Două rezidențe de scenaristică își așteaptă participanții

Asociația Culturală Control N demarează înscrierile pentru două rezidențe de scenaristică menite să sprijine dezvoltarea proiectelor de lung metraj autohtone, încă din faza de idee. Astfel, cineaștii români, cât și artiștii, jurnaliștii sau scriitorii pasionați de scenaristică au șansa de a fi parte dintr-un set de programe de consultanță în domeniul scenaristicii, menite să îi ghideze și să îi sprijine în procesul de scriere – pornind de la idee și ajungând la o primă variantă de scenariu de lung metraj.  

În luna iunie va avea loc cea de-a doua ediție LIM | Less is More – Creative Pre-Writing Workshop, iar începând cu luna iulie va debuta New Draft – prima rezidență online de dezvoltare de scenarii din România, cu o durată de trei luni. 

De-a lungul celor celor 13 ani de lucru activ în domeniul scenaristicii, Asociația Culturală Control N a creat și a implementat o serie de ateliere, training-uri și rezidențe dedicate amatorilor și profesioniștilor deopotrivă, cu scopul de a facilita accesul tuturor celor interesați la o cât mai aprofundată cunoaștere a mecanismelor de scriere, de dezvoltare și de consultanță. Crearea unui pachet de două rezidențe care să conducă scenaristul de la faza de idee către un posibil draft al scenariului întregește firesc lungul șir al proiectelor dedicate acestui domeniu și vine ca un răspuns și o soluție oferite de către Control N autorilor de scenarii din România, care se află în deseori complicatul proces de dezvoltare a unui proiect cinematografic. 

LIM|Less is More: Creative Pre-writing Workshop se adresează tuturor cineaștilor români aflați la primul sau al doilea lung metraj sau a căror filmografie cuprinde unul sau mai multe scurt metraje, cât și artiștilor din alte domenii, scriitorilor sau jurnaliștilor pasionați de dezvoltarea și scrierea unui scenariu. Faza de alegere a subiectului este una vitală. Astfel, rezidența de creație LIM|Less is More: Creative Pre-writing își propune să ofere un cadru necesar pentru testarea ideilor, la finalul celor 5 zile de lucru intensiv, participanții având 3 idei structurate, clare și solide pentru un viitor film, realizabil în limitările unui buget foarte mic. LIM|Less is More: Creative Pre-writing oferă o experiență rară, prin modul unic de abordare al începutului unui proces de dezvoltare de scenarii de lung metraj. Prin teorie și exerciții practice, rezidența îi ajută pe participanți să își întărească ideile și direcțiile de interes legate de posibilul subiect ales pentru viitorul film.

New Draft, prima rezidență online de dezvoltare de scenarii dedicată exclusiv proiectelor din România, oferă timp de trei luni training asistat pentru dezvoltarea a 12 scenarii de lung metraj. Mergând pe ideea că nu trebuie să gândim la fel, important este să gândim împreună, New Draft se adresează regizorilor și scenariștilor din toată țara, proaspeților absolvenți de facultăți de profil și autorilor din medii conexe, cu proiecte în faza de început. Sesiunile de lucru se vor petrece lunar, atât one on one cât și în echipă. Pe parcursul programului, participanții vor rescrie și apoi vor participa la sesiuni comune de feedback, totul pentru a-și dezvolta propriul proiect, dar și capacitatea de lectură și de analiză a unui scenariu. Pe parcursul New Draft, proiectul de lung metraj ajunge de la stadiul de treatment  la un posibil draft, însoțit de un dosar de pitch pregătit să plece către producători sau concursuri pentru obținerea de fonduri.

Participanții LIM Creative Pre-Writing vor fi încurajați să aplice pentru New Draft, cu una dintre ideile dezvoltate în cadrul celor 5 zile ale workshop-ului, în baza unui deadline de înscriere extins. 

Detalii practice:
LIM|Less is More: Creative Pre-writing Workshop, ediția 2
Perioada de desfășurare: 20 – 25 iunie 2021
Deadline aplicații: 9 mai 2021
Detalii despre înscrieri, aici.
 
New Draft – rezidență online de dezvoltare de scenarii, ediția 1
Perioada de desfășurare: iulie – octombrie 2021
Deadline aplicații: 15 iunie 2021 (participanții LIM Creative Pre-Writing Workshop vor beneficia de un deadline extins – 30 iunie)
Detalii despre înscrieri, aici.
 
LIM|Less is More: Creative Pre-writing și New Draft – rezidență online de dezvoltare de scenarii sunt co-finanțate de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).
Susținut de Creative Europe – Programul MEDIA al Uniunii Europene, LIM|Less is More: Creative Pre-writing este inițiat de Le Groupe Ouest (Franța) și dezvoltat alături de Asociația Culturală Control N (România) și Festivalul Internațional de Film Transilvania – TIFF (România) prin platforma unlimited.tiff.ro. 

New Draft – rezidență online de dezvoltare de scenario este inițiat și dezvoltat alături de Zbang Film. 

*Proiectele nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finațării.

Mai multe detalii despre aceste două rezidențe și alte proiecte ale Asociației Culturale Control N pot fi aflate la numărul de telefon 0722 678 496 sau pe site-urile și paginile de Facebook ale organizatorilor.
www.controln.ro
http://www.groupeouestdeveloppement.com/
https://www.facebook.com/pg/controlN

Cineclub OWR 1 și 2: Paul Călinescu

În acest an, Cineclubul One World Romania își propune să recupereze și să analizeze evoluția filmului documentar românesc din perioada interbelică și din cea comunistă, cinematografie ale cărei opere nonficționale se află într-un con de umbră de prea mult timp.

Primele două sesiuni ale Cineclubului vor fi dedicate filmografiei variate - atât estetic cât și ideologic - a cineastului Paul Călinescu. 12 dintre documentarele lui, realizate în perioada 1934-1948, vor fi disponibile gratuit între 29 martie și 25 aprilie, pe site-ul cineclub.sahiavintage.ro.

Proiectul își propune să funcționeze ca un episod-pilot al unui program ulterior mai amplu de cercetare, inclusiv academică, a filmului documentar din România – în colaborare cu Facultatea de Film din UNATC „I.L.Caragiale” din București.

Spre deosebire de alți pionieri ai cinematografiei, Paul Călinescu nu a fost un inventator subestimat ori un artist neînțeles, ci în primul rând un organizator al industriei de film din România, aflată la începuturi, la instituționalizarea căreia a contribuit în bună măsură. De asemenea, de numele său se leagă, în 1939, primul premiu important al cinematografiei românești la nivel internațional, pentru documentarul „Țara Moților”, la Festivalul de la Veneția, urmat de un al doilea premiu la același festival, în 1941, pentru documentarul său de montaj „România în lupta contra bolșevismului”. Filmele lui Paul Călinescu variază atât în termeni de tehnică și de amploare, de la primele filme de amator în 9.5mm, la primul film al cinematografiei de stat comuniste, „Răsună valea”, cât și la nivelul genurilor, de la filmul turistic la cel de propagandă, trecând prin filmul industrial și de reclamă.

Filmele lui Paul Călinescu surprind imagini cu regele Carol al II-lea și viitorul Mihai I („Generația de mâine” - 1936), cu bătăliile duse de armata română în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în Crimeea și în zona Sevastopolului („Pagini din războiul nostru sfânt” - 1943) sau cu primii lideri ai Partidului Comunist Român („România pe drumul democrației populare” - 1948), sau scene din viața locuitorilor „orașului contrastelor” („București, orașul contrastelor” - 1936).

Cele două programe despre Paul Călinescu, realizate de Ana Szel și de Andrei Rus, conțin mai multe filme digitalizate pentru prima oară pentru această ocazie, puțin disponibile publicului larg până acum.

Programul 1:

1. Țara Moților (1939) 
2. 10 mai 1939/ Țara în sărbătoare din Jurnal sonor nr.10/1939
3. Uzinele Malaxa/ România industrială Malaxa (1940) 
4. Colțuri din România (1936) 
5. Pagini din războiul nostru sfânt (1942) 
6. Atențiune, fragil! (1944) 

Programul 2:

1. Expoziția-târg a industriei românești (1934)
2. București, orașul contrastelor (1936)
3. Generația de mâine (1936)
4. Paradisul Cisnădioarei (1938)
5. Împrumutul de aur (1944)
6. România pe drumul democrației populare (1948)

Bonus: Strângeți bani albi pentru zile negre (regizor: Jean Georgescu, 1944)

Cineclubul One World Romania va cuprinde filme documentare românești de arhivă, grupate în 8 programe dedicate unor autori de cinema relevanți în evoluția genului. În selectarea cineaștilor s-a urmărit recuperarea unor figuri importante și prea puțin recunoscute la nivelul contribuției lor în dezvoltarea documentarului și a filmului românesc.

Printre autorii care se vor regăsi în program se numără Jean Mihail, Mircea Săucan, Mirel Ilieșiu, Slavomir Popovici, Savel Știopul, Ada Pistiner, Felicia Cernăianu sau scriitorii Nina Cassian, Geo Bogza și Radu Cosașu.

În afara programelor de filme și a biografiilor fiecăruia dintre cineaștii abordați, pe site-ul cineclub.sahiavintage.ro vor fi disponibile materiale din revistele vremii (interviuri, cronici ale filmelor, texte scrise de ei înșiși despre cinema etc.). Mai mult decât atât, în jurul fiecărui program vor fi organizate discuții la care vor participa atât critici de film, cât și istorici, în încercarea de a contextualiza filmele prezentate.

Cu sprijinul: Administrația Fondului Cultural Național
Partener: Universitatea Naţională de artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti.

Prima licitație de artă Artmark dedicată unei artiste

Artmark este onorat să dedice pentru prima dată un eveniment de expoziție și licitație în mod exclusiv unei artiste, cumva consonant numelui simbolic ce îl poartă, Eva. Este vorba de Eva Cerbu, fostă Eva Kauffman, pictor și sculptor, de extracție interbelică și de anvergură istorică, manifestă în avangarda feminină a interbelicului târziu, precum și în realismul militantist al perioadei postbelice. 

«Avangarda la feminin. Licitație de Atelier Eva Cerbu» este primul eveniment în piața românească de artă dedicat în exclusivitate unei singure artiste (iar nu unei selecții colective curatoriate). 153 de opere de artă, aparținând toate patrimoniului atelierului de artist Eva Cerbu, sunt scoase la licitație marți 30 martie, reflectând, prin diversitatea lor, completa evoluție artistică a Evei Cerbu, de la perioada avangardei târzii la cea a realismului propagandist postbelic, și până târziu în contemporaneitate. «Maxy m-a învățat să gândesc, Ciucurencu – să văd o infinitate de culori», afirma Eva Cerbu, întrebată cândva despre profesorii ei și datoria de recunoștință.

«Cu deferență și emoție am acceptat propunerea familiei Evei Cerbu de a dedica marii artiste avangardiste Eva Cerbu o licitație de atelier, exclusivă, deși piața românească de artă nu cunoaște precedent, nici organizatoric, nici de cotație, într-asemenea privință. Este un prilej să facem dintr-o dată cunoscută, prin panoramarea tuturor perioadelor artistice, și noilor generații de colecționari, munca creativă robotitoare pe care Eva Cerbu a desfășurat-o, răbdător, în atelierul ei bucureștean, vreme de 50 de ani, așa cum au făcut-o, la fel de marginalizat, dar pătimaș, alte avangardiste imaginative ori postmoderniste, precum, pentru a numi doar câteva exemple, Geta Brătescu ori Margareta Sterian ori Yvonne Hassan, ce a beneficiat recent de o retrospectivă la Muzeul Național de Artă Contemporană», a declarat Ioana Spiridon, șefa biroului de artă postbelică și contemporană a Casei A10 by Artmark. 

Surprinde totuși decizia Casei de licitație de a fixa un preț unitar de pornire de doar 100 de euro pentru fiecare dintre cele 153 de lucrări de artă, fie acestea uleiuri, sculpturi în tablă, guașe, gravuri, pasteluri etc., în condiții în care artista s-a mai tranzacționat, ocazional, în ultimii ani, în piața licitațiilor de artă, la prețuri de mii de euro (ultima vânzare publică, tot la Artmark, fiind o adjudecare recentă, în februarie 2021, a unei sculpturi în tablă a Evei Cerbu, pentru un preț de 5.000 de euro). Fiind vorba de un prim eveniment de acest gen și raportat la numărul mare de opere de artă ale artistei puse în vânzare în același timp, ideal din perspectiva formării cotației este ca acestea să se formeze liber, plecând, în ciuda valorii recunoscute a artistei, de la un preț de pornire simbolic, minim, de 100 de euro. Cu toate acestea așteptările casei de licitații sunt ca toate lucrările Evei Cerbu să se cumpere, cu creștere semnificativă, de către colecționari români sau străini de avangardă, dar mai ales de către dealeri de artă, care să revândă ulterior treptat portofoliul achiziționat, beneficiind de popularizarea treptată a operei ei, sincronic cu accentul ce se pune actualmente pe vizibilizarea și a operei artiștilor-femei.

Inedita ofertă de artă poate fi admirată la parterul Palatului Cesianu-Racoviță, în regim gratuit până marți, 30 martie, moment care încheie seria de licitații din luna martie. Evenimentul va avea loc online, pe platforma Artmark Live, la ora 18:30.

TIFF la 20 de ani: Nae Caranfil primește Premiul de Excelență

Nae Caranfil, unul dintre cei mai iubiți regizori români și un oaspete drag al Festivalului Internațional de Film Transilvania, va fi distins cu Premiul de Excelență la cea de-a 20-a ediție (Cluj-Napoca, 23 iulie – 1 august 2021). Regizorul este parte a istoriei TIFF încă de la prima ediție, iar cel mai recent film al său, comedia 6,9 pe scara Richter, a deschis festivalul în 2016. La TIFF 2021, în onoarea sa, va fi proiectat lungmetrajul său de debut, E pericoloso sporgersi, într-o copie proaspăt restaurată în format 4K.

„Nu sunt părintele TIFF-ului  – nici n-aș fi avut cum! – dar un fel de unchi tot mi se pare că-i sunt. Am participat  la botezul lui în 2002 cu Filantropica; am sacrificat somnul câtorva sute de oameni prin avanpremiera în miez de noapte a lui Restul e tăcere în 2007; am testat Closer to the Moon ca work in progress în 2013; am celebrat 20 de ani de la debutul meu cu E pericoloso sporgersi cam tot atunci; în fine, am inaugurat ediția din 2016 în Piața Unirii cu 6,9 pe scara Richter…”, spune regizorul într-un mesaj transmis echipei TIFF.

„Practic, am însoțit festivalul de la primele gângureli și primii pași până, iată, după majorat! Cu cât creștea în înălțime și greutate de la an la an, cu atât camerele de hotel în care eram repartizat se făceau mai mici. Căci Clujul devenea treptat neîncăpător pentru anvergura evenimentului. La primele ediții mă afișam regal la proiecții, fără măcar să-mi atârn badge-ul de gât; la ultimele, nu mă mai descurcam nici cu el lipit pe frunte! E frumos să observi îndeaproape cum se dezvoltă și se împlinește o ființă vie, căci asta a fost TIFF-ul pentru mine în toți acești ani; și în continuare, fiecare sfârșit de primăvară mă găsește fremătând în așteptarea reîntâlnirii cu “nepoțelul meu favorit”!, transmite Nae Caranfil.

În 2008, Nae Caranfil a regizat și unul dintre cele mai populare spoturi oficiale din istoria festivalului: https://youtu.be/oXLFVo6VWdw.  

Filmele lui Nae Caranfil (n. 1960) au câștigat premii și au umplut, de-a lungul anilor, sălile de cinema din România. A debutat în 1993, cu E pericoloso sporgersi, în secțiunea Quinzaine des Réalisateurs la Cannes, a continuat cu Asfalt Tango (1995), o comedie cu Charlotte Rampling, apoi cu Dolce far niente (1998), cu Giancarlo Giannini, François Cluzet și Marguerita Buy în distribuție, selectat la Karlovy Vary. Filantropica (2002), un mare succes de public și de critică, a fost urmat de filmul de epocă Restul e tăcere (2007), premiat cu nouă trofee Gopo și propus de România la Oscar. În 2014, în Closer to the Moon, Caranfil a adus împreună pe ecran vedete ca Vera Farmiga, Mark Strong și Harry Lloyd, iar doi ani mai târziu a lansat musicalul 6,9 pe scara Richter, pentru care a compus și muzica, și versurile.

TIFF va celebra 20 de ani de existență între 23 iulie și 1 august 2021, în Cluj-Napoca. Vor fi 10 zile de vară cu filme în premieră, invitați și evenimente care vor puncta momente memorabile din cele două decenii de festival. Proiecțiile vor avea loc în aer liber, în locațiile de anul trecut, dar și în interior, dacă o va permite contextul, respectând toate măsurile de siguranță.

Premiul de Excelență TIFF este prezentat de Mercedes Benz.

***
Festivalul Internațional de Film Transilvania este organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc și Asociația Festivalul de Film Transilvania.

Ne puteți urmări pe:
tiff.ro | FB: TransilvaniaIFF | Instagram | Youtube 
Filme oricând și oriunde pe teritoriul României, pe TIFF Unlimited: unlimited.tiff.ro.

Lungmetrajul „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, din 7 mai pe ecrane

Lungmetrajul „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” regizat de Radu Jude, marele câștigător al celei de-a 71-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, ajunge pe ecranele din România din 7 mai 2021.
 
Filmul, premiat cu Ursul de Aur, va fi distribuit de microMULTILATERAL.
 
„Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” analizează raporturile dintre individ și societate, având ca punct de plecare urmările pe care un clip porno de amatori, încărcat de o profesoară de școală generală pe un site specializat, le provoacă în viața acesteia.
 
Din distribuție fac parte actorii Katia Pascariu, Claudia Ieremia, Olimpia Mălai, Nicodim Ungureanu, Alexandru Potocean,  Andi Vasluianu, Alex Bogdan, Ilinca Manolache, Dana Voicu, Axinte, Adrian Enache și Ilinca Hărnuț.
 
Imaginea este semnată de Marius Panduru, montajul este realizat de Cătălin Cristuțiu, Dana Bunescu s-a ocupat de sound design, Cristian Niculescu a fost responsabil de scenografie, iar de costume, Cireșica Cuciuc. Producător este Ada Solomon și coproducători sunt Paul Thiltges, Adrien Chef,  Jiří Konečný și Ankica Jurić Tilić.
 
„Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” este o producție microFILM în coproducție cu Paul Thiltges Distributions, Endorfilm, Kinorama, realizată cu sprijinul Centrul Național al Cinematografiei, Film Fund Luxembourg, Czech Film Fund, Croatian Audiovisual Centre, Artekino International în asociere cu Bord Cadre Films, Sovereign Films și susținută de Televiziunea Română, Covalact, Aqua Carpatica.
 
The Hollywood Reporter a titrat că filmul este „o usturătoare satiră socială despre sex, minciuni și casete video”.
„Jude rămâne o voce originală îndrăzneață în cinema-ul european modern, cu lucruri importante de spus și moduri tot mai aventuroase de a le spune... Delicios de nebune”.
 
Variety l-a considerat „provocator și profan”, „unul dintre primele exemple de operă autentică de autor care au apărut într-o lume răscolită de Covid-19”. „Se simte ca fiind revoluționar. O simplă premisă poate servi ca portal spre o critică socială profundă, pentru cei dornici să facă pasul hotărâtor”.
 
Deadline l-a văzut ca pe „un rechizitoriu nimicitor asupra României moderne”. Subliniind umorul negru, filmul „este profund inconfortabil și revelator, stimulează gândirea, e jucat bine și își apără punctul de vedere cu o claritate remarcabilă, având în vedere vibratoarele prezentate”.
 
Screen Daily a comentat că filmul este „o operă îndrăzneață a agentului provocator Radu Jude”. Despre lungmetrajul cineastului, publicația a scris că este „cea mai conflictuală lucrare fără remușcări pe care am văzut-o de la Jude și, probabil, de la oricare regizor român”.
 
Regizor şi scenarist, Radu Jude a câştigat cu lungmetrajul său de debut - „Cea mai fericită fată din lume”- premiul CICAE, la Berlinala 2009. În 2012, el a regizat lungmetrajul „Toată lumea din familia noastră”, prezentat în premieră mondială în secţiunea Forum de la Berlinală. Pelicula „Aferim!” (2015) i-a adus Ursul de Argint pentru cea mai bună regie. Ea a fost urmată de „Inimi cicatrizate” (2016), care a fost recompensată cu două premii la Locarno IFF şi pentru care Radu Jude a primit trofeul pentru regie la Mar del Plata, de documentarul „Ţara moartă” (2017) şi de lungmetrajul „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (2018), primul film românesc premiat cu Globul de Cristal la Festivalul de la Karlovy Vary.  Anul trecut, Radu Jude a fost prezent la Berlinală cu două lungmetraje: „Tipografic majuscul” şi „Ieşirea trenurilor din gară”. Ambele filme au fost proiectate în secţiunea Forum a festivalului.
 
Partener de monitorizare: Media Trust România
Trailer oficial: https://www.youtube.com/watch?v=6WDD1TpMvGY
Secvență oficială 1: https://www.youtube.com/watch?v=G5UjHOkpwtg
Secvență oficială 2: https://www.youtube.com/watch?v=y0wkmWRsLb0&t
Pagina oficială de facebook: https://www.facebook.com/babardealacubucluc

Instituto Cervantes Madrid – 30 de ani de existență

Miercuri, 24 martie, debutează oficial la Madrid seria evenimentelor pregătite pentru a marca împlinirea celor 30 de ani de la înființarea Instituto Cervantes, cu vizita Prințesei Leonor a Spaniei. Prințesa de Asturias, în vârstă de 15 ani, va marca astfel prima sa apariție publică solo în calitate oficială. Pe data de 24 martie, la ora 12.00, ea va face o vizită la sediul Instituto Cervantes din Madrid, unde va depune oficial la Caja de las Letras și exemplarul Constituției Spaniole din care a citit public pe 31 octombrie 2018, la aniversarea a 40 de ani de la aprobarea Constituției. Vizita Prințesei Leonor reprezintă un important gest simbolic din partea Casei Regale de sprijinire a Instituto Cervantes în activitatea sa de promovare a valorilor culturale.  
 
Seria de evenimente plănuite pentru această aniversare, derulate sub motto-ul „30 años creando hispanistas” / „30 de ani de când creăm hispaniști”, se va desfășura de-a lungul întregului an, încheindu-se cu o acțiune culturală care va avea loc în Congresul Deputaților, unde reprezentanții diferitelor grupuri parlamentare vor citi fragmente din cărți aparținând diferitelor literaturi și limbi vorbite în Spania: spaniolă, catalana, galiciana și basca. 
 
Referitor la sloganul ales pentru a marca această cifră rotundă de la fondarea Institutului Cervantes, Luis García Montero, directorul instituției, mărturisea într-o apariție publică recentă că formula „30 años creando hispanistas” are puterea de a oferi deschidere, ducând ideea de hispanist dincolo de granițele stricte ale iubitorilor de cultură și istorie: „Hispanist este oricine care, indiferent de spațiul în care locuiește, este interesat de cultura spaniolă, de cinematograful spaniol, de gastronomie, de sportul spaniol și așa mai departe”.  
 
Lista personalităților culturale care vor fi implicate în Campania aniversară este impresionantă.  
 
Pe 29 martie, va avea loc Congresul Internațional de Flamenco (după semnarea acordului cu Unión Flamenco), în prezența lui Carmen Linares, Arcángel, Rocío Márquez și Marina Heredia. 
 
Pe 6 aprilie, responsabila Secretariatului General Iberoamerican (SEGIB), Rebeca Grynspan, și scriitorii Fernando Iwasaki și Marta Sanz vor participa prezențial la lansarea cărții Lo uno y lo diverso, editată de Cervantes și Espasa. Cu participare de la distanță vor interveni Sergio Ramírez, Laura Restrepo și Juan Villoro, pentru a sărbători această carte ce marchează unitatea unei limbi a cărei diversitate este unul dintre punctele sale esențiale. 
 
Pe 22 aprilie, în cadrul Săptămânii Cărții, mari autori precum Manuel Rivas, Bernardo Atxaga, Carme Riera, Luis Alberto de Cuenca, Antonio Muñoz Molina sau Cristina Fernández Cubas (care scriu în diferite limbi) vor vorbi, în Caja de las Letras, despre moștenirea colectivă pe care o reprezintă lumea editorială, aducând omagiu unor edituri istorice precum Alfaguara, Espasa Calpe sau Alianza Editorial. 
 
Tot în aprilie va fi inaugurată, la sediul din Alcalá de Henares (Madrid), ceea ce va purta numele de Biblioteca Patrimonială, care va conserva și digitaliza „tezaurul uriaș bibliografic” al rețelei de biblioteci ale Institutului. În plus, în Săptămâna Scrisului în Spaniolă vor participa creatori tineri și consacrați în centrele din New York, Chicago, Manchester și Manila. 
 
Pe 6 iunie, se va deschide, în Caja de las Letras, legatul artistic lăsat de Luis García Berlanga, în ziua în care cineastul ar fi împlinit o sută de ani. Și înainte de finalul anului, se va inaugura, în sediul central al Băncii Cervantes, un tip de muzeu interactiv dedicat cuvântului și spaniolei. De asemenea, se va prezenta „Cartea Verde a Institutului Cervantes”, un demers pentru sustenabilitate și conștiință ecologică, și se va edita noul anuar ce va accentua progresul unei limbi folosite de aproape 500 de milioane de vorbitori de spaniolă, aproximativ 70% mai mult decât în urmă cu trei decenii. 
 
Pentru că una dintre misiunile principale ale Institutului Cervantes o reprezintă promovarea limbii spaniole, a doua cea mai vorbită limbă din lume, campania aniversară a atras alături de acest eveniment o serie de personalități din spațiul Americii Latine, „activiști hispanici” precum actrița columbian-americană Sofía Vergara, câștigătorul Premiului Nobel pentru Literatură, scriitorul peruan Mario Vargas Llosa sau autoarea braziliană Nélida Piñón. Lor li se vor alătura și alte nume importante ale culturii, personalități care vor continua să sprijine această campanie de 30 de ani care îi transformă pe toți iubitorii de spanioli în hispaniști. 
  
Astăzi, Institutul Cervantes este prezent în 88 de orașe din 45 de țări, fiind una dintre cele mai importante rețele culturale din lume. Planurile de extindere din acest an aniversar vizează inaugurarea de noi sedii la Milano, Napoli și Oran, precum și biblioteca din Paris din bulevardul central Marceau. 
Filiala de la București a Institutului Cervantes a fost deschisă în 1995, sediul actual fiind situat pe Bulevardul Regina Elisabeta nr. 38, în clădirea Hotelului Cișmigiu. Filiala de la București dispune de săli de curs, bibliotecă, un auditorium și o sală de expoziții. În prezent, Institutul este condus de Jorge Jiménez-Zumalacárregui.

„Nopți albastre”, o nouă carte-terapie semnată de Joan Didion, a fost tradusă în colecția ANANSI

Una dintre cele mai așteptate noi apariții în colecția Anansi. World Fiction din această primăvară o reprezintă noua traducere din opera lui Joan Didion: volumul Nopți albastre, carte care se află deja în librăriile fizice și online din întreaga țară.
„Sfâșietoare... O meditație melancolică asupra morții și timpului”, scria despre noua carte a lui Joan Didion una dintre cele mai apreciate voci ale criticii literare americane, Michiko Kakutani de la The New York Times.
 
Nopți albastre a fost publicată de Joan Didion la șase ani de la apariția bestsellerului mondial Anul gândirii magice, o carte-cult în întreaga lume și una dintre cele mai iubite volume publicate în traducere de Editura Pandora M: „După publicarea volumului Anul gândirii magice, oamenii mă opreau în aeroporturi și îmi vorbeau despre decesele din familile lor. Era o vreme în care asta mi se părea perfect normal. Dar vine un moment în care vrei să fii singur, în care parcă nu vrei să împărtășești chiar totul tuturor. Pe de altă parte, dacă este să ne gândim, asta înseamnă să fii scriitor: să împărtășești”, mărturisea Joan Didion într-un interviu pentru The New Yorker.
 
În Nopți albastre, o nouă carte-terapie menită să exorcizeze singurătatea şi suferința, Joan Didion ne împărtășește din nou din experiența sa, încearcă să asimileze și să se împace cu moartea prematură a propriei fiice, Quintana, eveniment survenit la un an de la propria nuntă și la foarte scurt timp de la moartea tatălui său. Văzut și ca un text-companion pentru Anul gândirii magice, Nopți albastre este cu mult mai mult de atât: Didion așază moartea fiicei în contextul propriei îmbătrâniri, în cel al morții soțului, și încearcă să conjure spiritul celei dragi prin punerea în scenă a unui amalgam de amintiri, de frânturi de memorie. Rezultatul nu este însă obținerea unei înțelepciuni sobre, ci, din contră, o răscolitoare meditație asupra fragilității ființei umane.
 
„Spre deosebire de John, eu n-am mai scris niciodată despre fiica noastră. John a scris o piesă despre ea numită Quintana și, de asemenea, a publicat un volum de eseuri cu titlul Quintana și prietenii, fiica noastră apărea chiar și pe copertă... Pentru mine, acum a venit vremea”, declara autoarea într-un dialog acordat unei cunoscute publicații de peste Ocean.

În prefața cărții, Joan Didion ne explică și opțiunea sa pentru acest titlu: „Cartea aceasta se numește Nopți albastre fiindcă atunci când am început s-o scriu gândurile îmi alunecau tot mai mult spre boală, spre finalul promisiunii, spre zilele tot mai scurte, spre ineluctabilitatea dispariției, spre lumina care piere. Nopțile albastre sunt opusul pieirii luminii, dar sunt și avertismentul dinaintea ei”.
 
Înainte de a scrie Nopți albastre, Joan Didion a dramatizat Anul gândirii magice. Varianta scenică a cărții, gândită ca un monolog dramatic, a fost interpretată pe Brodway de actrița Vanessa Redgrave, artistă cu care Joan Didion împărtășește mai mult decât o prietenie de o viață, ci și tragedia pierderii propriei fiice înainte de vreme – fiica Vanessei Redgrave, Natasha, a murit la doi ani de la premiera piesei Anul gândirii magice.
 
„Într-un fel, asta ne-a apropiat, deși fiecare dintre noi am simțit teroarea odată cu disparițiile fiicelor noastre. Am înțeles în totalitate de ce Vanessa nu a mai vrut să facă joace piesa”, s-a confesat Joan Didion, suprinsă ulterior că buna ei prietenă a fost de acord totuși să înregistreze versiunea audio a cărții.
 
Adorată de publicul american și tradusă pretutindeni în lume, Joan Didion este autoarea a cinci romane și a patru cărți de nonficțiune, printre care South and West si Where I Was From. Volumul ce reunește toate operele sale de nonficțiune, We Tell Ourselves Stories in Order to Live, a fost publicat de către Everyman’s Library în 2006. Născută în Sacramento, California, Joan Didion locuiește în prezent la New York. La Editura Pandora M a mai apărut volumul de memorii Anul gândirii magice, recompensat în 2005 cu National Book Award for Nonfiction și finalist la National Book Circle Critics Award și Pulitzer pentru Autobiografii în același an. 

Volumul Nopți albastre, publicat în 2011, a fost primit cu același entuziasm precum Anul gândirii magice: „un text incantatoriu, o scrisoare de condoleanțe adresată omenirii, despre realitățile dureroase ale condiției umane” (The Washington Post), „profundă și emoționantă... Cartea aceasta este mai mult decât orice o meditație asupra mortalității” (San Francisco Chronicle).

Joan Didion a fost căsătorită cu John Gregory Dunne, romancier, scenarist și critic literar american. Începând din toamna anului trecut, în rețeaua Netflix rulează documentarul Joan Didion: The Center Will Not Hold, regizat de Griffin Dunne și produs de Annabelle Dunne, nepoții celebrei scriitoare californiene. Realizat în familie, filmul îi surprinde lui Joan Didion atât viața profesională, cât și pe cea personală, portretizând-o așa cum publicul nu a avut ocazia să o cunoască până acum, într-un carusel al emoțiilor pe care îndrăgita autoare americană a știut mereu să le transforme în cei mai puternici aliați pentru literatura sa.
 
În 2021, în colecția ANANSI. World Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare ale anului trecut. Opera poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, alături de romanul The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și de romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020. 

ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

Specializari online pentru artisti, autori, creatori si lucratori culturali

Platformă independentă Formare Culturală pune la dispoziția creatorilor și lucrătorilor culturali ateliere și cursuri ce abordează subiecte precum legea dreptului de autor, legislație culturală, Creative Commons în România, dar și teme precum UX (ușer experience) în proiecte culturale, netnografie culturală-cercetare calitativă online sau social media pentru creșterea audiențelor culturale.  

Atelierele și cursurile sunt livrate de câte un specialist care adaptează instrumentele inovative din alte domenii la dezvoltarea de proiecte culturale specifice. 

Acestea se desfășoară live, o singură dată și nu sunt înregistrate, făcând parte din programul „Formare Culturală Aplicată”, derulat de platforma Formare Culturală, care urmărește, din 2013, dezvoltarea competențelor și specializărilor în domeniul creativ, încurajarea dezvoltării de proiecte antreprenoriale culturale și diseminarea de bune practici în sectorul cultural extins din România. 
 
Echipa Formare Culturală urmărește cu atenție, atât la nivel de proiecte individuale cât și la nivel macro, prin studii și rapoarte, nevoile artiștilor și lucrătorilor culturali români, astfel că reușește să ofere, de multe ori în premieră, asocieri surprinzătoare ale domeniului creativ cu alte discipline: user experience / experiența utilizatorului (din design și marketing), netnografie (din sociologie și etnografie), influencer marketing / campanii cu bloggeri și creatori de conținut (din business), digital transformation / integrarea tehnologiei digitale în toate secțiunile unui proiect (din software și IoT).
 
De asemenea, platforma Formare Culturală atrage specialiști care pot formaliza experiența profesională proprie și pot livra într-un limbaj accesibil informații vitale sectorului cultural precum incursiuni în legislație culturală, spețe din Legea dreptului de autor sau Creative Commons în România.
 
„Ne bucurăm că reușim să aducem specialiști din alte domenii decât cele strict culturale pentru a fi trainerii cursurilor și atelierelor Formare Culturală. Încă din 2013 urmărim acest deziderat, să punem la dispoziția colegilor din domeniul cultural expertiză profesională de înaltă calitate.” (Oana Nasui, cofondator FormareCulturala.ro)
 
La trainingurile interdisciplinare se pot înscrie manageri culturali, artiști, actori, muzicieni, performeri, designeri, creativi, curatori, galeriști de artă, directori de instituții publice, experți culturali, specialiști în aplicații de finanțare europene, economiști și toți profesioniștii și juniorii care doresc să aprofundeze subiectele abordate.
 
Toți cei interesați pot afla toate detaliile și se pot înscrie aici www.formareculturala.ro/training/
 
Platforma de resurse în industrii culturale și creative FormareCulturală.ro se adaptează contextului social și medical actual și produce ateliere, cursuri, traininguri și tutoriale în mediul online.
Programul „Formare culturală aplicată” are mai multe componente și include activități precum: traininguri interdisciplinare (în lunile martie și aprilie 2021) și traininguri specializate precum Specialist lobby și Facilitator dezvoltare comunitară (în lunile mai-septembrie 2021), tutoriale video, întâlniri profesionale de networking cultural și dezbateri privind drepturile de autor în România, profesiile creative și patrimoniu (septembrie 2021). Mai multe despre program puteți afla de pe platformă: www.formareculturala.ro/formare-culturala-aplicata/
 
Trainingurile interdisciplinare fac parte din programul „Formare Culturală Aplicată”, organizat de platforma Formare Culturală în perioada martie 2020-septembrie 2021, beneficiind de o cofinanțare AFCN.
Parteneri: Muzeul Municipiului București, Modernism.ro, Ziarul Metropolis, Revista Cultura, Ediția de Dimineață

Write a Screenplay For... la a 3-a ediție

American Independent Film Festival (AIFF) anunță lansarea celei de-a treia ediții a concursului WRITE A SCREENPLAY FOR (WSF)... / SCRIE UN SCENARIU PENTRU… organizat de către Asociația Cinemascop cu sprijinul HBO Europe. AIFF introduce cele mai noi, creative și originale filme americane de cinema ale anului publicului din România și organizează workshopuri, dezbateri, master-classuri cu cineaști și actori reputați, printre oaspeții edițiilor anterioare numărându-se: Joaquin Phoenix, Ethan Hawke, John C. Reilly, Milena Canonero, Kent Jones, Roberto Minervini ori Sebastian Stan.
 
Cea de-a cincea ediție a AIFF va avea loc anul acesta între 18 și 24 iunie în București.
 
Primele două ediții ale concursului de scenarii WSF au suscitat un mare interes în rândul pasionaților de film, numărul proiectelor înscrise fiind de ordinul sutelor. Concursul este deschis atât scenariștilor experimentați cât și celor aflați la debut. Proiectele câștigătoare sunt analizate în vederea intrării în producție. Nu se percepe taxă de înscriere.
 
După ce la primele ediții scenariștilor li s-a cerut să scrie pentru Sebastian Stan, Anamaria Marinca sau Vlad Ivanov, anul acesta WSF invită cineaștii și scriitorii să propună idei și povești pentru publicul tânăr.
 
Așa numita Generation Z stă la baza unor serii de mare succes internațional precum Euphoria, Normal People, Clique sau We Are Who We Are și a unor filme precum Booksmart, Lady Bird sau Men, Women or Children.
 
Acum se lansează provocarea și pentru scenariștii de limba română să propună povești cu sau pentru acest public tânăr, identificat ca Generation Z. Concursul are în vedere două secțiuni: proiecte de mini-serie TV, cu povești structurate pe durata a 6 sau 8 episoade și filme de lungmetraj de ficțiune. Aplicatiile trebuie trimise la adresa info@cinemascop.eu iar data limită până la care acestea se primesc este 15 mai 2021.
 
Participanții la concurs nu trebuie să aibă scenarii definitivate până la data aplicației ci să trimită o descriere succintă a poveștii (outline) de până la cinci pagini, precum și o scenă de conflict sau încărcătură emoțională din scenariu (maxim 3 scene sau aproximativ 5 pagini în Final Draft / orice software de formatat scenarii). Outline-urile pentru miniserie TV trebuie să aibă la bază o poveste inspirată de Generația Z în vreme ce, pentru proiectele de lung metraj de ficțiune vor fi luate în considerare și cele cu o tematică mai generală dar care, în opinia autorilor, s-ar adresa unui public tânăr.
 
Un juriu format din echipa HBO, regizorul Cristian Mungiu, scenaristul Alexandru Baciu și Kira Hagi în calitate de ambasador al evenimentului, va analiza toate propunerile primite și va alege listă scurtă de proiecte finaliste care vor trece în etapa a doua a concursului.
 
Autorii proiectelor aflate pe lista scurtă (între 5 și 10 proiecte) vor fi anunțați pe 18 iunie, în cadrul galei de deschidere a AIFF.
 
Pe durata festivalului, între 18-24 iunie, participanții la concurs sunt invitați la o serie de workshop-uri de profil iar finaliștii vor beneficia de consilierea scenaristului Alex Baciu și a Ioaninei Pavel, TV producer, HBO Europe și vor lucra intensiv vreme de o săptămână la dezvoltarea proiectelor de miniserie TV sau film.
 
La capătul acestui proces, HBO Europe va alege proiectele câștigătoare - a căror dezvoltare dorește să o sprijine în continuare. Câștigătorii vor fi anunțați public pe data de 24 iunie 2021 de către Kira Hagi la gala de închidere a American Independent Film Festival.
 
Scenariștii proiectelor câștigătoare vor primi sprijin financiar și consiliere din partea HBO Europe și Asociația Cinemascop  pentru dezvoltarea proiectelor până la faza de scenarii complete.
 
Anul acesta, Ambasadoarea WSF este tânara actriță de film și teatru Kira Hagi. După ce a absolvit Academia de Film din New York în 2017, Kira a revenit în România și poate fi vazută acum în spectacole ale Teatrului Nottara din București și în producții independente. Kira Hagi și-a făcut debutul în cinema la vârsta de 17 ani în filmul București, te iubesc!. De atunci, a jucat în filme precum Între chin și amin de Toma Enache iar cel mai recent rol al ei a fost în filmul Căprioara de Bogdan George Apetri. „Știam de mult timp de competiția de scenarii made in Ro, în lumea noastră artistică se vorbește destul de mult despre asta, și cred că e o provocare extraordinară pentru scenariști dar și pentru cei care se află la prima lor încercare, de a-și pune la bataie imaginația și de a veni cu idei fresh pentru industria cinematografică autohtonă. Imaginați-vă cum m-am simțit când mi s-a propus să fiu amabasador al acestei competiții și când am primit brusc ocazia să pot citi, nu unul sau două, ci zeci de scenarii proaspete! Pentru o actriță, e Paradis! Le doresc mult succes celor care participă!“ declară Kira Hagi.
 
Inițiat în 2017, American Independent Film Festival este un festival de film, cultură și lifestyle care își propune să folosească popularitatea cinematografului dar și a valorilor culturale promovate de acesta pentru a îndeplini obiective culturale, educative, umanitare si formative în rândurile unui public român în educația căruia aceste valori au un loc semnificativ.
Toate încasările din bilete ale festivalului sunt donate unei cauze umanitare. 

Regulamentul concursului și alte detalii pe: http://filmedefestival.ro/wsf/regulament-de-concurs

Retrospectivă Ulrike Ottinger la One World Romania 14

În fiecare an, One World România aduce în atenția cinefililor figuri legendare de cineaști a căror viziune lărgește ceea ce se înțelege în mod obișnuit prin „film documentar”. În acest demers se înscrie retrospectiva de anul acesta, centrată pe opera polimorfă și foarte puțin cunoscută a lui Ulrike Ottinger, care va prezenta opt dintre filmele cineastei germane realizate între anii ‘70 și anii 2010, dar și ultima ei producție, autobiograficul „Paris Calligrammes” (2020).

Tema One World România de anul acesta surprinde instanțe diferite ale feminității și feminismului din întreaga lume și, adeseori, în călătoriile sale, Ulrike Ottinger are tendința de a filma femei pe care le ascultă, le privește cu tandrețe și le urmărește în timpul activităților lor cotidiene. Din acest punct de vedere, filmografia ei funcționează și ca un album de figuri feminine extrem de complexe și de variate. Nu întâmplător seria de vizualuri OWR14 pornește de la imagini din filmele lui Ulrike Ottinger.

Retrospectiva Ulrike Ottinger va conține două filme timpurii de ficțiune, „Madame X” (1978) și „Jurnalul unei bețivance” (1979), cinci documentare de călătorie ori de observație socială („China: The Arts - The People” - 1986, „Countdown”- 1990, „Exile Shanghai” - 1997, „Southeast Passage” - 2002 și „Under Snow” - 2011), un scurtmetraj, „Superbia - The Pride” (1986), și cel mai recent film al cineastei, „Paris Calligramme” (2020), care revizitează perioada ei de început de carieră, petrecută între Paris și Berlin.

Născută în Germania, Ulrike Ottinger s-a mutat la vârsta de douăzeci de ani în Paris, unde s-a alăturat scenei artistice franceze a anilor ‘60. Întoarsă în 1969 în Germania de Vest, integrează mișcarea underground. Primele ei filme, realizate în strânsă colaborare cu actrița Timea Blumenschein, sunt punk, feministe, queer, cu tușe suprarealiste, obraznice. Pe măsură ce a înaintat în carieră, Ottinger a început să chestioneze programatic granițele dintre ficțiune și documentar, realizând un prim film de călătorie la mijlocul anilor 1980 („China, The Arts - The People”, 1986), iar ulterior revenind doar ocazional la filmul de ficțiune, cu actori și scenariu prestabilite.

Ottinger a realizat o serie de documentare de călătorie plasate în zone adeseori exotizate de cultura occidentală: Japonia, taigaua siberiană, Polul Nord, dar și Europa de Est după căderea cortinei de fier. În „Countdown”, observă societatea germană imediat după reunificare, în timp ce „Southeast Passage” este un periplu prin mai multe țări fost comuniste în care  surprinde și părți ale României cu puțină vreme înainte de intrarea în Uniunea Europeană. Indiferent dacă filmează culturi similare sau radical diferite de cea din care provine, Ottinger le privește cu un ochi proaspăt, folosind dispozitive formale precum încadrarea subiectului propriu-zis în coperți de basm pentru a transfigura realul.

Cea de-a 14-a ediție One World România va avea loc anul acesta în două etape: fizic, la București, între și 21 și 30 mai, la Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului Român și alte locații indoor și outdoor din Capitală și online în toată țara, între 31 mai și 6 iunie.

Abonamentele pentru perioada 21-30 mai, desfășurată în locații fizice din București, sunt disponibile pe Eventbook în număr limitat (50) și asigură intrarea la toate proiecțiile festivalului, catalog și alte materiale promoționale. Abonamentele nu includ accesul la deschiderea festivalului, concerte și la alte evenimente speciale.

Cinema online: Miroase a Paradis, film DOGumentar

Lux sau libertate? O alegere spinoasă văzută prin ochii a doi câini – de Bucureşti şi de Viena – între avantajele şi inconvenientele a două situaţii îndelung râvnite, deloc opuse, dar pe care nu mulţi au privilegiul să le trăiască în acelaşi timp. În cadrul programelor sale dedicate migraţiei, tematică dominantă pe care şi-a ales-o pentru acest an, Forumul Cultural Austriac Bucureşti are bucuria să prezinte, pentru prima oară în proiecţie naţională, DOGumentarul  „Miroase a Paradis” de Ovidiu Anton şi Alexandru Bălăşescu, o parabolă cu tâlc si ironie subtilă, departe de orice evidenţe şi aşteptări, despre comparaţiile între „noi şi ei” – oameni, animale, condiţii, ţări etc. Filmul va fi disponibil între 22 martie 2021, ora 18.00, şi 28 martie 2021, ora 23.00, pe site-ul Forumului Cultural Austriac Bucureşti.
 
Filmul va putea fi vizionat aici - http://bit.ly/MiroaseAParadis
 
„Miroase a Paradis” pune faţă în faţă doi câini, două orașe, două voci: una feminină şi una masculină. Pe de o parte, avem un câine fără stăpân din Bucureşti – din vremea când aceste patrupede erau o prezenţă obişnuita în oraş –, adoptat de o familie vieneză, domesticit şi integrat într-un sistem avansat, confortabil dar şi foarte reglementat, de relaţii între oameni şi animale. De cealaltă parte, se află o cățeluşă din Viena care soseşte „în vizită” în capitala României, împreună cu proprietarii ei. Profitând de neatenţia acestora, animalul fuge și dispare „în jungla urbană a societăţii post-socialiste”, învăţând un nou mod de viaţă, cu alte constrângeri şi libertăţi, în absenţa oricărei protecţii sau ajutor uman.
 
„Aceste povești sunt spuse din perspectiva animalelor și sunt însoţite de comentarii, explicaţii și speculații filozofice privind relaţiile între câine și om, dar și alte teme precum exilul, migrația, identitatea, planificarea urbană și structurile de putere politică. Antropomorfizarea, atribuirea unor caracteristici umane unei alte fiinţe animale sau vegetale, este o  încercare artistică de a dizolva granița dintre om și animal și de a crea o formă de coexistență  care anulează ierarhiile împământenite în relația dintre cei doi”, explică Ovidiu Anton şi Alexandru Bălăşescu.
 
Proiectul „Miroase a Paradis” a fost câştigătorul competiţiei „Create your Bucharest”, organizată în 2015 de către MAK (Muzeul vienez de Arte Aplicate), în cadrul primei ediţii a „Vienna Biennale”. „Explorarea istoriei Bucureștiului contemporan prin istorisirea unor fragmente din viețile contrastante a doi câini urbani este un mod neobișnuit de elocvent, incisiv și original de a aborda problemele critice și adesea dureroase ale societăţilor contemporane”, arată cei cinci membri ai juriului în argumentarea deciziei lor unanime. Filmul a fost prezentat în premieră în România în 2017, în cadrul expoziţiei personale a lui Ovidiu Anton „Home is where my problems are”, în cadrul proiectului „Future Museum” al Centrului Ceh din Bucureşti.
 
Ovidiu Anton (Timişoara, 1982) este un artist vizual austriac de origine română, care trăieşte și lucrează la Viena. Lucrările sale au fost prezentate în expoziții importante, în muzee și galerii de renume, precum Koenig 2 (Viena, 2017), Kunstmuseum Liechtenstein (2017), Kunsthaus Graz (2015), OFF-Biennale (Budapest, 2015), MAK (Muzeul de Arte Aplicate, Viena, 2015), Centrul Cultural Tobacco 001 (Ljubljana, 2014) etc.
 
Autor a numeroase studii şi volume de ficţiune, cu preocupări în cele mai diverse domenii, Alexandru Bălăşescu (Craiova, 1974) este un cunoscut antropolog român, cadru didactic asociat al unor universităţi prestigioase din întreaga lume. Colaborator îndelungat al prof. Vintilă Mihăilescu, activitatea şi scrierile sale se axează pe studiul progresului tehnologic, culturii materiale, corpului și relației om-natură. Dorind să exploreze relaţia dintre ştiinţă şi artă, Alexandru Bălăşescu lucrează frecvent cu artiști contemporani. Colaborarea sa cu Ovidiu Anton a început la Istanbul, atunci când Ovidiu i-a cerut să interpreteze o pisică în filmul său „Street Cat Deluxe”. În prezent, Alexandru Bălăşescu locuiește la Frankfurt, în Germania.
 
Miroase a Paradis (2016)
Un DOGumentar de Ovidiu Anton şi Alexandru Bălăşescu
Durata – 42’27’’
Film în limbile germană şi română, subtitrat în limba engleză
 
Informaţii în timp real – https://www.facebook.com/events/180693107198682
Credite foto - Ovidiu Anton/Alexandru Bălăşescu

Luna Francofoniei

 

Ca în fiecare an, luna martie este luna francofoniei, iar 20 martie este Ziua Internațională a Francofoniei. Cu această ocazie Institutul Francez din România (IFR), împreună cu partenerii săi, propune publicului un program variat și plin de surprize! Pe tot parcursul lunii martie, filialele Institutului din București, Iași, Cluj și Timișoara organizează peste 40 de concursuri, expoziții, ateliere de creație și benzi desenate, webinarii, quiz-uri, recitaluri muzicale și mese rotunde. În contextul sanitar actual, majoritatea acestor evenimente se vor desfășura online. 

În acest an tema lunii francofoniei este „Femei francofone, femei rezistente”. Numeroase evenimente vor fi dedicate drepturilor femeilor și locului lor în societate în acest început de mileniu. Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, pe 8 martie 2021 a fost organizată o conferință despre lupta împotriva traficului de persoane în scopul exploatării sexuale și o dezbatere privind participarea femeilor la viața politică și economică, cu participarea doamnei Anca Dragu, președinta Senatului României, și a ES doamna Laurence Auer, ambasadoarea Franței în România. La aceste evenimente au fost asociate organizațiile societății civile angajate în promovarea drepturilor femeilor. Multe dintre evenimentele Lunii Francofoniei sunt destinate şi tinerilor. 

În data de 20 martie, Ziua Internațională a Francofoniei, pe platforma online a Institutului Francez din România, #ElvireChezVous, vă așteaptă o surpriză: celebra operă Oedipe, compusă de George Enescu după un libret în franceză semnat de Edmond Fleg. Difuzarea online vă este oferită în parteneriat cu Opera Națională București, cu susținerea Ministerului Culturii și a Ministerului Afacerilor Externe ale României. 

La București, pe data 23 martie, în prezența Ambasadoarei Franței, Excelența sa Laurence Auer, Institutul Francez celebrează Francofonia cu reprezentanții liceelor bilingve de limbă franceză din toată România. În 25 martie are loc şi ceremonia de patronaj a liceelor biligve din ţară. Toate departamentele IFR București organizează și multe concursuri cu premii care stârnesc un mare interes printre cei care urmăresc activitatea Institutului: concursul „Generația Biodiversitate”, concursul de nuvele distopice, concursul de astronomie sau concursul de desen sunt doar câteva dintre titlurile acestor competiții despre care puteți găsi mai multe detalii în programul de mai jos sau pe paginile de Facebook și Instagram ale IFR. Concursul „FrenchMania sur mon smartphone”, tradiționalul concurs de cântece francofone, va fi organizat în acest an la sfârșitul lunii martie. Printre multe alte evenimente de neratat este și webinarul „140 années de Francophonie roumaine : de George Enescu à nos jours”, cu participarea directorului general al Festivalului Enescu, Mihai Constantinescu și a filosofului Ciprian Mihali. 

IFR la Timișoara vă propune, printre altele, un escape game online - „Ma Petite Planète" - și o serie de interviuri - „Pour parler d'Europe” - inițiată în februarie, dar care în martie are invitate femei celebre din spațiul cultural românesc: scriitoarea Ioana Pârvulescu, fotografa Mihaela Noroc, artista vizuală Ana Kun, scriitoarea Adriana Babeți și producătoarea de cinema Ada Solomon, care a primit recent Ursul de Aur la Berlin, împreună cu regizorul Radu Jude, pentru filmul „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc". Toate interviurile pot fi urmărite live sau în reluare aici:  https://www.facebook.com/watch/122715634473237/725457868138086

IFR la Cluj lansează concursul de traduceri „Mot à monde” și organizează hackatonul #REplasticHack care caută soluții inovatoare pentru reducerea utilizării materialelor plastice. IFR Cluj lansează și o serie de dezbateri și ateliere despre industriile culturale și creative. Prima dezbatere este dedicată benzilor desenate și reunește creatori și editori francezi și români. Un atelier, avându-i ca invitați pe Marius Chivu, scriitor și Adrian Botez, redactor șef Polirom, va fi dedicat strategiilor de scriere și publicare. Nu ratați nici cele două expoziții care vor avea loc în „La Cave”, un spațiu inconturnabil în peisajul cultural clujean. 

IFR la Iași rămâne fidel renumelui poetic al orașului „celor șapte coline” prin organizarea festivalului „Primǎvara poeţilor” în cadrul căruia vor avea loc mai multe seri de lectură de poezie și un recital de chitară clasică contemporană, „Echos intimes”, al muzicianului Rémi Jousselme. La Iași vor avea loc și atelierele de benzi desenate, organizate de Lectoratul de franceză din oraș. 

Programul complet al lunii Fraconfoniei în România poate fi consultat pe site-ul Institutului Francez la adresa:
https://institutfrancais.ro/bucuresti/evenimente/luna-francofoniei-in-romania/