Ne pregatim de 1 martie sau ca sa fiu mai clar continuam luna "damentiala" si in prima parte a lui martie. Mi-am inceput saptamana ce se incheie astazi cu un articol de pe blogul Danei ce se numea "De ce uram femeile? 10 motive" si pot spune ca femeie asta are dreptate. A atins exact motivele pentru care putem sa ne simtim "deranjati" de femei. Pe scurt uite de ce:
"Sunt suspicioase cu tenta paranoica
Fiecare fir de papura are nodul lui
Gura lumii surclaseaza propria judecata
Sa zicem ca numita se afla intr-o relatie cu un biet victim. Sunt fericiti impreuna, se bucura de porcarioarele lor, rad la chestii stupide, isi imagineaza gropitele din obrajorii viitorilor copii etc. Va veni un moment in care femeia se va gandi cum se vede relatia lor din afara.
Aha, avem o relatie de 3 ani si inca nu ne-am mutat impreuna? Ceva nu merge, e clar. Ce-o sa zica Ginuta? Aha, suntem impreuna de 4 ani si inca nu m-a cerut? Asta vrea sa ma faca de ras? Ce mai asteapta? Ce-o sa zica Nuti?
Poa’ sa-i fie ca-n sanul lui Avraam cu baietul, daca nu e ea convinsa ca se incadreaza si in canoanele sociale, degeaba.
Au mereu prefacatoria activata
Adevaratele prietenii inter-feminine sunt rare
Invidia
E una mai frumoasa, mai desteapta, mai cu job beton, cu prieten mai de pastrat ca al lor? Sub pojghita de admiratie fata de succesfula se afla un strat dens de invidie. Ce-are aia si eu n-am? Adica ce, eu n-as fi in stare? Asa e unele: cu noroc. In nici un caz nu se gandesc ca daca aia a reusit inseamna ca se poate si ca succesul ei e conferitor de speranta. Si-atunci ar trebui sa munceasca mai cu sarg, sa se dea peste cap nu de trei ori, ci de patru sau cinci. Nu. Aia are noroc sau se culca cu cine trebuie. Clar.
Te-ai maritat? Sluteste-te!
Povestesc cu lux de amanunte
N-au simtul umorului
Schingiuie logica
Sa luam un exemplu trivial:
- Iubito, te-am inselat.
- Zi-mi cu cine si o omor!
Pai cum, pe ea? El e boul caruia i s-a cam rupt de tine si s-a gandit (si nu numai) la alta. Aia ce-are? Nu, dom’le. El e o biata victima atrasa in capcana de magia alba. N-a avut nici o vina saracutuuuul.
Opiniile apartin Danielei nu mie tin sa anunt asta pentru a nu-se interpreta.
Iar dupa ce am citit asta m-am indreptat inspre al sau articol despre de ce iubim femeile....si am ramas devastat pentru ca n-am gasit niciun motiv pentru care am putea s-o facem.
Ulterior am incercat sa intreb in dreapta si stanga de ce am face-o si poate ca n-am intrebat unde trebuia pentru ca am ramas perplex: toti mi-au spus ca n-am de ce s-o fac.
What....chiar asha? Si atunci m-am intors la mine....pana la urma indiferent de popor iubim femeile fiecare in felul lui. Si....atunci m-am gandit de ce o fac eu. Nu crede ca eu sunt un exemplul sau ceva, din contra am dementzele mele proprii si absolut incredibil de clare insa in aceeasi vreme cred ca indiferent de cat de "cuckoo as fi in the head", ca sa citez pe cineva mai cuckoo ca mine, tot sunt in stare sa iubesc o femeie.
Iar intreaga poveste poate se poate aplica si la voi ceilalti. Ei bine eu iubesc femeile pentru ceea ce sunt ele, pentru faptul ca sunt de fapt partea buna a noastra a barbatilor, partea ce ne intregeste si ne face sa fim un absolut, partea care aduce uneori ratiune si alteori pace in ceea ce ne caracterizeaza. "Ia-ma in brate" imi aduc aminte ca-mi spunea, si astfel o puteam proteja. "Mi-ai lipsit!" imi mai spunea si din nou mintea si inima imi galopau pentru ca ma simteam dorit....dar pana la urma nu este vorba doar despre noi barbatii. Ai vazut-o zambind dupa ce i-ai oferit un cadou - imi aduc aminte ca eram la nu's ce film si se suparase pe bun drept pe mine iar eu imi dadusem seama de asta asa ca am fugit si am iesit s-o incant, am incantat-o cu un mic cadou chiar in timpul filmului si mi-a dat un zambet de "te iert!" - sau ai vazut-o zambind cand te vede si facandu-ti cu mana de pe trotuarul de vis-a-vis in timp ce privirea ei te urmarea?
Si o vei iubi pentru absolut toate astea...o vei iubi pentru sinceritatea ei cu tine, o vei iubi pentru faptul ca nu va dori ca voi sa dispareti si-ti va spune unde ai gresit in speranta ca te vei reconsidera, si o vei iubi extrem de tare atunci cand ea va spune ca idealul nu exista dar tu esti cel mai aproape de perfectiunea dorita asa ca ea este acolo pentru tine. Ea va incerca sa te aiba alaturi....pentru ca stie ca tu esti acela si crede in tine.
Dar in fond cine sunt eu....unul de pe un blog, unul care se uita la o poza si isi aduce aminte pentru ca doar cu asta a ramas, unul ce inca crede in dragoste insa dragostea oare crede in el? Vom afla.
1 de martie fericit voua doamnelor si domnisoarelor, noi barbatii va iubim si va dorim binele...si oricand suntem gata sa fim cat se poate de aproape de perfectiunea pe care o doriti intrebarea este daca sunteti dispuse sa va lasati inima sa ne accepte iar daca dam semne ca meritam de ce n-ati face-o?
Jojo Mayer la Bucuresti 18 Martie
JOJO MAYER & NERVE PROHIBITED BEATS
Jojo Mayer, considerat de multi drept cel mai bun tobosar la ora actuala, aduce sunetul NERVE pe 18 martie, in clubul Silver Church din Bucuresti.
NERVE/Prohibitead Beats este proiectul de live-electro din New York, care a dus la aparitia unui nou hibrid al muzicii contemporane, aducand pe scena "reverse music” in timp real (fara DJ, fara loop-uri de tobe sau secvente ritmice). Turneele in America de Nord, Europa si Asia, concertele de club sau pe scenele festivalurilor mari si orice intre acestea, au adus si dovedit succesul acestui concept muzical.
Inima proiectului este reprezentata de interactiunea muzicala dintre Jojo Mayer, cu stilul sau original de a folosi tobele, si tehnica Real Time Audio Deconstruction dezvoltata de Roli Mosiman. La acestea se adauga sunetul eclectic de bass si bazele rock al lui John Davis, impreuna cu sensibilitatea lui Takuya Nakamura la clape si trompeta.
Privit uneori ca un saman misterios al tobelor, cu performante muzicale depasind orice limite instrumentale, Jojo Mayer si-a propus sa creeze arta care atinge oamenii obisnuiti. De la varsta de 18 ani, alaturi de formatia condusa de Monty Alexander, a participat la cele mai mari festivaluri de gen din Europa si din lume. In urma acestor participari a fost cooptat pentru concerte de nume precum Dizzy Gillespie sau Nina Simone, fapt care a dus la recunoastrea internationala a valorii sale.
Pentru concertul de pe 18 martie, accesul in Silver Church Club este permis incepand cu ora 20:00.
Biletele pentru concertul JOJO MAYER & NERVE costa 65 RON si sunt disponibile prin eventim.ro atat online cat si in punctele de vanzare (magazinele Germanos, Librariile Carturesti, Librariile Humanitas, Vodafone Romania). In seara concertului pretul biletului de intrare este de 80 de RON. Evenimentul este organizat de MHO Music. Partenerii evenimentului: Eventim, Sapte Seri, Radio Lynx, inconcert.ro, feeder.ro, port.ro, muzicabuna.ro, bestmusic.ro.
JOJO MAYER (Drums)
ROLI MOSIMANN (RealTimeAudioDeconstruction)
TAKUYA NAKAMURA (Keyboards & Trumpet)
JOHN DAVIS (basses, Low end manipulation)
Mai multe detalii despre artisti si proiect pe pagina de myspace (http://www.myspace.com/jojomayernerve) si pe site-ul proiectului (http://www.jojomayer.com/).
Scurt urbane
Lineup-ul de stiri pe scurt cu influenta la zilele imediat urmatoare se desfasoara asa:
- Dj Rushen de la ProFM Dance iti pune la dispozitie aici una din cele mai recente editii a emisiunii sale Rushous si iti recomand sa asculti.
Marti 2 martie se petrece o noua editie de Lecturi Urbane. La ora 19:00 ne vom strange pe peronul statiei de metrou Unirii 2 si vom merge catre Pipera si vom citi pe traseul Pipera - Berceni si inapoi la Unirii 2.
1 Martie ora 19.00 Mini concert unplugged la Cafe Verona
- Dj Rushen de la ProFM Dance iti pune la dispozitie aici una din cele mai recente editii a emisiunii sale Rushous si iti recomand sa asculti.
Lecturi Urbane – dincolo de povestea cărţilor şi a încurajării lecturii cu orice ocazie – este o poveste despre oameni. Despre cum citesc, despre cum se implică, despre cum încălzesc un loc. La fiecare ediţie de Lecturi Urbane, am avut impresia că mă aflu într-un loc cald, chiar dacă era o staţie sau un vagon de metrou. De fapt, erau oamenii cu entuziasmul lor care încălzeau totul în jur.
Fiindca e o ediţie primavaratecă şi vremea proastă nu ne mai opreşte din drum, vă invitam să veniţi cu mic, cu mare, cu iubiţi, iubite, mărţişoare, ghiocei, să ne petrecem seara citind şi dând celorlalţi pofta nostră de citit!
Ştim că nu se face primăvară cu o floare, însa am aflat că mai mulţi oameni cu mai multe cărţi pot schimba vremea! Vă aşteptăm cu paginile deschise!
Mai multe informatii pe Orasul Citeste.
(Cărtureşti Verona, Bucureşti)
Normal că de 1 Martie fiecare dintre noi se gândeşte la fete. Dar, dată fiind diferenţa de gusturi, fiecare se gândeşte la alta sau altele. Însă, când ne-am gândit în grup, (Kumm) ne-a venit o idee pentru toate fetele din Bucureşti: fiindcă suntem băieţi şi cântăreţi, să vă oferim un mărţişor cu ceea ce ştim noi să facem mai bine. Să cântăm. Vă aşteptăm, aşadar, dragelor, în 1 Martie, la ora 19.00, la Cafe Verona, (librăria Cărtureşti Verona) cu un cadou unplugged şi dichisit, numai bun de prins adânc în piept.
via Carturesti
Last but not least pe 1 martie are loc si campania "Martisorul Urban" a acestui blog. Ce presupune asta? Ei bine presupune ca pe multe dintre voi va vom suprinde cu o supriza cat se poate de urbana in cursul zilei asa ca cel mai bine ar fi sa fiti pe la birou in intervalul 10:00 - 18:00 si sa fiti gata de pozat!
186 de Vellanti
Mansarda a fost arhiplina si trebuie sa recunosc ca in afara de targurile de carte unde ai parte de un public numeros in general lansarile de carte din Bucuresti cam duc lipsa de astfel de public asa ca nu pot decat sa transmit felicitari PR-ului (sar'na Oana pentru tot) si directorului editurii Vellant dl. Dan Plesa (pe care pentru a 5-a oara, cred, l-am "ratat" la capitolul prezentari - primele 4 se intamplau in perioada mea de pe "Dilema Veche") cat si evident oamenilor de la Carturesti ce s-au ocupat de aceasta lansare (in special Ana din cate am inteles).
Lansarea a decurs frumos si sinuos cu discursuri din partea directorului editurii, a traducatoarei - doamna Liliana Plesa Iacob, a criticului literar Marius Chivu (Dilema Veche - caruia ii multumesc pe aceasta cale pentru conversatia purtata) dar si a atasatului statului Mexic prezent in Romania.
Cei prezenti au ascultat cele spuse, cred ca cel mai important a fost totusi discursul lui Marius Chivu ce a explicat inclusiv dedicatia de pe pagina sa (pg. 162) "pentru Brittany" ca fiind una in memoria actritei Brittany Murphy pe care el ne indemna sa n-o uitam chiar asa usor, insa mai important decat orice a fost cartea. Rasfoind-o doar nu puteai sa nu ramai captivat, sa nu ramai blocat, sa nu cazi in mrejele sale.
Discursuri bune, povesti frumos desenat-scrise, o carte de citit, conversatii placute la ceas de seara si per total o lansare cum tare mult mi-ar place sa mai vad. Astfel...felicitari oamenilor minunati de la Vellant! Multumesc Oanei si o anunt ca deja am inceput cartea, multumesc Ancai si Anei pentru prezenta lor si companie, multumesc lui Marius pentru discutia interesanta avuta si urez cat mai mult succes editurii pe urmatoarele lansari la care promit sa vin de asemenea.
Iar la final tie cititorule: te indemn inspre Carturesti sa cauti si sa cumperi Guillermo Arriaga - "Retorno 201" (cauta editia insemnata) pentru a-te putea bucura de magia si inovatia unei carti absolut speciale. Lectura placuta!
P.s: pagina 178 fiind rezervata mie deja am o idee la cum s-o compun, o sa va arat...tot ce pot sa va spun este ca are legatura inca cu obsedantul cuvant prezent pe pagina ce este "indragostit".
186 de pagini insemnate de la Vellant
Editura Vellant lanseaza o carte cu 186 de coautori. Un proiect pornit din curiozitatea editurii Vellant cu privire la practicile de lectură ale cititorilor săi, Cartea însemnată a strâns în jurul său mai mulţi prieteni ai editurii, care au devenit, preţ de o pagină, ilustratori, redactori, traducători – pe scurt, coautori – ai unei cărţi-surpriză. Iar pentru a vedea despre ce este vorba atunci trebuie musai ca joi 25 februarie de la orele 19:00 sa vii in mansarda de la Carturesti Verona alături de traducătoarea Liliana Pleşa Iacob, hispanistul Andrei Ionescu, scriitorul Marius Chivu, Cristina Diaconescu, Group Creative Director la Mercury360, şi directorul Editurii Vellant, Dan Pleşa.
Printre semnatarii paginilor se numără Alexandru Andrieş, Ada Milea, Alexandrina Hristov, Ciubi (Pisica Pătrată), Marius Chivu, Costi Rogozanu, Dumitru Gorzo, Matei Branea sau Marius Constantinescu. Cei care au ratat ocazia de a însemna o pagină a cărţii-surpriză vor găsi în ediţia limitată o pagină lăsată liberă doar pentru ei.
Acest volum vorbeşte în egală măsură despre noi şi despre cititorii noştri. Vorbeşte despre pasiunea pe care o împărtăşim pentru cărţile-eveniment, despre curajul şi curiozitatea de a intra într-un joc cu totul nou şi despre încrederea în carte, ca obiect, într-o eră a digitalizării. Dovadă este chiar acest proiect pornit în online şi devenit un produs „handmade” bun de pus în bibliotecă al comunităţii de prieteni Vellant de pe Facebook.
Mai multe pagini insemnate din carte poti vedea cu un click aici.
Maine ne vedem acolo si abia astept sa pun mana pe o editie a acestei "bijuterii urbane". Tot de la Editura Vellant va recomand si cartea lui Alain de Botton - "Arhitectura Fericirii" pe care o am inca pe wishlist si eu iar mai jos iti ofer tot via editura Vellant si un mic film referitor la cartea ce se va lansa.
Printre semnatarii paginilor se numără Alexandru Andrieş, Ada Milea, Alexandrina Hristov, Ciubi (Pisica Pătrată), Marius Chivu, Costi Rogozanu, Dumitru Gorzo, Matei Branea sau Marius Constantinescu. Cei care au ratat ocazia de a însemna o pagină a cărţii-surpriză vor găsi în ediţia limitată o pagină lăsată liberă doar pentru ei.
Acest volum vorbeşte în egală măsură despre noi şi despre cititorii noştri. Vorbeşte despre pasiunea pe care o împărtăşim pentru cărţile-eveniment, despre curajul şi curiozitatea de a intra într-un joc cu totul nou şi despre încrederea în carte, ca obiect, într-o eră a digitalizării. Dovadă este chiar acest proiect pornit în online şi devenit un produs „handmade” bun de pus în bibliotecă al comunităţii de prieteni Vellant de pe Facebook.
Mai multe pagini insemnate din carte poti vedea cu un click aici.
Maine ne vedem acolo si abia astept sa pun mana pe o editie a acestei "bijuterii urbane". Tot de la Editura Vellant va recomand si cartea lui Alain de Botton - "Arhitectura Fericirii" pe care o am inca pe wishlist si eu iar mai jos iti ofer tot via editura Vellant si un mic film referitor la cartea ce se va lansa.
Drag-o-bete
Voi chiar nu mai aveti bun simt! Voi chiar reusiti sa ne enervati pe noi ceilalti cat se poate de tare! Voua chiar ar trebui sa va fie aruncata cheia si lasati in casa!
Why? Pai again? Iarasi cu povestea asta cu dragostea? Nici nu s-a uscat bine cerneala de pe cartolinele si cadourile de Valentine's Day ca ati si venit cu altceva?
Dragobetele....hai sa fim seriosi, o noua scuza in care sa fiti pupaciosi si sa aveti un zambet aiurea desenat pe mecla toata ziua. O noua scuza pentru a spune "te iubesc iubi!" sau "ursuletzule" sau mai stiu eu cum va alintati atat de mushi-wushi incat provocati greata. Si da...iarasi veti alerga prin oras cu inimioare pe care scrie "Te iubesc!" sau buchete de flori (pe care ma bucur ca veti plati mai mult astazi) in speranta ca ea/el va spune "wow...ce m-ai surprins!". Haideti mai oamenilor fiti seriosi dragostea exista doar in filmele americane si nuvele scurte. In real life...doar povesti! O noua zi a exasperarii noastre a celorlati si a etalarii bucuriei voastre. In cazul barbatilor inteleg. Da...el cel care nu spala vasele, isi arunca lucrurile pe podea pentru ca o vede ca pe un dulap gigantic si din cand in cand mai si inseala asa putin cu cea mai buna prietena are nevoie de pretexte din astea pentru a-si spala din pacate...dar voi femeile? Voi sigur vreti doar sa fiti apreciate si acceptati asta chiar daca se intampla doar de cateva ori pe an. Nu-mi place Dragobetele si nici Valentine's-ul....bine recunosc sunt invidios pe voi!
Serios vorbind acum...surprinde-o/surprinde-l, ofera-i bucurie si daca nu o faci in fiecare zi asa cum ar trebui fa asta macar astazi. Bucura-te cat mai mult de prezenta ei/lui, de toate momentele de tandrete, de micile telefoane si de toate zambetele si clipele in care ii auzi vocea pentru ca s-ar putea ca la un moment dat sa o/il pierzi si atunci te vei simti groaznic. Iar voi barbatii...ei bine va sfatuiesc (nu sunt un expert al relatiilor, ba din contra dar am invatat din greseli) s-o pretuiti pe cea ce va accepta cat mai mult. Sa incercati in fiecare zi s-o surprindeti placut, sa ii fiti erou unic si nemaivazut, sa ii aratati cat o apreciati si sa fiti acolo pentru ea sa stie ca in fond o protejati si bucurati in aceeasi vreme. Fugi de la serviciu, inchide blogul, iesi de pe Twitter du-te acum si fa ceva frumos pentru ea...macar azi. Du-te acasa, da cu aspiratorul, spala pe jos, lasa totul luna si pe urma "planteaza-i" o floare in camera pentru ca atunci cand intra sa fie primul lucru pe care-l vede. Si stii ca va aprecia, ii vei vedea zambetul si chipul luminandu-se. Femeile apreciaza toate aceste gesturi mici de tandrete iar atunci cand va veni vremea unei eventuale plecari se va gandi bine inainte de a o face pentru ca va avea in minte toate partie tale bune, toate micile gesturi, toate micile bucurii ce stie ca le-ai facut exclusiv pentru ea.
Pana la urma fiecare are si lucruri bune si lucruri rele in desaga caracterului si constructiei lui...dar cel mai importante sunt cele bune iar diferentierea vine tocmai din a judeca doar dupa cantitatea asta.
Apreciaza ceea ce ai inainte de a pierde asta...dupa poate fi prea tarziu.
Bucurati-va de Dragobete dar pana la urma bucurati-va de absolut orice clipa petrecuta impreuna, petrecuta prin acceptarea celuilalt asa cum este el cu rele si bune, petrecuta in cel mai sincer sentiment ce poate exista pentru ca pana la urma in acele clipe singurii care contati sunteti voi si nimeni altcineva!
Why? Pai again? Iarasi cu povestea asta cu dragostea? Nici nu s-a uscat bine cerneala de pe cartolinele si cadourile de Valentine's Day ca ati si venit cu altceva?
Dragobetele....hai sa fim seriosi, o noua scuza in care sa fiti pupaciosi si sa aveti un zambet aiurea desenat pe mecla toata ziua. O noua scuza pentru a spune "te iubesc iubi!" sau "ursuletzule" sau mai stiu eu cum va alintati atat de mushi-wushi incat provocati greata. Si da...iarasi veti alerga prin oras cu inimioare pe care scrie "Te iubesc!" sau buchete de flori (pe care ma bucur ca veti plati mai mult astazi) in speranta ca ea/el va spune "wow...ce m-ai surprins!". Haideti mai oamenilor fiti seriosi dragostea exista doar in filmele americane si nuvele scurte. In real life...doar povesti! O noua zi a exasperarii noastre a celorlati si a etalarii bucuriei voastre. In cazul barbatilor inteleg. Da...el cel care nu spala vasele, isi arunca lucrurile pe podea pentru ca o vede ca pe un dulap gigantic si din cand in cand mai si inseala asa putin cu cea mai buna prietena are nevoie de pretexte din astea pentru a-si spala din pacate...dar voi femeile? Voi sigur vreti doar sa fiti apreciate si acceptati asta chiar daca se intampla doar de cateva ori pe an. Nu-mi place Dragobetele si nici Valentine's-ul....bine recunosc sunt invidios pe voi!
Serios vorbind acum...surprinde-o/surprinde-l, ofera-i bucurie si daca nu o faci in fiecare zi asa cum ar trebui fa asta macar astazi. Bucura-te cat mai mult de prezenta ei/lui, de toate momentele de tandrete, de micile telefoane si de toate zambetele si clipele in care ii auzi vocea pentru ca s-ar putea ca la un moment dat sa o/il pierzi si atunci te vei simti groaznic. Iar voi barbatii...ei bine va sfatuiesc (nu sunt un expert al relatiilor, ba din contra dar am invatat din greseli) s-o pretuiti pe cea ce va accepta cat mai mult. Sa incercati in fiecare zi s-o surprindeti placut, sa ii fiti erou unic si nemaivazut, sa ii aratati cat o apreciati si sa fiti acolo pentru ea sa stie ca in fond o protejati si bucurati in aceeasi vreme. Fugi de la serviciu, inchide blogul, iesi de pe Twitter du-te acum si fa ceva frumos pentru ea...macar azi. Du-te acasa, da cu aspiratorul, spala pe jos, lasa totul luna si pe urma "planteaza-i" o floare in camera pentru ca atunci cand intra sa fie primul lucru pe care-l vede. Si stii ca va aprecia, ii vei vedea zambetul si chipul luminandu-se. Femeile apreciaza toate aceste gesturi mici de tandrete iar atunci cand va veni vremea unei eventuale plecari se va gandi bine inainte de a o face pentru ca va avea in minte toate partie tale bune, toate micile gesturi, toate micile bucurii ce stie ca le-ai facut exclusiv pentru ea.
Pana la urma fiecare are si lucruri bune si lucruri rele in desaga caracterului si constructiei lui...dar cel mai importante sunt cele bune iar diferentierea vine tocmai din a judeca doar dupa cantitatea asta.
Apreciaza ceea ce ai inainte de a pierde asta...dupa poate fi prea tarziu.
Bucurati-va de Dragobete dar pana la urma bucurati-va de absolut orice clipa petrecuta impreuna, petrecuta prin acceptarea celuilalt asa cum este el cu rele si bune, petrecuta in cel mai sincer sentiment ce poate exista pentru ca pana la urma in acele clipe singurii care contati sunteti voi si nimeni altcineva!
Eu cand vreau sa fluier, fluier
Ada Condeescu,
Alfred Bauer Award,
Berlin Film Festival,
Berlinale,
Catalin Mitulescu,
Eu cand vreau sa fluier fluier,
George Pistereanu,
Radu Serban,
Strada Film
Aflu astazi de pe aproape singurul furnizor de informatii pe care-l mai utilizez, Twitter, ca se petrece o conferinta de presa la hotel Marshal cu privire la lansarea oficiala a filmului "Eu cand vreau sa fluier, fluier" in regia lui Florin Serban.Verific ceasul si pentru ca ma pot incadra dau fuga pana la Marshal pentru a afla mai multe despre cel ce tocmai s-a intors de la Festivalul de Film de la Berlin cu 2 premii in "buzunar": Ursul de Argint al Juriului si Premiul Alfred Bauer oferit de juriu pentru "o opera cinematografica inovatoare".
Ajuns la conferinta imi dau seama ca sunt chiar langa masa oficiala si nu prea am pe unde sa ma strecor mai in spate asa ca raman acolo pentru urmatoarele 60 de minute.
Regizorul Florin Serban, actorii George Pistereanu si Ada Condeescu plus producatorii filmului Catalin Mitulescu si Daniel Mitulescu sunt deja "asaltati" de intrebarile jurnalistilor. Florin Serban exprima despre cum a fost primit filmul si aflam ca inca de la prima proiectie s-a bucurat atat de succesul publicului cat si al criticii, "pentru un regizor, el mai important este ce se întâmplă la prima proiecţie, dacă există o vibraţie în sală....[la Berlin] daca aruncai un ac in sala se auzea!". Mai mult aflam ca in momentul de fata pelicula a fost vanduta catre 10 piete ceea ce inseamna foarte mult pentru o productie autohtona.
Ma surprinde prezenta lui Catalin Mitulescu, nu m-am briefuit prea bine inainte recunosc, dar ma bucur sa-l vad prezent si in postura de producator (reamintesc ca in 2006 Catalin a fost prezent in sectiunea "Un Certain Regard" in calitate de regizor).
Filmul se bucura de o productie de exceptie realizata de casa de productie suedeza "Film I Vast" si o post-productie "The Chemistry Pot" (ce lucreaza cu artisti ca Madonna, Lady Gaga) ceea ce conform lui Mitulescu a pregatit filmul pentru prezenta sa in cinematografele mall.
Din cate s-a "povestit" la conferinta de presa - George Pistereanu face un rol de exceptie in pofida faptului ca este un debutant iar in momentul inceperii filmarilor era elev la sectia de actorie a liceului Dinu Lipatti iar Ada Condeescu de asemenea realizeaza o "partitura" de exceptie. De mentionat in plus ca pentru filmari s-au folosit si 17 puscariasi ce au primit in schimbul participarii la filmari reducere a zilelor de incarcerare si de asemenea faptul ca inchisoarea ce apare in film este de fapt una "creata artificial" la ferma "Gradina Ursului" din Topalu lucru din urma pe care regizorul l-a explicat pentru ca dorea ca inchisoarea sa nu fie prezentata chiar atat de lugubru pe cat este.
Premiera in cinematografe va avea loc pe data de 26 martie 2010.
Silviu mai are doar 5 zile până la eliberarea din penitenciarul de minori. Dar 5 zile devin o eternitate atunci când mama lui se întoarce să-i ia fratele mai mic cu ea, fratele pe care el l-a crescut ca pe un fiu. Totodată, Silviu se îndrăgosteşte de o studentă frumoasă la Sociologie, venită în practică la penitenciar. Copleşit de emoţii şi presat de timp, Silviu închide ochii…Libertatea, vântul, drumul, primul sărut. Din acest moment i se poate întâmpla orice.
Later edit:La ora 18:00 cei care sunt mandri de succesul lui Florin Serban la Berlinale se strang in fata TNB sa fluiere admirativ (eveniment organizat neoficial) - 23.02
Daca ai putea...
Daca ai putea sa schimbi ceva ai face asta? In decembrie anul trecut si inceput de ianuarie am venit la tine si ti-am cerut sa incercam s-o ajutam pe Alexandra Vasilescu.Poate am parut dur si imbecil pe alocuri dar m-a "enervat" faptul ca pana la urma era vorba de o fetita de 6 ani ce se confrunta cu o soarta absolut inexplicabila.
Dar pana la urma...ce este explicabil pe lumea asta? Alexandra a reusit datorita voua sa adune banii necesari, va multumesc atat daca ati donat cat va multumesc pentru "imprastierea" povestii mai departe.
Acum imi indrept privirea spre alta drama. Am primit pe mail povestea si m-a socat. Am crezut ca "micul meu univers" avea probleme iar acest mail m-a trezit la realitate. Exista pe lumea asta intamplari mult mai grave decat ni-se poate parea noua uneori si asta pentru tindem mereu sa credem ca noi suntem cei mai importanti si este drept suntem insa doar pentru o mica parte din lumea asta.
Cristina Dinu este numele domnisoarei ce are nevoie de ajutorul tau acum.
Povestea ei o poti citi aici
sau cu click pe bannerul din dreapta paginii.
"A inceput in 2008. Nu stiu de ce, am incetat sa ma intreb. Aproape ca nici nu mai stiu cum. S-au intamplat multe de atunci.
Stiu doar ca ma durea un umar, ca am fost la multi doctori si ca eram speriata. Doctorii imi spuneau insa, foarte relaxati, ca nu am nimic si ca pot merge acasa sa ma bucur de viata, pentru ca asta ar trebui sa faca un om la 25 de ani. Nu am fost niciodata ipohondra, nici nu stiu cum am avut atata ambitie incat sa tot merg la doctor de fiecare data, insistand sa imi puna un diagnostic.
Le-am urmat sfatul de cateva ori, insa durerea mea nu tinea cont de ce spuneau ei sau de varsta mea. Fara sa imi dau seama cand si cum, m-am trezit, dupa 6 luni, intr-o clinica din Viena, din fericire (si aici credeti-ma pe cuvant ca, desi mi-as fi dorit sa nu fie asa, am suficiente argumente), unde ma pregateam psihic ca a doua zi sa imi faca o operatie de extractie a unor ganglioni limfatici, pentru ca numai asa puteau sa imi confirme un diagnostic de cancer limfatic, diagnostic care se pare ca se desprindea cu usurinta din simptomele si analizele mele de sange.
...Mi-am propus sa ies invingatoare din lupta asta. Si sa am rabdare, daca si de asta este nevoie. Si sa nu las pe nimeni si nimic sa ma opreasca. Intotdeauna am avut teluri de atins, dar niciodata unul atat de important. Pentru mine, pentru cei dragi, pentru statistici… In oricare dintre variante, mi-am propus sa ma vindec.
Am acceptat ca pentru a putea sa lupt, am nevoie de bani, iar pentru a avea acei bani trebuie sa cer ajutorul oamenilor, chiar daca asta imi parea o slabiciune, o lipsa de bun simt, de orgoliu, imi parea oricum, numai in regula nu. Si totusi, am cerut ajutorul si l-am primit.
...Cu ajutorul dumneavoastra, m-am luat la tranta cu boala trecand si prin primul transplant. Am facut transplantul pe 16 octombrie 2009, o noua zi de nastere, mi-au spus medicii. Am primit cadou : am facut transplantul. Iar asta m-a ajutat sa fiu iar cu cativa pasi inaintea bolii si sa se poata pune problema unui al doilea transplant acum, chiar daca nu a fost suficient primul transplant pentru a reusi sa eliminam totul, asa cum am sperat. Primul transplant mi-a devansat boala, mi-a castigat teren in fata bolii si mi-a dat sansa de a reintra in lupta. Mi-a dat in plus cateva luni esentiale de viata.
Mai am un pas. Un pas mare. Un transplant. Experimental. Experimental pentru ca nu mi-au gasit un donator compatibil si vor folosi celule stem prelevate din cordonul ombilical ca varianta alternativa. Un transplant mult mai greu, mai riscant si mai invaziv decat primul. Dar ultima sansa si ultimul pas. Este ultima carte pe care trebuie sa o joc. Pe masa e viata mea."
TRIMITE UN SMS LA NUMARUL 879 pentru a dona 2 euro, in perioada 5-28 februarie
*numar apelabil in retelele Orange, Vodafone, Cosmote. Servicii oferite gratuit. Nu se percepe TVA.
Pentru mai multe detalii te rog viziteaza site-ul Cristinei si nu lasa o viata sa dispara.
Povestea Cristinei Dinu am publicat-o din cauza ca m-a impresionat profund, din cauza ca...trebuie pana la urma sa ramanem solidari si chiar daca este vorba despre o persoana straina sau un cunoscut sa nu ramanem indiferenti.
Zidul sau crescand in cadrul Cortinei de Fier
Oamenii simpatici de la Curtea Veche mi-au facut o deosebita surpriza cand am citit astazi pe blog despre cea mai noua lansare de care pe care o planuiesc pentru saptamana viitoare...asa ca insemneaza in calendar 24 februarie, uita de Dragobete si fuga la Centrul Ceh deoarece:
Curtea Veche Publishing şi Centrul Ceh au deosebita plăcere de a vă invita la lansarea volumului Zidul al autorului Petr Sís, în data de 24 februarie, la Sala Centrului Ceh (Str. Ion Ghica nr.11), începând cu ora 17.00. La eveniment vor participa: Petr Dokladal (Ambasadorul Republicii Cehe), Vit Prudil (Directorul adjunct al Centrului Ceh), Helliana Ianculescu (traducătoarea volumului) şi Doina Jela (redactor Curtea Veche Publishing)
Lansarea volumului Zidul face parte dintr-o serie de evenimente iniţiate de Centru Ceh, printre care şi expoziţia documentară The Wall, realizată pornind de la Zidul. Expoziţia are loc la UNAgaleria (Str. General Budişteanu nr.10), în perioada 4 februarie – 2 martie şi este alcătuită din zece vitrine care recompun copilăria şi adolescenţa artistului în spaţiul bine delimitat al Cortinei de Fier. La iniţiativa Centrului Ceh, Curtea Veche Publishing lansează versiunea în limba română a carţii lui Petr Sís.
Zidul este cea mai recentă carte a lui Peter Sís, artist plastic şi scriitor ceh care trăieşte în America. A apărut în limba engleză (The Wall), la New York, în toamna lui 2007 şi a cucerit imediat atenţia criticii şi a cititorilor. A obţinut distincţii importante precum: Medalia Caldecott, Medalia Robert Silbert, premiul decernat de New York Times pentru cea mai bună carte ilustrată pentru copii a anului. La târgul de carte de la Bologna volumul a fost distins cu medalia de aur Ragazzi Award pentru cea mai bună carte de nonficţiune pentru copii, precum şi cu medalia de aur a reprezentanţei din Cehia a IBBY.
Trecutul nostru rămâne însă în noi şi continuă să fie viu. Zidul este o carte unică prin intermediul căreia cititorii, fie ei copii sau părinţi, cunosc evenimentele petrecute între anii 1948 şi 1989, epoca socialismului şi a comunismului, când, în spatele Cortinei de Fier, în Cehoslovacia au trăit, au muncit şi au visat oameni obişnuiţi. Este o poveste autobiografică despre pasiunea pentru muzică şi desen, controlul ideologiei, povara istoriei şi nevoia de libertate. O carte despre speranţa în care nu trebuie să încetăm a crede.
Peter Sís este autorul a 22 de cărţi pentru copii, a ilustrat aproape 50 de cărţi, a turnat 26 de filme animate, se ocupă de afişe de film, obiecte plastice şi pictură murală (de exemplu, a creat mozaicul pentru metroul din New York). Pentru creaţia sa a obţinut numeroase premii în întreaga lume — de la Ursul de Aur la Festivalul de film de la Berlin (în 1980, pentru filmul de scurtmetraj Capete), până la Ragazzi Award la Târgul internaţional al cărţii pentru copii de la Bologna (2004 pentru Arborele vieţii — Charles Darwin).
Ne vedem acolo si sincer abia astept sa vad cartea.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
