Record de Ziua lui Brâncuși

În ajunul Zilei Naționale Constantin Brâncuși, la Casa de Licitații A10 by Artmark a avut loc prima licitație de artă contemporană a anului 2021, ce s-a dovedit totodată și cea mai lungă licitație de artă contemporană vreodată desfășurată. Evenimentul de ieri, 18 februarie, a durat nu mai puțin de 7 ore, de la 18:30 până după ora 1:30 dimineață, înregistrând vânzări totale de peste 715.000 de euro și o rată de adjudecare de 85,4%. Cu aceste cifre licitația de aseară devine cea mai bună licitație de artă contemporană care a avut loc până azi în România, deși licitația a avut loc doar online. Recordul anterior de vânzări într-o licitație de artă contemporană a fost stabilit în noiembrie 2019.

Licitațiile de Artă Contemporană, segment în creștere, ne-au obișnuit, regulat, la fiecare ediție, cu noi recorduri absolute de autor. Printre artiștii care au înregistrat recorduri se numără Constantin Brâncuși și Sabin Bălașa, dar și Adrian Ghenie sau Felix Aftene. 

Sculptura-obiect „Le Crocodile” a celui mai cunoscut artist român, Constantin Brâncuși, care face parte din seria experimentelor de atelier realizate în plumb de celebrul sculptor, a pornit de la prețul de 3.000 de euro și a fost adjudecată pentru 18.000 de euro, iar fotografia „Cap de fată (Premiere pierre directe)”, realizată și semnată de marele artist în anul 1908, uneia dintre lucările sale astăzi dispărute, a fost adjudecată pentru 14.000 de euro, pornind de la o valoare de doar 5.000 de euro.
 
Totuși, recordul Licitației de Artă Postmodernă și Contemporană a fost înregistrat de artistul contemporan Adrian Ghenie. Astfel, pictura „Untitled”, aparținând ciclului mitologic din anii 2000, a fost adjudecată pentru 129.000 de euro, iar cea de-a doua lucrare de Ghenie de mari dimensiuni din licitația de ieri seară, purtând numele exploziei stelei care devine mai strălucitoare, pentru ca apoi să revină la forma inițială, „Nova”, a fost adjudecată pentru 110.000 de euro.

Recorduri de autor au înregistrat și Sabin Bălașa cu o impresionantă „Călătorie”, adjudecată pentru 31.000 de euro, de la un preț de pornire de 5.000 de euro, sau Felix Aftene, cu „Îmblânzitorul de păsări”, care a fost adjudecat pentru 9.750 de euro. Și sculptura contemporană și-a făcut loc în rândul recordurilor înregistrate aseară, astfel lucrarea realizată de tânărul artist Costin Ioniță „Cavalerul Negru” a fost adjudecată pentru 30.000 de euro.
 
Pasionații de artă contemporană sunt îndemnați să achiziționeze postlicitație lucrările rămase neadjudecate prin plasarea unei oferte online pe site-ul www.artmark.ro/sau la auctions@artmark.ro.

Jumătate de milion de tineri de pe TikTok urmăresc bunicii Retro Radio Podcast

Peste jumătate de milion de tineri au urmărit pe TikTok clipuri ale Corneliei Brondello, protagonista  în vârstă de 82 de ani a primului episod Retro Radio Podcast. Demonstrând puterea rețelelor de socializare, audiența Retro Radio pe platformele foarte tinere este o poveste a interconectării între generații, proces din care seniorii au fost, până acum, mai degrabă excluși. ”Noi am făcut Retro Radio pentru tineri. În toată inundația de discursuri seci de autopromovare din social media, tinerii au poftă de povești reale, spuse înțelept, de aici și succesul proiectului, viralizarea de pe TikTok sau mesajele emoționante pe care le primim. E un podcast de ascultat oriunde, chiar de mai multe ori. Pentru că sună foarte bine, te bine dispune, afli lucruri din vieți trăite, e cu seniori nonconformiști, e prezentat autentic și durează cât trebuie”, spune Ioana Păun, inițiatoarea și coordonatoarea acestui proiect.
 
”Am plâns la final, pentru că nu mi-a trecut vreodată prin minte să îmi înregistrez bunicii. Aveau lucruri tare frumoase de povestit. Am ascultat cu drag și cu bucurie că acești oameni se bucură de timpul pe care îl au. Mulțumesc. Aștept viitoarele episoade!” -
 Ana, ascultătoare Retro Radio
 
Retro Radio Podcast are în total șase episoade, care vor fi lansate bilunar, până la finalul primăverii. Ele strâng povești de viață actuale despre modă, distracție, relații, job-uri, victorii sau eșecuri. Mihaela Hacman, protagonista ta celui de-al doilea episod Retro Radio, croiește haine de la șase ani, ca hobby, pentru mirese, copii, bărbați și chiar și căței. A trăit și episoade dificile, când a încercat să publice materialele sale în reviste străine. Mihaela face parte din seria celor 15 bunici care lucrează la realizarea podcastului, alături de o echipă formată din opt artiști cu experiență internațională în muzică, artă contemporană, teatru și dramaturgie.
 
Retro Radio Podcast este disponibil pe Spotify și în Soundcloud. 
 
Seria documentarelor audio provoacă multe dintre clișeele despre bătrânețe, aducând în atenția tinerilor oameni amuzanți și deștepți, care au curaj și planuri. Retro Radio Podcast a generat, în câteva săptămâni, un vector de atitudine pozitivă la adresa seniorilor, aceasta fiind una dintre mizele sale: să împrospăteze narativa și percepția legată de persoanele în vârstă. Echipa a primit zeci de mesaje de la nepoți care își doresc bunicii parte din proiect, iar presa și posturile de radio au circulat poveștile primelor episoade. 

SPOT. Actorul Victor Rebengiuc anunță seria documentarelor audio

Concepută și scrisă de regizoarea Ioana Păun, alături de muzicienii Cătălin Rulea, Sillyconductor și Diana Miron, noua serie de documentare a fost realizată de actorii Flavia Giurgiu, Sorin Dobrin și Ruxandra Maniu, alături de o echipă de 15 de bunici. Podcastul are șase episoade, care sunt lansate săptămânal, începând cu 29 ianuarie. Primul episod, “Drone și mărgele”, i-a avut ca protagoniști pe Cornelia Mureșanu Brondello și pe Ioan Erhan, doi oameni care au împreună peste 170 de ani de experiență și care ne-au învațat cum să rămânem loiali pasiunilor noastre în vârtejul schimbărilor accelerate.

Echipa. Membru fondator al trupei indie Toulouse Lautrec, Cătălin Rulea colaborează de mulți ani în proiecte de teatru, artă contemporană sau ecologie. Ruxandra Maniu este una dintre cele mai versatile și prezente actrițe ale tinerei generații. Ruxandra face parte din trupa teatrului Odeon, a câștigat marele premiu al Galei Hop și a colaborat cu regizori importanți. Sillyconductor este prezent la cele mai importante evenimente de muzică contemporană din ultimii zece ani, iar Ioana Păun este o artistă de teatru și performance cunoscută pentru lucrările și demersurile ei incisive, cu miză socială. Compozitoarea Diana Miron este cunoscută pentru contribuția sa la realizarea coloanei sonore al filmului Touch me not, premiat cu Ursul de Aur în 2018. Flavia Giurgiu a lucrat cu teatre importante și regizori avangardiști, fiind una dintre cele mai îndrăznețe voci din artele performative de la noi. Sorin Dobrin - membru al echipei celui mai recent film al lui Cristi Puiu, are experiență atât în film și teatru, cât și în proiecte de implicare civică.
 
Link Canal Podcast Spotify
shorturl.at/yzW49
 
Link Canal Soundcloud
https://soundcloud.com/retroradiopodcast
 
Link Episodul 2
https://soundcloud.com/retroradiopodcast/episodul-2
 
Link Jingle Victor Rebengiuc
https://soundcloud.com/retroradiopodcast/victor-rebengiuc-jingle
 
Proiectul este finanțat de Ministerul Culturii, în cadrul programului Ziua Culturii Naționale, și susținut de Radio România Cultural, Modernism.ro, EBS Radio Cluj, Ziarul Metropolis, Cațavencii, IqAds, Iqool.
 
Echipa Retro Radio
Concept: Ioana Păun
Interviuri: Flavia Giurgiu, Sorin Dobrin, Ruxandra Maniu
Sound Design: Cătălin Rulea, Sillyconductor, Diana Miron
Masterizare: Laurențiu Coțac
Comunicare: Evantia Barca
Social media: Laura Ștefănuț
 
Episodul 2 ”Drone și mărgele”
Participantă: Mihaela Hacman
Interviu și voce realizate de Sorin Dobrin
Sound design: Diana Miron
Masterizare: Laurențiu Coțac
Text: Ioana Păun

Cele mai scumpe cadouri de Mărțișor

Se găsesc marți și joi, pe 23 și 25 februarie, în cadrul Licitației de Mărțișor – Bijuterii, Pietre și Mineralogie. Două zile pentru a alege cadoul perfect pentru Ea, dintr-o colecție impresionantă de aproximativ 400 de bijuterii exclusiviste, vintage sau contemporane – inele, cercei, brățări din aur decorați cu diamante sau chiar diamante libere.
 
Tradiția spune că mărțișorul aduce noroc celui ce îl poartă, de aceea este important, atunci când este ales, să fie perfect. Un cadou elegant și în același timp în ton cu ocazia poate fi cea mai valoroasă bijuterie a colecției - un inel din aur alb decorat cu diamant fancy brownish yellow de 8,43 carate. Bijuteria exclusivistă are un preț de pornire în licitație de 40.000 de euro, raportat la un preț de listă de 80.000 de euro.
 
Cu 25.000 de euro preț de pornire poate fi și un cadou decorat cu 32 de diamante sub forma unei brățari tennis din aur alb, iar cu 20.000 de euro poate fi alesă o pereche de cercei din aur alb, decorată cu 2 diamante centrale și briliante sau un singur diamant radiant cut, fancy yellow de 4 carate, care este însoțit de certificatul HRD Antwerp.
 
Dacă cu o bijuterie nu se poate face primăvară atunci există un cadou mai complex - un întreg set de 40 de diamante cu un preț de pornire de 10.000 de euro, din care se pot realiza cele mai deosebite bijuterii. Tot la prețul de 10.000 de euro este și un inel din aur alb, pavat cu diamante, decorat central cu un diamant albastru, realizat într-un celebru atelier italian.
 
În aceeași notă, dar într-o variantă mai accesibilă sunt și bijuteriile Faberge, care vor reprezenta un cadou memorabil. Pentru doar 4.000 de euro preț de pornire poate fi adjudecat un set din aur, format din colier cu pandantiv, pereche de cercei și inel, decorat cu diamante, granate, iar pentru o valoare de 2.500 preț de pornire, perechea de cercei Faberge, din aur alb și roz, decorată cu diamante, ametiste și granate, care reprezintă o ediție limitată nr. 4/500.
 
Majoritatea bijuteriilor din cadrul Licitației de Mărțișor – Bijuterii Pietre și Mineralogie au prețuri de pornire de 200 sau 300 de euro, realizate din materiale rare, potrivite pentru toate gusturile. Bijuteriile de colecție pot fi vizionate și probate în expoziția deschisă la Palatul Cesianu-Racoviță, gratuit, în intervalul orar 10:00-20:00. Cele mai deosebite cadouri, care vor impresiona toate gusturile, se vor licita online, pe Platforma Artmark Live, marți, 23 și joi, 25 februarie, ora 18:30.

Descoperă noi lucrări și printuri ale artiștilor locali, în galeria de artă și magazinul online feeder.ro/shop

Magazinul online feeder.ro/shop își extinde selecția inedită cu noi tablouri autentice, realizate de unii dintre cei mai activi și îndrăgiți artiști de pe scena locală de artă stradală și graffiti, cum ar fi Erps, Aeul și Irlo, care vor completa galeria virtuală de artă super-contemporană.
 
Tot în colecția Artists’ Editions poți găsi picturi inedite și lucrări originale alături de serii limitate, semnate de artiști remarcabili, precum Pisica Pătrată, Maria Bălan, John Dot S, Nesk, artă audio-generată de Alex Halka printată pe tricouri, și perna “Fluff”, realizată în colaborare cu House of Plankton.
 
În colecția de accesorii îți prezentăm două noi modele de borsete Save or Cancel, Login 3 și 4, cusute cu dragoste în București. Borsetele sunt supradimensionate, se potrivesc tuturor dimensiunilor și oferă două variante de țesături, din fetru galben și reiat albastru safir.
 
Colecția Un-hidden Romania reunește produsele create în cadrul programului multianual care are ca scop regenerarea urbană prin artă. Răsfoiește cartea Un-hidden Street Art in Romania, în format tipărit și digital, și explorează harta lucrărilor de street art din București.
 
În plus, în shop-ul online poți achiziționa printuri A3 ale unor lucrări remarcabile din colecția feeder sound, realizate de Livi Po, Irina Mocanu, și Erps.
 
Campania de promovare a patrimoniului, Capitol, este prezentă prin intermediul publicației Teatrul de vară Capitol, print și digital, postere serigrafiate manual, cărți poștale și stickers.
 
Vizitează magazinul feeder.ro/shop și abonează-te la newsletter pentru a fi la curent cu toate noutățile și reducerile anunțate.
 
Imagini © feeder.ro/save or cancel, Irlo

„Un debut genial” (Ian McEwan), „o carte uimitoare” (Elif Shafak): Patrula djinnilor, cel mai nou titlu din colecția ANANSI

Cea mai recentă apariție din colecția ANANSI. World Fiction de la Editura Pandora M, romanul Patrula djinnilor de Deepa Anappara, o carte ce spune misterioasa poveste a copiilor indieni care continuă să dispară, se va găsi de săptămâna viitoare în librăriile din toată țara. 
 
Considerată una dintre revelațiile literare ale anului 2020, cartea a ocupat adesea primele pagini ale revistelor de cultură atât în Marea Britanie, cât și peste Ocean.
La data apariției, Ian McEwan, unul dintre cei mai importanți prozatori ai momentului, scria despre Patrula djinnilor că este „un debut genial”. De asemenea, Elif Shafak, îndrăgita prozatoare de origine turcă stabilită în Regatul Unit, aprecia romanul Deepei Anappara ca fiind „o carte uimitoare, minunată”. 
 
În doar câteva luni de la data apariției, Peter Straus, agentul literar care o reprezintă pe Deepa Anappara a reușit să semneze contracte de traducere a cărții cu editori din 21 de țări: „Am primit șase oferte de traducere a cărții în străinătate la doar patru zile de la transmiterea manuscrisului – o situație rară pe care n-am mai trăit-o”, a mărturisit Straus.
 
Cartea urmează să fie ecranizată, drepturile fiind cumpărate de casa de producție londoneză FILMWAVE, cunoscută cinefililor pentru producții precum „Alone in Berlin” sau „Letter to the King”.
 
Deepa Anappara a crescut la Kerala, în partea de sud a Indiei și a lucrat ca jurnalistă în metropole precum Mumbai și Delhi. Un fragment din Patrula djinnilor i-a adus Lucy Cavendish Fiction Prize, Deborah Rogers Foundation Writers Award și Bridport/Peggy Chapman-Andrews Award. Deține un masterat în creative writing de la University of East Anglia, Norwich, unde urmează în prezent studiile doctorale.
 
„Ideea de a scrie romanul Patrula djinnilor mi-a venit în India, unde am lucrat ca jurnalistă timp de unsprezece ani. Scriam despre educație și drepturile omului, am intervievat sute de oameni care trăiau în cartiere sărace precum cel din romanul meu. M-am întrebat adesea cum este viața copiilor din astfel de cartiere, știind că pot fi smulși în orice moment din sânul familiei. Cum se confruntă copiii cu această frică teribilă și cu incertitudinea? Cum înțeleg ei nedreptatea, devenită o constantă a lumii din jurul lor?
Copiii din romanul meu au fost inspirați de copiii pe care i-am intervievat ca reporter”, a mărturisit scriitoarea într-un interviu acordat imediat după publicarea cărții.
 
Cartea Deepei Anappara s-a aflat și ea pe lista lungă a cărților înscrise în competiția pentru pentru prestigiosul Women's Prize for Fiction 2020, premiu care i-a revenit în final romanului Hamnet de Maggie O'Farrell, apărut în traducere în urmă cu o lună tot în colecția ANANSI. World Fiction.
 
Acțiunea romanului Patrula djinnilor îi poartă pe cititori prin cele mai periculoase locuri ale metropolei indiene de astăzi: bazarul pe timp de noapte și chiar capătul Liniei Purpurii de tren.
Eroul cărții este Jay, un băiețel de nouă ani care urmărește toate serialele polițiste pe care le prinde (în special Patrula de poliție). Într-o zi, Jay pornește, alături de cei doi prieteni ai lui, Faiz și Pari, în aventura unei anchete iscate de dispariția unui copil pe care-l cunosc. Însă în jurul lor copiii dispar în continuare, unul după altul, iar trioul de detectivi trebuie să înfrunte părinți îngroziți, polițiști indiferenți și chiar legenda unor djinni înspăimântători pentru a descoperi adevărul. Ceea ce a început ca o joacă se transformă într-o realitate sinistră.
 
Patrula djinnilor (traducere de Daniela Rogobete), o dezvăluire a Indiei moderne și a multiplelor și complexelor ei probleme, este cel de-al nouăsprezecelea titlu publicat în colecția ANANSI. World Fiction.
 
În 2021, în colecția ANANSI. Wold Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare în 2020: opera poetică a poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, romanului The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020.

ANASI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Noua colecție, așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

Rezultatele concursului de proiecte "Rezidenta de buzunar 2021"

Ca urmare a concursului de proiecte lansat pe 3 decembrie 2020, în urma deliberărilor juriului prezidat de Cristian Mungiu, Institutul Francez din România anunța lista candidaților selectați, câștigători ai unui sejur de creație în noua rezidență de scriere din centrul Bucureștiului. În perioada martie-decembrie 2021, 16 artiști români și francezi vor fi primii oaspeți ai acestui spațiu, numit Rezidența de buzunar, inaugurat la sfârșitul anului trecut într-o clădire din spatele Institutului Francez, pe bulevardul Dacia 77.

Din 78 de proiecte primite, au fost studiate 65 de candidaturi eligibile depuse de artiști români și francezi, dintre care 21 de proiecte cinematografice, 20 de proiecte literare, 17 proiecte de dramaturgie, 6 proiecte muzicale și 1 proiect digital.
 
Lista celor 11 dosare selectate:
Bogdan Zamfir, La Génération Y. Entre mal-être et révolte (dramaturgie) 
Jonathan Pontier și Mathias Lévy, Concerto roumain pour ensemble à cordes (muzică)
Fernanda Areias și Eliane Umuhire, Solas (dramaturgie) 
Cleo T. și Zéno Bianu, Le désespoir n'existe pas (muzică)
Alexandru Dumitru, Bucătăria romilor și obiceiurile lor (literatură) 
Alexandra Sand și Laurent Bazin, Intelligences avec l’ennemi (dramaturgie) 
Ana Țăran, Cosmographie (cinema)
Carolina Vozian, Cui îi e frică de plăcerea queer? (dramaturgie)
Théo Zimmermann, Pe sus (cinema)  
Alle Dicu și Antoine Herran, Zenobia, și așa mai departe (cinema)
Tamara Erde, The Lesson of Images (cinema) 
 
Componența juriului:
(fără underline și punct și virgulă după fiecare membru al juriului, încarcă inutil textul) Președinte: Cristian Mungiu, regizor, scenarist, producător
Christian Ciucă, dirijor, fondatorul Ansamblului instrumental din Paris
Gianina Cărbunariu, regizoare, dramaturgă, directoarea Teatrului Tineretului Piatra Neamț
Frédéric Martel, scriitor, cercetător, jurnalist France Culture
Hélène Roos, diplomată, directoarea Institutului Francez din România, consilieră de cooperare și acțiune culturală la Ambasada Franței în România
Corina Șuteu, expertă în politici culturale și manager cultural
Jean-François Zygel, pianist, improvizator și compozitor
Xavier Leroux, atașat cultural la Ambasada Franței în România
 
Lista de rezervă*:
Natalia Graur, Acum nu mai ești doar un corp pentru mine (dramaturgie)
Sylvain Moreau, Les Gouttes d’Eau (literatură)
Matias Yanez, Recherche et dialogue autour de la fréquence basse, la place de la contrebasse dans la musique des pays latins (muzică) 
Sonia Mikowsky și Ottilie Bouchareu, Carde (dramaturgie)
Jérémy Griffaud, The Origin of Things (digital)
Florine Mougel și Andréea Vladut, Partition graphique de Dâmbovița (muzică) 
Manon Guillemin, Cocher les bonnes cases (dramaturgie)
Carole Fily, Mon fantôme polonais (literatură)
*Proiectele incluse pe această listă vor putea beneficia de o rezidență în 2021 în cazul  renunțării candidaților de pe lista principală.
 
***
« Résidence de poche »/„Rezidenţa de buzunar” este gândită ca un spațiu unde creatori din Franța și România pot dispune de liniştea necesară pentru dezvoltarea proiectelor lor artistice. Ideea de a transforma clădirea abandonată, ascunsă în curtea Institutului Francez, într-o rezidență de scriere i-a aparținut chiar regizorului Cristian Mungiu.
 
În acest duplex de 64m² artiştii vor petrece, în funcție de proiect, între 2 şi 8 săptămâni. Au fost acceptate candidaturi individuale sau în binom pentru artiști/scriitori care activează în literatură, muzică, cinematografie, dramaturgie sau artă digitală. În afară de cazare laureații primesc şi o sumă forfetară de 250 de euro pe săptămână.

KineDok te scoate la cinema în 6 orașe din țară

În lunile februarie și martie, ne întoarcem cu entuziasm în sălile de cinematograf, unde ne întâlnim cu o selecție de filme documentare din cadrul celui de-al șaselea sezon al programului european KineDok. Patru documentare produse în România, Croația și Norvegia, călătoresc fericite la Happy Cinema-urile din: Alexandria, Bacău, Bistrița, Buzău, București și Focșani. Documentarele KineDok propuse, derulează povești complexe despre subiecte actuale sensibile și deschid discuții antrenante cu invitați locali despre: educație, stereotipuri etnice și experiența emigrării.

„Profu” (Alex Brendea, România, 2019) construiește un portret intim, autentic și plin de umor al unui profesor neconvențional și carismatic de matematică din Bistrița care își dă demisia din învățământ și deschide o școală de meditații în micul său apartament de bloc. De-a lungul unui an academic, îi urmărim efortul de a retrezi dragostea de învăţătură în elevi, schimbându-le astfel vieţile o dată pentru totdeauna.

„Sârboaica” (Nebojša Slijepčević, Croația, 2018).  Moartea violentă a unei tinere fete de etnie sârbă, în contextul conflictelor sârbo-croate de la începutul anilor ’90, devine subiectul unui spectacol de teatru. Regizorul Nebojša Slijepčević înregistrează procesul de punere în scenă despre cazul Alexandra Zec, o fată de 12 ani, care a fost ucisă în cadrul conflictelor interetnice din anii 90. Deși autorii crimei au fost dezvăluiți, ei nu au fost niciodată condamnați. Procesul de producție a spectacolului scoate la suprafață traume ascunse, transformând repetițiile în psihoterapie colectivă.

„Distanța dintre mine și mine” (Mona Nicoară, Dana Bunescu, România, 2019). Cu o reputație de femeie fatală, băutoare și fumătoare prodigioasă, poeta avangardistă, compozitoarea și graficiana Nina Cassian are și cu ce să se lupte: după ce în anii fascismului în România s-a refugiat în ilegalismul comunist, a devenit simultan complice și problematică pentru nou-instalatul regim stalinist, ca apoi să intre în conflict direct cu regimul Ceaușescu, sfârșind într-un exil nedorit la New York în 1985. Un film despre credințe, artă și putere, „Distanța dintre mine și mine” explorează fricțiunea dintre memoria personală și arhiva oficială, dintre realitatea actuală și narațiunile pe care le construim despre trecut.

O pogorâre în maelstrom (Jan Vardøen, Norvegia, 2019). Compoziția lui Philip Glass inspirată de nuvela ,,O pogorâre în Maelstrom” a lui Edgar Allan Poe devine ambianța sonoră a unei călătorii în peisajele deopotrivă lirice și aspre din Nordul Norvegiei.  În acest documentar suntem alături de orchestra filarmonică arctică pe vârful muntelui Ryten unde interpretează muzica compusă de Glass chiar deasupra Moskenesstraumen. Muzica impresionantă și peisajele magnifice fac din piesa "O pogorâre în Maelstrom" o odă dedicată frumuseții și vieții aspre din Nordul Norvegiei. Filmul a luat premiul pentru cel mai bun documentar norvegian.

Programul proiecțiilor KineDok România la Happy Cinema în lunile februarie – martie 2021

București
04.03.2021 - Distanța dintre mine și mine (r: Mona Nicoară, Dana Bunescu, 2019, 89’, România)
11.03.2021 - Sârboaica (r: Nebojša Slijepčević, 2018, 72’, Croația)
18.03.2021 - PROFU’ (r: Alex Brendea, 2019, 82’, România)

Buzău
20.02.2021 - Sârboaica (r: Nebojša Slijepčević, 2018, 72’, Croația)
27.02.2021 - Distanța dintre mine și mine (r: Mona Nicoară, Dana Bunescu, 2019, 89’, România)
06.03.2021 - PROFU’ (r: Alex Brendea, 2019, 82’, România)
11.03.2021 - O pogorâre în Maelstrom (r: Jan Vardøen, 2019, 75’, Norvegia)

Focșani
20.02.2021 - PROFU’ (r: Alex Brendea, 2019, 82’, România)
27.02.2021 - Sârboaica (r: Nebojša Slijepčević, 2018, 72’, Croația)
06.03.2021 - Distanța dintre mine și mine (r: Mona Nicoară, Dana Bunescu, 2019, 89’, România)
11.03.2021 - O pogorâre în Maelstrom (r: Jan Vardøen, 2019, 75’, Norvegia)

Bacău
20.02.2021 - Sârboaica (r: Nebojša Slijepčević, 2018, 72’, Croația)
28.02.2021 - PROFU’ (r: Alex Brendea, 2019, 82’, România)
07.03.2021 - Distanța dintre mine și mine (r: Mona Nicoară, Dana Bunescu, 2019, 89’, România)
11.03.2021 - O pogorâre în Maelstrom (r: Jan Vardøen, 2019, 75’, Norvegia)

Bistrița
26.02.2021 - PROFU’ (r: Alex Brendea, 2019, 82’, România)
06.03.2021 - Distanța dintre mine și mine (r: Mona Nicoară, Dana Bunescu, 2019, 89’, România)
11.03.2021 - Sârboaica (r: Nebojša Slijepčević, 2018, 72’, Croația)
18.03.2021 - O pogorâre în Maelstrom (r: Jan Vardøen, 2019, 75’, Norvegia)

Alexandria
03.03.2021 - PROFU’ (r: Alex Brendea, 2019, 82’, România)
07.03.2021 - Distanța dintre mine și mine (r: Mona Nicoară, Dana Bunescu, 2019, 89’, România)
11.03.2021 - Sârboaica (r: Nebojša Slijepčević, 2018, 72’, Croația)
18.03.2021 - O pogorâre în Maelstrom (r: Jan Vardøen, 2019, 75’, Norvegia)

KineDok este un program unic în Europa prin amploarea sa, desfășurându-se concomitent în 7 țări partenere: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Polonia, Bulgaria şi România, unde este coordonat de către Asociația One World Romania, în strâns parteneriat cu festivalul de film. Fiecare dintre țările participante contribuie cu cele mai interesante documentare, care rulează apoi în sute de locații din toate cele 7 ţări, generând astfel o comunitate culturală impresionantă. Proiectul se face remarcat prin abordarea sa aparte, proiecțiile fiind sub formă de cineclub și desfășurându-se pe tot parcursul anului în spații cât mai accesibile. Publicul are șansa să vadă o selecție deosebită de filme și să pparticiplela discuții cu invitați care au legătură cu tema filmelor, încurajând astfel dialogul social și dezvoltarea unui public activ.

Organizator național: Asociația One World Romania

Online: oneworld.ro | kinedok.net 

Parteneri: Institute of Documentary Film (Rep. Cehă), Filmtopia (Slovacia), Anthropolis (Ungaria), ReStart (Croația), Activist 38 (Bulgaria), AdArte (Polonia)

Cu sprijinul: Creative Europe - MEDIA Programme of the European Union, Centrul Național al Cinematografiei,  UNHCR, Agenţia ONU pentru Refugiaţi

O întreagă colecție de artă Jules Perahim, scoasă la licitație

Este traseul parcurs de ciclul de opere relizate de artistul Jules Perahim la începutul anilor 1970, în Africa, prezentate mai târziu în expoziții celebre la Paris și Lisabona, iar în prezent la București sunt scoase la licitație săptămâna viitoare.
 
Invitat de prietenii Elena și George Vanci, Jules Perahim avea să descopere în anul 1972 mult îndepartata Africă. Locuri precum Tanzania, Kenya sau Zambia îi vor produce o uriașă impresie, motiv pentru care în urma acestei experiențe, artistul va realiza o întreagă serie de picturi, guașe și desene, reunite un an mai târziu, în 1973, în cadrul expoziției sale personale de la Galeria „Mony Calatchi” din Paris. Expoziția va fi dedicată soției artistului, Marina Vanci, cât și lui Vasco de Gamma, lui David Livingstone și lui Raymond Roussel, supranumiți de Perahim „inventatorii” Africii. La mijlocul anilor 1970, Jules Perahim organizează la Lisabona o expoziție personală cu întreaga colecție de opere, care este cumpărată în întregime. Achiziția a fost făcută de doctorul și  colecționarul portughez N. Caleiras.
 
Întreaga colecție de opere semnate de Jules Perahim, din ciclul 1972, sunt scoase la vânzare în cadrul Licitației de Artă Postmodernă și Contemporană, pe 18 februarie. Lucrările evocă experiența fundamentală legată de călătoriile artistului în Africa, care au lăsat urme adânci în noua sa creație. „Conflict”, „Călători”, „Animale exotice”, „Îmbrățișări”, „Himere”, „Apostolii noului mileniu”, sau „Dialog în oglindă” sunt opere în care se regăsesc alături animale extravagante, obiecte sau plante în proiecții fantastice și care au un preț de pornire de doar 2.000 de euro fiecare.
 
Ciclul de opere realizate în 1972 este completat, în licitație, de lucrări realizate un deceniu mai târziu de Jules Perahim - „Zori de zi” sau „Le vol” au un preț de pornire de 1.500, respectiv 2.000 de euro. Totodată, cea mai valoroasă operă a artistului Jules Perahim, din licitație, realizată în 1973, este „Le Gala des Incomparables”. Opera, cu prețul de pornire de 4.000 de euro, a participat în același an la „Expoziția de picturi și guașe” în cadrul Galeriei „André François Petit” din Paris.
 
Întreaga colecție poate fi vizionată la Palatul Cesianu-Racoviță, alături de aproximativ 200 de lucrări de artă contemporană semnate de Brâncuși, Ghenie, Brauner, Cădere, Baba, Bălașa, Bernea, Câlția, Piliuță, Aftene sau Fikl, până joi, 18 februarie, când va avea loc, online, pe Platforma Artmark LIVE, Licitația de Artă Postmodernă și Contemporană.

Expoziție Future is a safe place hidden in the witch's braids

Pe 16 februarie, începând cu ora 18.00, în Pavilion32, Calea Dorobanți 32, este inaugurată o expoziție interdisciplinară de artă contemporană care subliniază importanța combaterii stereotipurilor despre vrăjitoare prin explorarea practicii vrăjitoriei și poziționarea acesteia ca instrument politic de emancipare feministă în secolul 21.

Ore de vizitare în perioada 16-27 februarie:lu_vi: 16:00_20:00; Sâ: 11:00_17:00

Artistele Mihaela Drăgan și Virginia Lupu supun dezbaterii problema vindecării romilor din societatea actuală, care trăiesc cu o suferință transgenerațională transmisă genetic de către strămoșii lor, victime ale sclaviei și ale Holocaustului, printr-un act artistic sub formă video și printr-o lucrare de instalație de casete luminoase. Validitatea temei abordate în expoziție este confirmată de contextul actual, în care societatea contemporană continuă să genereze noi stereotipuri despre vrăjitoare.  

Prin instalația video inedită prezentată în expoziție (semnată de Mihaela Drăgan), artista reexaminează istoria romilor și trasează o nouă perspectivă asupra viitorului femeilor rome în societatea noastră. Demersul ei este articulat în jurul  Roma Futurismului, o estetică culturală dezvoltată chiar de artistă, care include elemente de realism magic și science fiction în cultura romă, aducând împreună tehnologia avansată a viitorului și vrăjitoria.
 
Roma Futurismul chestionează incertitudinea viitorului pentru romi într-o Europă rasistă – nesiguranță care conține totodată presiunea de a ne reaminti mereu istoria necunoscută și nerecunoscută a romilor.
Artista Mihaela Drăgan declară: „Instalația video Future is a safe place hidden in my braids imaginează ritualuri performative de vindecare a traumei rasismului și proiectează un viitor utopic în care vrăjitoarea romă este lidera unei lumi în care oprește ciclul istoric al opresiunilor.”

Ideea care stă la baza Roma Futurismului s-a dezvoltat în contextul local contemporan, în care vrăjitoarea romă este văzută în mod stereotipic ca o femeie fără educație, prinsă într-un trecut incompatibil cu prezentul dominat de știință, o femeie care nu știe să folosească tehnologia și nici nu are această dorință.
 
A doua parte a expoziției prezintă lucrarea Virginiei Lupu, o instalație care cuprinde o serie de lightbox-uri (casete luminoase) și care a fost expusă în 2019 în Belgia în cadrul festivalului de artă EUROPALIA.

Conceptul Virginiei Lupu pune în discuție felul în care discursul public despre vrăjitoarele rome nu face altceva decât să inspire publicului frică și stigmatizare.

Lucrările Virginiei Lupu sunt rezultatul colaborării cu Mihaela Mincă, care a transmis tradiţia magiei și fiicelor sale.

Anca Rujoiu, curatorul lucrărilor Vrăjitoarea fără eșec declară: „În contrast cu reprezentările stereotipice în media și în discursul public, care denotă frică și stigmatizare, lucrările Virginiei Lupu poziționează practica magiei ca un instrument de putere pentru femei.“  

Între 16- 27 februarie publicul bucureștean are ocazia să viziteze expoziția Future is a safe place hidden in my braids și astfel să mediteze asupra existenței unui tip de gândire, care culmea, încă mai tronează în secolul 21, și anume cel al formelor stereotipice transpuse alterității vrăjitoarelor. Ore de vizitare: lu_vi: 16:00_20:00; Sâ: 11:00_17:00
 
Informații despre artiste
 
Mihaela Drăgan este o artistă multidisciplinară, cu studii de teatru, care locuiește în București și lucrează în alte câteva țări. În 2014, împreună cu alte actrițe rome, a fondat compania independentă de teatru rom Giuvlipen, „un teatru revoluționar”, conform agenției de presă Reuters, un fenomen cultural pe scena locală.
În 2018 Drăgan a fost artistă rezidentă în Hong Kong la Centrul de Artă Contemporană Para Site unde a dezvoltat conceptul de futurism rom - un nou curent artistic care combină elemente de science fiction, istoria și cultura romilor, fantezie, subiectivitate romă, realism magic, tehnologii creative cu practici magice și ritualuri de vindecare.

Performance-ul ei, Roma Futurism, a fost prezentat în mai multe spații de artă ca Muzeul de Artă Contemporană din Belgrad, FutuRoma - expoziție colaterală la Bienala de la Veneția, Institutul Cultural Român din Londra. 

În 2019 este selectată în programul de rezidențe International Residency for Emerging Playwrights: 2019 Focus Europe, la prestigiosul Royal Court Theatre din Londra, unde scrie piesa de teatru Romacen: Vremea Vrăjitoarei, pusă în scenă în același an la Teatrul Andrei Mureșanu din Sfântu Gheorghe.

În 2020, odată cu imposibilitatea de a exprima prin intermediul artei teatrale, din cauza pandemiei, artista trece în mediul video art-ului, Future is a safe place hidden in my braids fiind primul său proiect de film pe care îl semnează.
 
Virginia Lupu este o artistă-fotograf care caută să-și prezinte personajele așa cum există și coexistă în societate, fără a le altera reprezentarea pentru a se potrivi unor norme, așteptări sau stereotipuri sociale. Această practică este foarte vizibilă în proiectul său dedicat vrăjitoarelor rome. Începând cu rădăcinile adânci ale practicilor magice din mentalitatea colectivă, acest proiect propune demitizarea și de-vulgarizarea imaginii practicilor spirituale alternative prezente în contextul român. Practicile oculte și magice nu sunt reprezentate aproape deloc în cultura vizuală română. Așadar, acest proiect încearcă să deschidă o zonă a explorării și valorificării superstițiilor rome, practicilor magice și vrăjitoriilor, oferind în același timp o înțelegere profundă și nealterată a acestui aspect, al unei culturi matriarhale în cadrul unei societăți patriarhale.

Regizorul Radu Jude din nou în competiție la Berlinale

Cel mai nou lungmetraj semnat de regizorul Radu Jude, „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, va avea premiera mondială la Berlinale.
Filmul a fost inclus în competiția oficială a celei de-a 71-a ediții a Festivalului Internațional de Film din capitala Germaniei.
 
Din cauza pandemiei mondiale de coronavirus, prestigiosul eveniment se va desfășura în două etape: cu o competiţie online şi acordarea de premii luna viitoare, în perioada 1-5 martie 2021, precum şi cu proiecţii deschise publicului în perioada 9-20 iunie 2021, după cum au anunțat reprezentanții festivalului Carlo Chatrian și Mariette Rissenbeek.
 
Subintitulat „Schiță pentru un film popular”, lungmetrajul „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” analizează raporturile dintre individ și societate, având ca punct de plecare urmările pe care un clip porno de amatori încărcat de o profesoară de școală generală pe un site specializat le provoacă în viața acesteia.
Din distribuție fac parte actorii Katia Pascariu, Claudia Ieremia, Olimpia Mălai, Nicodim Ungureanu, Alexandru Potocean,  Andi Vasluianu, Alex Bogdan, Ilinca Manolache, Dana Voicu, Axinte, Adrian Enache, Ilinca Hărnuț.
 
„Un prieten a descris acest film ca fiind întâlnirea dintre Immanuel Kant (legea morală) și Emanuelle Cunt (legea mortală). Iar criticul Andrei Gorzo declara recent că filmul este:
«agresiv, experimental, debordând de idei și mai ales de un simț superincisiv al contemporanului. » Nu mai am nimic de adăugat.”, spune regizorul Radu Jude.
 
 
Imaginea este semnată de Marius Panduru, montajul este realizat de Cătălin Cristuțiu, Dana Bunescu s-a ocupat de sound design, Cristian Niculescu a fost responsabil de scenografie iar de costume, Cireșica Cuciuc. Producător este Ada Solomon și coproducători: Paul Thiltges, Adrien Chef,  Jiří Konečný, Ankica Jurić Tilić.
 
„Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” este o producție microFILM în coproducție cu Paul Thiltges Distributions, Endorfilm, Kinorama, realizată cu sprijinul Centrul Național al Cinematografiei, Film Fund Luxembourg, Czech Film Fund, Croatian Audiovisual Centre, Artekino International în asociere cu Bord Cadre Films, Sovereign Films și susținută de Televiziunea Română, Covalact, Aqua Carpatica.
 
Regizor și scenarist, Radu Jude a câștigat cu lungmetrajul său de debut - „Cea mai fericită fată din lume”- premiul CICAE la Berlinale 2009. În 2012, el a regizat lungmetrajul „Toată lumea din familia noastră”, prezentat în premieră mondială în secţiunea Forum de la Berlinale. Pelicula „Aferim!” (2015) i-a adus Ursul de Argint pentru cea mai bună regie. Ea a fost urmată de „Inimi cicatrizate” (2016), care a fost recompensată cu două premii la Locarno IFF și pentru care Radu Jude a primit trofeul pentru regie la Mar del Plata, de documentarul „Țara moartă” (2017) și de lungmetrajul „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (2018), primul film românesc premiat cu Globul de Cristal la Festivalul de la Karlovy Vary. Anul trecut Radu Jude a fost prezent la Berlinale cu două lungmetraje: „Tipografic majuscul” și „Ieșirea trenurilor din gară”. Ambele filme au fost proiectate în secțiunea Forum a festivalului.