partener strategic: Muzeul Național Brukenthal
Parteneri: Centrul Cultural German Sibiu, Zile și Nopți Sibiu, Ibis Sibiu Centre
Canal media oficial: Modernism.ro
Mulțumiri: Cristi Farcaș, Dana Hrib, Sabin Luca, Iulia Mesea
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.