Vernisajul expozitiei:
Stefan Sava – Facts about which there can be questions
5.12.2013 – 31.01.2014
Joi, 5 decembrie, 19.00
Galeria Ivan
Dimitrie Grecescu 13, Bucuresti
Galeria
Ivan va invita la vernisajul celei de-a treia expozitii personale a lui
Stefan Sava. Ca interes general, artistul este preocupat de istoria
recenta si de modul in care aceasta poate fi reactivata printr-o
abordare analitica, precum si de instaurarea unei relatii de intimitate a
privitorului cu dialectica dintre trecut si prezent.
In
cadrul acestei expozitii, Stefan Sava porneste de la pozitivismul
specific inceputului antropologiei in secolul 19 pentru a descrie in
final un spatiu critic, de reflectie asupra prezentului si asupra
propriilor coordonate identitare.
In una din lucrarile
expuse, artistul traseaza linia orizontului in spatiul geografic al
Baraganului pe un fundal reprezentat de saci vechi de panza recusuti.
Perceptia orizontului, care se pliaza pe coordonatele unui spatiu
geometric euclidian, este dublata de procesul de imaginare a unei zone
de proiectie a propriilor renegocieri identitare, in contextul unui
prezent in mod esential instabil. In alta lucrare, Stefan Sava isi
“imprima” propria respiratie pe suprafata a 55 de tablete de ceara,
reactivand astfel una din tehnicile artei memoriei provenind din
Antichitate si Evul Mediu. Futilitatea gestului este dublata de
caracterul intrinsec provizoriu al acestor tehnici. In procesul
explorarii identitare care presupune o renegociere abstracta cu sine,
recursul la imagine este continuu, fapt ce se petrece fie intr-o maniera
analitic-descriptiva – in cazul actiunilor performative –, fie intr-un
mod care invoca probleme de reprezentare ce sunt inerente imaginii în
sine.
Printre expozitii recente: Europe/South-East. Recorded Memories, Braunschweig Museum of Photography, 2013; Common Nostalgia, Pavilion Unicredit, Bucharest, 2013; From the Backstage, Salonul de proiecte, Bucharest, 2012; The Inside-Out of the Wall, Ivan Gallery, Bucharest, 2012; Here and Then, Centre for Contemporary Culture, Club Electro Putere, Craiova, 2011.
In 2013 a fost unul dintre finalistii premiului Henkel pentru arta.
Multumiri speciale: Dumitru Cojocaru, Monica Negutescu, Sorin Popescu, Magda Radu.
Ivan Gallery
Grecescu13,
050598, Bucharest
www.ivangallery.com
www.stefansava.ro
Se afișează postările cu eticheta Stefan Sava. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Stefan Sava. Afișați toate postările
Common Nostalgia la Pavilion pana pe 7 iulie
Bucuresti,
Dan Raul Pintea,
Eugen Radescu,
Nicolae Constantin Tanase,
Pavilion - centrul pentru arta si cultura contemporana,
Stefan Sava,
Swel Noury
EXPOZIȚIE
@PAVILION | proudly supported by UniCredit Țiriac Bank
Str. C.A. Rosetti 36 (intrarea din str. Jean Louis Calderon)
COMMON NOSTALGIA 04 aprilie 2013 – 07 iulie 2013
Curator: Eugen Rădescu
Participanți: Dan Raul Pintea (RO), Ștefan Sava (RO), Nicolae Constantin Tănase (RO), Swel Noury (MAR)
FB event: www.facebook.com/events/ 288375167962411
Nostalgia împiedică exercițiul viitorului. Prin definiție, nostalgia impune renunțarea la perspectivă și re-pătrunderea în trecut. Este un fel de melancolie îndreptată spre dorința de a revedea ceva sau pe cineva din trecut, atunci când subiectul nostalgic persistă în identificarea narcisistă cu obiectul/locul pierdut; iar acest subiect rămâne credincios obiectului pierdut, cu o dorință patologică de a nu renunța la acest atașament.
Nostalgia nu este nici fado, nici romanticul termen elvețian “kuhreihen”. Îl văd mai degrabă ca un “ostalgie”. Un simț comun al unei pierderi, al unui regret – plin de demoni. Accentuez latura antihegeliană a nostalgiei, pentru că “doliul” pierderii și conștiința revenirii în trecut, are structura “depășirii” prin care se păstrează esența noțională a unui obiect/ființă. Așa se face că “îndoliatul” jelește obiectul pierdut și “îl ucide a doua oară” prin simbolizarea și concretizarea pierderii sale. Nostalgicul nu este cel care nu are puterea de a renunța la ceva-ul din trecut, dimpotrivă, el “îl ucide a doua oară” înainte ca obiectul să fie pierdut cu adevărat.
În expoziția “Common nostalgia”, am pornit tocmai de la premiza că subiectivizarea pierderii precum și obiectivizarea sentimentului de a pierde ceva, poate reduce substanțialitatea trăirii de tip nostalgic, pentru că lucrările expuse presupun atingerea tuturor valențelor ideii de nostalgie. De la “dragoste”, un sentiment venit dintr-un trecut întâmplător, care devine subiectul a ceea ce poate fi asimilat, până la “ostalgia” memoriilor familiale, de microcosmos, de acolo cu ai tăi. (“Ostalgia” este un termen sociologic german provenit din “nostalgie” si “ost” care înseamnă “est”, așadar o nostalgie a estului, în sensul său geopolitic).
Sper să vă placă, Eugen Rădescu București, 2013
Eugen Rădescu (n. 1978) este politolog (specializat în relativism moral și etică politică), manager cultural, curator și teoretician. A scris pentru diferite reviste și ziare naționale și internaționale. A fost, printre altele, curatorul Bucharest Biennale 1, cu tema “Identity Factories”, al expoziției “How Innocent Is That?” și “presently i have nothig to show and i’m showing it!” la Pavilion București. A publicat cartea “How innocent is that?” la REVOLVER BOOK, Berlin, Germania. Este co-editorul PAVILION – journal for politics and culture și co-directorul Bucharest Biennale (împreună cu Răzvan Ion) și președinte al board-ului organizațional al PAVILION și BUCHAREST BIENNALE. Este membru al juriului apexart New York, pentru programele apexart Franchise si Unsolicited Proposal Program. A ținut numeroase lectures și conferințe, printre care la Universitatea de Arte Cluj, apex, New York, Badisher Kunstverein, Karlshrue, Germania, Casa Encedida, Madrid. În prezent lucrează la editarea cărții: “Relativism moral – două perspective”. Este profesor asociat la Universitatea București și Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj. Locuiește și lucrează în București.
Expoziția este susținută de PAVILION – journal for politics and culture.
Image: Dan Raul Pintea, “Dragoste”, acrylic spray on concrete, 30 x 94 cm, 2012. Courtesy of the artist.
COMMON NOSTALGIA 04 aprilie 2013 – 07 iulie 2013
Curator: Eugen Rădescu
Participanți: Dan Raul Pintea (RO), Ștefan Sava (RO), Nicolae Constantin Tănase (RO), Swel Noury (MAR)
FB event: www.facebook.com/events/
Nostalgia împiedică exercițiul viitorului. Prin definiție, nostalgia impune renunțarea la perspectivă și re-pătrunderea în trecut. Este un fel de melancolie îndreptată spre dorința de a revedea ceva sau pe cineva din trecut, atunci când subiectul nostalgic persistă în identificarea narcisistă cu obiectul/locul pierdut; iar acest subiect rămâne credincios obiectului pierdut, cu o dorință patologică de a nu renunța la acest atașament.
Nostalgia nu este nici fado, nici romanticul termen elvețian “kuhreihen”. Îl văd mai degrabă ca un “ostalgie”. Un simț comun al unei pierderi, al unui regret – plin de demoni. Accentuez latura antihegeliană a nostalgiei, pentru că “doliul” pierderii și conștiința revenirii în trecut, are structura “depășirii” prin care se păstrează esența noțională a unui obiect/ființă. Așa se face că “îndoliatul” jelește obiectul pierdut și “îl ucide a doua oară” prin simbolizarea și concretizarea pierderii sale. Nostalgicul nu este cel care nu are puterea de a renunța la ceva-ul din trecut, dimpotrivă, el “îl ucide a doua oară” înainte ca obiectul să fie pierdut cu adevărat.
În expoziția “Common nostalgia”, am pornit tocmai de la premiza că subiectivizarea pierderii precum și obiectivizarea sentimentului de a pierde ceva, poate reduce substanțialitatea trăirii de tip nostalgic, pentru că lucrările expuse presupun atingerea tuturor valențelor ideii de nostalgie. De la “dragoste”, un sentiment venit dintr-un trecut întâmplător, care devine subiectul a ceea ce poate fi asimilat, până la “ostalgia” memoriilor familiale, de microcosmos, de acolo cu ai tăi. (“Ostalgia” este un termen sociologic german provenit din “nostalgie” si “ost” care înseamnă “est”, așadar o nostalgie a estului, în sensul său geopolitic).
Sper să vă placă, Eugen Rădescu București, 2013
Eugen Rădescu (n. 1978) este politolog (specializat în relativism moral și etică politică), manager cultural, curator și teoretician. A scris pentru diferite reviste și ziare naționale și internaționale. A fost, printre altele, curatorul Bucharest Biennale 1, cu tema “Identity Factories”, al expoziției “How Innocent Is That?” și “presently i have nothig to show and i’m showing it!” la Pavilion București. A publicat cartea “How innocent is that?” la REVOLVER BOOK, Berlin, Germania. Este co-editorul PAVILION – journal for politics and culture și co-directorul Bucharest Biennale (împreună cu Răzvan Ion) și președinte al board-ului organizațional al PAVILION și BUCHAREST BIENNALE. Este membru al juriului apexart New York, pentru programele apexart Franchise si Unsolicited Proposal Program. A ținut numeroase lectures și conferințe, printre care la Universitatea de Arte Cluj, apex, New York, Badisher Kunstverein, Karlshrue, Germania, Casa Encedida, Madrid. În prezent lucrează la editarea cărții: “Relativism moral – două perspective”. Este profesor asociat la Universitatea București și Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj. Locuiește și lucrează în București.
Expoziția este susținută de PAVILION – journal for politics and culture.
Image: Dan Raul Pintea, “Dragoste”, acrylic spray on concrete, 30 x 94 cm, 2012. Courtesy of the artist.
Pavilion: Stefan Sava, artist talk - 16 mai
Ștefan Sava
Missing Originals
Joi, 16 mai 2013, 19.00
ARTIST TALK
@PAVILION | proudly supported by UniCredit Țiriac Bank
Str. C.A. Rosetti 36 (intrarea din str. Jean Louis Calderon)
FB event: www.facebook.com/events/ 374382876007323/
Problematica Holocaustului este un spațiu teoretic de reflecție presărat cu numeroase lacune și zone de incertitudine. Incertitudinea pornește de la referentul concret al evenimentului istoric, nu în ceea ce privește facticitatea lui (“dacă sau nu s-a întâmplat”), ci referitor la modul în care acesta poate fi integrat într-un sistem cognitiv mai larg. Ideea însăși a unui sens unitar asumat evenimentului istoric suferă permutații: ceea ce reprezenta un mecanism ușor de intuit al procesului cunoașterii – o informație care parcurge traseul clasic de la emițător la receptor, supusă travaliului integrării într-un anumit sistem de gândire – este deturnat înspre trasee alternative de interpretare. Mai mult decât atât, tentativa asimilării subiectului la nivel de cunoaștere se lovește de necesitatea unei reconfigurări continue a raporturilor dintre concepte.
Astfel, spațiul teoretic descris de subiect este unul aflat în permanentă mișcare și instabil, iar performarea la nivel analitic și discursiv a anumitor întrebări cheie devine mai importantă decât urmărirea unor răspunsuri revelatoare. Ceea ce reprezintă poate o caracteristică fundamentală a modernității, se regăsește în fiecare secvență conceptuală a analizei Holocaustului: dimensiunea profund dialectică, pendulatorie și tranzacțională a modului în care subiectul se plasează în intimitatea raporturilor dintre prezent și trecut, dintre experiență trăită, istorie și imaginar, dintre interiorul și exteriorul experienței traumei, cu efecte inclusiv asupra practicilor artistice referitoare la subiect. Acest eveniment discursiv se va concentra pe practicile artistice care pornesc de la tematica Holocaustului și se extind asupra altor problematici ale istoriei recente.
Ștefan Sava (n. 1982) trăiește și lucrează în București, România. A terminat un Master la Foto-Video în cadrul Universității Naționale de Artă București și este în prezent înscris la doctorat la aceeași universitate. Proiectele sale, combinând fotografie, video, performance și obiect, se dezvoltă în timp îndelungat, în jurul unor teme de reflecție și de cercetare teoretică. Este profund interesat de istoria recentă și de modul în care ea poate fi reactivată în prezent, în plan vizual, într-o manieră analitică. Printre expozițiile la care a participat: Din spatele scenei, Salonul de proiecte, București (2012); Fața dinăuntru a peretelui, Galeria Ivan, București (2012); Aici și atunci, Club Electroputere Craiova (2011); Atoms and Void, Galeria Posibilă, București (2010). Ștefan Sava face parte din expoziția curentă la Pavilion, “Common Nostalgia”, curatoriată de Eugen Rădescu. A fost selectat pentru expoziția de grup Europe/South East. Recorded Memories care se va deschide pe 24 mai la Muzeul de Fotografie Braunschweig, în colaborare cu Universitatea de Artă din Braunschweig și cu Institutele Goethe din regiune.
Imagine: video still din Ștefan Sava, “Lada de lemn/The wooden box”, video, 2010. Courtesy of the artist.
www.stefansava.ro
Missing Originals
Joi, 16 mai 2013, 19.00
ARTIST TALK
@PAVILION | proudly supported by UniCredit Țiriac Bank
Str. C.A. Rosetti 36 (intrarea din str. Jean Louis Calderon)
FB event: www.facebook.com/events/
Problematica Holocaustului este un spațiu teoretic de reflecție presărat cu numeroase lacune și zone de incertitudine. Incertitudinea pornește de la referentul concret al evenimentului istoric, nu în ceea ce privește facticitatea lui (“dacă sau nu s-a întâmplat”), ci referitor la modul în care acesta poate fi integrat într-un sistem cognitiv mai larg. Ideea însăși a unui sens unitar asumat evenimentului istoric suferă permutații: ceea ce reprezenta un mecanism ușor de intuit al procesului cunoașterii – o informație care parcurge traseul clasic de la emițător la receptor, supusă travaliului integrării într-un anumit sistem de gândire – este deturnat înspre trasee alternative de interpretare. Mai mult decât atât, tentativa asimilării subiectului la nivel de cunoaștere se lovește de necesitatea unei reconfigurări continue a raporturilor dintre concepte.
Astfel, spațiul teoretic descris de subiect este unul aflat în permanentă mișcare și instabil, iar performarea la nivel analitic și discursiv a anumitor întrebări cheie devine mai importantă decât urmărirea unor răspunsuri revelatoare. Ceea ce reprezintă poate o caracteristică fundamentală a modernității, se regăsește în fiecare secvență conceptuală a analizei Holocaustului: dimensiunea profund dialectică, pendulatorie și tranzacțională a modului în care subiectul se plasează în intimitatea raporturilor dintre prezent și trecut, dintre experiență trăită, istorie și imaginar, dintre interiorul și exteriorul experienței traumei, cu efecte inclusiv asupra practicilor artistice referitoare la subiect. Acest eveniment discursiv se va concentra pe practicile artistice care pornesc de la tematica Holocaustului și se extind asupra altor problematici ale istoriei recente.
Ștefan Sava (n. 1982) trăiește și lucrează în București, România. A terminat un Master la Foto-Video în cadrul Universității Naționale de Artă București și este în prezent înscris la doctorat la aceeași universitate. Proiectele sale, combinând fotografie, video, performance și obiect, se dezvoltă în timp îndelungat, în jurul unor teme de reflecție și de cercetare teoretică. Este profund interesat de istoria recentă și de modul în care ea poate fi reactivată în prezent, în plan vizual, într-o manieră analitică. Printre expozițiile la care a participat: Din spatele scenei, Salonul de proiecte, București (2012); Fața dinăuntru a peretelui, Galeria Ivan, București (2012); Aici și atunci, Club Electroputere Craiova (2011); Atoms and Void, Galeria Posibilă, București (2010). Ștefan Sava face parte din expoziția curentă la Pavilion, “Common Nostalgia”, curatoriată de Eugen Rădescu. A fost selectat pentru expoziția de grup Europe/South East. Recorded Memories care se va deschide pe 24 mai la Muzeul de Fotografie Braunschweig, în colaborare cu Universitatea de Artă din Braunschweig și cu Institutele Goethe din regiune.
Imagine: video still din Ștefan Sava, “Lada de lemn/The wooden box”, video, 2010. Courtesy of the artist.
www.stefansava.ro
Pavilion: Common Nostalgia 04 aprilie - 07 iulie
Bucuresti,
Comunitatea Reforma,
Control Club,
Dan Raul Pintea,
Eugen Radescu,
Nicolae Constantin Tanase,
Pavilion Unicredit,
Stefan Sava,
Swel Noury
COMMON NOSTALGIA
04 aprilie 2013 – 07 iulie 2013
EXPOZITIE
DESCHIDERE: Joi, 04 aprilie 2013, 19.00
Curator: Eugen Rădescu
Participanți: Dan Raul Pintea (RO), Ștefan Sava (RO), Nicolae Constantin Tănase (RO), Swel Noury (MAR)
Nostalgia împiedică exercițiul viitorului. Prin definiție, nostalgia impune renunțarea la perspectivă și re-pătrunderea în trecut. Este un fel de melancolie îndreptată spre dorința de a revedea ceva sau pe cineva din trecut, atunci când subiectul nostalgic persistă în identificarea narcisistă cu obiectul/locul pierdut; iar acest subiect rămâne credincios obiectului pierdut, cu o dorință patologică de a nu renunța la acest atașament.
Nostalgia nu este nici fado, nici romanticul termen elvețian “kuhreihen”. Îl văd mai degrabă ca un “ostalgie”. Un simț comun al unei pierderi, al unui regret – plin de demoni. Accentuez latura antihegeliană a nostalgiei, pentru că “doliul” pierderii și conștiința revenirii în trecut, are structura “depășirii” prin care se păstrează esența noțională a unui obiect/ființă. Așa se face că “îndoliatul” jelește obiectul pierdut și “îl ucide a doua oară” prin simbolizarea și concretizarea pierderii sale. Nostalgicul nu este cel care nu are puterea de a renunța la ceva-ul din trecut, dimpotrivă, el “îl ucide a doua oară” înainte ca obiectul să fie pierdut cu adevărat.
În expoziția “Common nostalgia”, ce va fi deschisă publicului între 4 aprilie și 7 iulie 2013, am pornit tocmai de la premiza că subiectivizarea pierderii precum și obiectivizarea sentimentului de a pierde ceva, poate reduce substanțialitatea trăirii de tip nostalgic, pentru că lucrările expuse presupun atingerea tuturor valențelor ideii de nostalgie. De la “dragoste”, un sentiment venit dintr-un trecut întâmplător, care devine subiectul a ceea ce poate fi asimilat, până la “ostalgia” memoriilor familiale, de microcosmos, de acolo cu ai tăi. (“Ostalgia” este un termen sociologic german provenit din “nostalgie” si “ost” care înseamnă “est”, așadar o nostalgie a estului, în sensul său geopolitic).
Sper să vă placă,
Eugen Rădescu
București, 2013
Eugen Rădescu (n. 1978) este politolog (specializat în relativism moral și etică politică), manager cultural, curator și teoretician. A scris pentru diferite reviste și ziare naționale și internaționale. A fost, printre altele, curatorul Bucharest Biennale 1, cu tema “Identity Factories”, al expoziției “How Innocent Is That?” și “presently i have nothig to show and i’m showing it!” la Pavilion București. A publicat cartea “How innocent is that?” la REVOLVER BOOK, Berlin, Germania. Este co-editorul PAVILION – journal for politics and culture și co-directorul Bucharest Biennale (împreună cu Răzvan Ion) și președinte al board-ului organizațional al PAVILION și BUCHAREST BIENNALE. Este membru al juriului apexart New York, pentru programele apexart Franchise si Unsolicited Proposal Program. A ținut numeroase lectures și conferințe, printre care la Universitatea de Arte Cluj, apex, New York, Badisher Kunstverein, Karlshrue, Germania, Casa Encedida, Madrid. În prezent lucrează la editarea cărții: “Relativism moral – două perspective”. Este profesor asociat la Universitatea București și Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj. Locuiește și lucrează în București.
Urmată de un opening party by Reforma & Bogman @Control Club (front), str. Constantin Mille nr. 4, 22.00 hours.
Imagine: Dragoste, spray acrylic pe rumbeton, 30 x 94 cm, 2012
Courtesy of the artist.
Expoziția este susținută de PAVILION – journal for politics and culture.
Participanți: Dan Raul Pintea (RO), Ștefan Sava (RO), Nicolae Constantin Tănase (RO), Swel Noury (MAR)
Nostalgia împiedică exercițiul viitorului. Prin definiție, nostalgia impune renunțarea la perspectivă și re-pătrunderea în trecut. Este un fel de melancolie îndreptată spre dorința de a revedea ceva sau pe cineva din trecut, atunci când subiectul nostalgic persistă în identificarea narcisistă cu obiectul/locul pierdut; iar acest subiect rămâne credincios obiectului pierdut, cu o dorință patologică de a nu renunța la acest atașament.
Nostalgia nu este nici fado, nici romanticul termen elvețian “kuhreihen”. Îl văd mai degrabă ca un “ostalgie”. Un simț comun al unei pierderi, al unui regret – plin de demoni. Accentuez latura antihegeliană a nostalgiei, pentru că “doliul” pierderii și conștiința revenirii în trecut, are structura “depășirii” prin care se păstrează esența noțională a unui obiect/ființă. Așa se face că “îndoliatul” jelește obiectul pierdut și “îl ucide a doua oară” prin simbolizarea și concretizarea pierderii sale. Nostalgicul nu este cel care nu are puterea de a renunța la ceva-ul din trecut, dimpotrivă, el “îl ucide a doua oară” înainte ca obiectul să fie pierdut cu adevărat.
În expoziția “Common nostalgia”, ce va fi deschisă publicului între 4 aprilie și 7 iulie 2013, am pornit tocmai de la premiza că subiectivizarea pierderii precum și obiectivizarea sentimentului de a pierde ceva, poate reduce substanțialitatea trăirii de tip nostalgic, pentru că lucrările expuse presupun atingerea tuturor valențelor ideii de nostalgie. De la “dragoste”, un sentiment venit dintr-un trecut întâmplător, care devine subiectul a ceea ce poate fi asimilat, până la “ostalgia” memoriilor familiale, de microcosmos, de acolo cu ai tăi. (“Ostalgia” este un termen sociologic german provenit din “nostalgie” si “ost” care înseamnă “est”, așadar o nostalgie a estului, în sensul său geopolitic).
Sper să vă placă,
Eugen Rădescu
București, 2013
Eugen Rădescu (n. 1978) este politolog (specializat în relativism moral și etică politică), manager cultural, curator și teoretician. A scris pentru diferite reviste și ziare naționale și internaționale. A fost, printre altele, curatorul Bucharest Biennale 1, cu tema “Identity Factories”, al expoziției “How Innocent Is That?” și “presently i have nothig to show and i’m showing it!” la Pavilion București. A publicat cartea “How innocent is that?” la REVOLVER BOOK, Berlin, Germania. Este co-editorul PAVILION – journal for politics and culture și co-directorul Bucharest Biennale (împreună cu Răzvan Ion) și președinte al board-ului organizațional al PAVILION și BUCHAREST BIENNALE. Este membru al juriului apexart New York, pentru programele apexart Franchise si Unsolicited Proposal Program. A ținut numeroase lectures și conferințe, printre care la Universitatea de Arte Cluj, apex, New York, Badisher Kunstverein, Karlshrue, Germania, Casa Encedida, Madrid. În prezent lucrează la editarea cărții: “Relativism moral – două perspective”. Este profesor asociat la Universitatea București și Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj. Locuiește și lucrează în București.
Urmată de un opening party by Reforma & Bogman @Control Club (front), str. Constantin Mille nr. 4, 22.00 hours.
Imagine: Dragoste, spray acrylic pe rumbeton, 30 x 94 cm, 2012
Courtesy of the artist.
Expoziția este susținută de PAVILION – journal for politics and culture.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)



