Via Daily Cotcodac provine povestea de mai jos, si stau si ma intreb: oare sunt singurul care se identifica cu ea?
Regula de bază a unui interviu de angajare de calitate este aceea ca interviul să fie cu atât mai complex cu cât compania angajatoare e mai mică şi slujba mai prost plătită. Normal, în acest caz, şi pretenţiile angajatorului sunt mai mari. La Microsoft sau la HP mai merge cum mai merge, dar ca să obţii un post de femeie de serviciu la “Legume – fructe” trebuie să treci o probă maraton de vreo două ore constând dintr-un test de inteligenţă, două probleme date anul trecut la olimpiada internaţională de matematică, o traducere din limba engleză şi un scurt eseu pe marginea Dialogurilor lui Platon. În plus, eşti nevoit să răspunzi şi la tot felul de întrebări interesante, care să te facă să te gândeşti serios dacă îţi doreşti cu adevărat să lucrezi pentru oamenii ăia.
De pildă, iată o întrebare absolut obligatorie la orice interviu: “Ce salariu aţi preconiza că o să primiţi?”. E practic imposibil să răspunzi corect, pentru că dacă spui prea puţin e clar că eşti prost, dacă avansezi o sumă prea mare eşti prea tupeist, iar dacă indici exact suma la care se gândiseră şi ei eşti previzibil şi lipsit de ambiţie.
O altă întrebare standard: “Aveţi probleme cu alcoolul sau cu drogurile?”. Eu, sincer, n-aş şti ce să răspund aici – oamenii care vor o slujbă încearcă, de regulă, să-şi evidenţieze alte calităţi, mai puţin pe aceea că pot băga sub masă toată clientela de la “Căţeaua leşinată”. Şi tot din categoria întrebărilor abile face parte şi cea prin care eşti invitat să indici cel mai neplăcut moment din viaţa ta; probabil se aşteaptă să fii sincer şi să recunoşti că a fost atunci când, la precedentul serviciu, te-a prins şeful culcându-te cu secretara pe biroul lui.
Genială e şi întrebarea “Care a fost cea mai mare realizare profesională?” – dat fiind că vrei să-ţi schimbi jobul, e puţin probabil că ai dus firma de la care vrei să pleci în Top 500 Forbes. Ca urmare, e mai plauzibil că viitorul angajator vrea de fapt să audă cum ai umplut tot serverul companiei la care lucrai cu pornache sau cum ai câştigat concursul de scuipat de la balcon în capul şefului când iese la ţigară.
Interesantă este şi întrebarea “Unde te vezi peste 5 ani?”. Dacă e pusă mai la începutul interviului, când încă ţi-ai mai păstrat optimismul, s-ar putea să răspunzi “Într-un costum de aluminiu, venind cu farfuria zburătoare la serviciu şi plângându-mă cât de aglomerat e cerul la Dristor”. Dacă aceeaşi întrebare e pusă mai la sfârşit, după ce a trebuit să răspunzi la toate cele de mai sus, un răspuns standard ar fi “Într-un penitenciar de maximă securitate, aşteptând să-mi ispăşesc restul de 20 de ani din condamnarea pentru crimă”.
1 comentarii:
Cat de adevarat :))
Trimiteți un comentariu