ARTmania Events, organizatorul ARTmania
Festival din Sibiu și East European Music Conference & Showcase
Festival, implementează începând cu ediția din 2020, în premieră pentru un
festival din România, conceptul „Donație pentru
invitație”.
Anunțul a fost făcut în cadrul celei de-a 3-a ediții a East European Music
Conference & Showcase Festival, prima conferință internațională de la noi
dedicată profesioniștilor din industria muzicală, care a avut loc între 25 – 27
iulie 2019, devenind locul de întâlnire și de discuție al industriei muzicale
românești și al operatorilor culturali cu unii dintre cei mai buni specialiști
în domeniu.
„Doar
cei care lucrează efectiv la producția evenimentului vor avea acces în zona
festivalului fără a plăti fie biletul, fie o fracție din costul acestuia, în
cazul posesorilor de invitații. Sumele plătite de cei din urmă vor ajunge
direct în contul unei cauze pe care Festivalul o susține în fiecare an. Pentru
anul 2020, cauza pe care ARTmania Festival o
susține este construcția primului Spital de Oncologie și Radioterapie
Pediatrică ridicat în ultimii 30 de ani în România, un proiect al
Asociației Dăruiește Viață”, a declarat vineri, la Sibiu, în primul
panel al conferinței East European Music Conference 2019, directorul ARTmania, Codruța Vulcu.
„Ne
bucurăm că ARTmania se alătură inițiativei #NoiFacemUnSpital și că fanii
festivalului ARTmania pot dona, în cadrul evenimentului, pentru Primul Spital
de Oncologie și Radioterapie Pediatrică din România. De altfel, festivalul a
adunat o comunitate faină în jurul său, de oameni implicați, care înțeleg cât
de important este să faci lucrurile să se întâmple. Cred că ideea de «Donație
pentru Invitație» este o modalitate bună de responsabilizare și educare -
oamenii trebuie să învețe să-și arate respectul față de eforturile celuilalt,
dar și să-și asume responsabilitatea acțiunilor lor. În cazul nostru, orice
donație poate fi urmărită pe platforma de fundraising «Bursa de Fericire», iar
oamenii văd exact unde a mers investiția lor.” a declarat Oana Gheorghiu,
fondator Dăruiește Viață.
ARTmania consideră că un festival este
mai mult decât un loc în care niște oameni vin să asculte muzică live. „Un festival este o comunitate, este o
societate în miniatură, dacă-mi este permisă metafora”, spune Codruța Vulcu.
„Și orice comunitate are o putere care
este, de fapt, de multe ori, mai mare decât suma puterilor indivizilor care o
compun. Iar această comunitate este frumos și bine să se activeze pentru câte o
cauză socială comună tocmai pentru a da valoare acestei puteri pe care o are”,
a continuat directorul festivalului.
Alături de Codruța Vulcu, la discuție
au mai participat Directorul Executiv al Fundației Comunitare Sibiu și al
Maratonului Internațional de la Sibiu, Ciprian Ciocan, dr. Camelia Grigore, Manager
al Spitalului de Pediatrie din Sibiu, Oana Giurgiu, Directorul Executiv al Festivalului
Internațional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj și una dintre fondatoarele
Asociației Dăruiește Viață, Oana Gheorghiu.
Cei cinci au vorbit fiecare despre
importanța sprijinului pe care industria culturală și de entertainment îl poate
oferi cauzelor sociale, fie din perspectiva de organizatori de evenimente, fie
de facilitatori sau beneficiari în cadrul unuia dintre panelurile conferinței,
„TAKE A STAND”.
Parteneriatul ARTmania Festival cu Asociația Dăruiește Viață va presupune sprijin pe mai multe paliere. Dincolo de sprijinul direct al membrilor
comunității festivalului ARTmania, oferit cauzei prin donațiile directe de la
cortul „Dăruiește Viață” ce a fost amenajat în zona festivalului, tot în contul
celor care construiesc Spitalul vor merge și donațiile din partea invitaților
la concertele din Piața Mare de la Sibiu de anul viitor.
În plus, organizatorii festivalului
și-au asumat activarea artiștilor internaționali pe care i-au prezentat
publicului la ediția ce tocmai s-a încheiat, iar artiștii au semnat bucuroși obiecte
pe care fanii le vor putea cumpăra la licitație într-un eveniment caritabil. Și
acești bani vor merge, evident, în continuarea construcției și dotării
Spitalului.
„Artiștii
cu care ARTmania a colaborat de-a lungul anilor au rămas aproape de noi, așa că
avem și alte surprize pentru fanii lor, surprize pe care le vom oferi, firește,
tot cauzei pe care am ales să o susținem, pentru a fi scoase la licitație în
beneficiul proiectului construcției spitalului”, a mai spus directorul
festivalului.
#takeastand, un concept din ce în ce
mai cunoscut căruia i se alătură din ce în ce mai multe festivaluri europene, concept
inițiat și promovat de European Festival Association – YOUROPE. „Take a stand”
presupune ca, dincolo de muzica ce-i adună laolaltă pe fani, festivalurile să
sprijine, prin platformele în care practic ele însele se transformă, prin
acțiuni punctuale sau prin awareness, cauze sociale importante și relevante.
Festivalurile nu mai sunt de multă
vreme doar niște scene pe care niște artiști cântă și niște oameni vin să-i
vadă, ele sunt deja parte dintr-un mod de viață, iar o existență sănătoasă
trebuie să aibă și această componentă: grija față de cei din jur. Fie că vorbim
despre copiii bolnavi de care statul nostru nu reușește să se îngrijească într-un
un mod decent, fie că vorbim despre colectarea selectivă, fie că vorbim despre
consumul de plastic. Oamenii trebuie să cunoască aceste probleme și, natural,
odată ce le cunosc, ajung să sprijine cauzele menite să repare
disfuncționalități”, a mai spus Codruța Vulcu, „creierul” din spatele
festivalului ARTmania.
În 2020, ARTmania Festival, eveniment organizat
în Piața Mare din Sibiu, ajunge la cea de-a 15-a ediție.
Despre East European Music Conference & Showcase
Festival
Conferința de la Sibiu este organizată în
colaborare cu AROC – Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și
Evenimente Culturale, care-i are ca membri fondatori pe cei mai importanți
promoteri din România, precum: Emagic, Electric Castle, Summer Well, ARTmania
sau Untold, printre alții. EEMC este un proiect susținut de Kaufland România.
SIBIU –
Festival City” – East European Music Conference & Showcase Festival
2019 este o acțiune cofinanțată de Primăria Municipiului Sibiu și Consiliul
Județean Sibiu.
„SIBIU – Festival City” este un proiect
multicultural cu obiectivul de a reconfirma statutul orașului Sibiu de jucător
important pe piața europeană a consumatorilor de cultură și a producătorilor de
evenimente culturale. Cu o remarcabilă tradiție și experiență în organizarea și
promovarea evenimentelor de anvergură, orașul Sibiu devine platformă regională
de dialog pentru toate entitățile implicate în industria spectacolului, atât
din România, cât și din Europa, și își asumă rolul de promotor în atragerea
investițiilor internaționale, cu impact direct asupra cetățenilor și a
autorităților locale.
Aflată la cea de-a treia ediție,
reuniunea internațională East European Music Conference (EEMC) și-a asumat
misiunea de a menține o dezbatere sănătoasă între entitățile care activează în
industria muzicală din România, începând de la reprezentanți ai sectorului
privat – organizatorii de spectacol, până la experți internaționali și
autorități ale statului direct implicate în reglementările legislative ale
acestei industrii.
În contextul unei piețe aflate în
ultimii ani în continuă creștere, promoterii locali acționează încă într-un
mediu confuz, cu o legislație depășită, care nu include prevederi specifice
pentru industria concertelor și a festivalurilor, astfel încât este necesară o
platformă de comunicare care să faciliteze contactul direct și problematizările
punctuale. Organizatorii locali au căutat soluții într-un schimb de experiență
cu promoterii români și internaționali. Fără schimbări semnificative în
reglementările aflate în vigoare în România, fără schimbări legislative care să
survină unor dezbateri constructive, nu pot fi așteptate schimbări rapide sau
sănătoase pe piața locală. Iar misiunea asumată de EEMC, pe termen lung, este
de a sprijini evoluția sectorului local de evenimente live și alinierea acestuia
la standardele industriei europene de Festivaluri și Concerte.
East European Music Conference s-a desfășurat în aceeași perioadă cu
Festivalul ARTmania (ediția a 14-a), contribuind la
transformarea Sibiului, prin muzică și artă, într-o veritabilă Capitală a
Culturii Europene.
Despre ARTmania
Festival
ARTmania
Festival, primul
festival românesc care a dezvoltat în România ideea de îmbinare dintre artă și
divertisment („entertainment”),
este o platformă dedicată promovării tuturor formelor de expresie artistică
inspirate din cultura rock.
De-a lungul edițiilor sale, ARTmania s-a consacrat drept principal
promotor regional al proiectelor muzicale contemporane. Însă, ARTmania Festival
nu înseamnă doar concerte ale unor mari formații internaționale și locale.
Muzica este componenta de bază de la care a pornit totul, însă, reprezintă doar
o parte din experiența pe care festivalul a dorit să o ofere iubitorilor de
artă din România și din străinătate.
Încă de la începuturi, ARTmania a fost gândită ca o platformă culturală
menită să ofere publicului cât mai multe evenimente și moduri de a experimenta
forme variate de expresie artistică, precum: concerte, expoziții, lansări de
carte sau proiecții de film. Acest spațiu comun de întâlnire al artiștilor și
al publicului la nivelul sunetului, culorilor, imaginilor sau literelor,
găzduit de Piață și de cetatea medievală, creează spațiul de poveste și magia
care reprezintă, în esență, spiritului festivalului.
Fiind cel mai longeviv festival rock din România și una dintre mărcile cu
cea mai îndelungată tradiție de pe scena culturală regională, ARTmania și-a
conturat propria identitate prin intermediul unui concept îndrăzneț și al unui
ambient special: Piața Mare a uneia dintre cele mai frumoase cetăți medievale
din Estul Europei.
ARTmania
explorează mereu drumuri noi, capitalizând experiența edițiilor anterioare,
când pe scena festivalului au urcat o serie de artiști și de trupe importante,
de la Steven Wilson, Peter Hammill, Serj Tankian și Devin Townsend, la Die Toten
Hosen, Nightwish, Within Temptation, HIM, Tarja Turunen, The Gathering, The
Sisters of Mercy, Anathema, Apocalyptica, Lacuna Coil, Helloween, Lacrimosa,
Poets of the Fall sau Deine Lakaien, printre mulți alții.
Cea de-a patra ediție a festivalului Película – UN FESTIVAL CA O FIESTA!
va avea loc între 11 și 15 septembrie 2019, la București.
Timp de 5 zile, la Cinema Elvire Popesco, Institutul Cervantes, Cinema
Muzeul Țăranului Român și alte spații alternative din București,
publicul va putea descoperi culturile altor țări, diferențele și
similaritățile dintre România și zona Ibero-Americană. Festivalul se
concentrează pe cultura acestei zone și combină armonios proiecțiile de
filme cu demonstrațiile de dans, mâncarea, muzica, expozițiile, cu
poveștile celor îndrăgostiți de această lume plină de pasiune și
umanitate, pentru o experiență unică.
În fiecare an, Película dorește să celebreze cinematografia și cultura
Ibero-Americană și își îndreaptă reflectoarele spre una dintre țări în
mod deosebit. Anul acesta Brazilia este in țara în focus.
Unul dintre filmele iconice ale Braziliei, CENTRAL DO BRASIL, va
deschide miercuri, 11 septembrie, ediția a patra a
festivalului Película! Filmul vorbește despre călătoria plină de emoții a
unei foste învățătoare și a unui băiat în vârstă de 9 ani. Filmul are
peste 30 de premii și nominalizări în festivaluri internaționale, a
fost nominalizat la Oscar pentru Cea mai bună actriță în rol
principal și Cel mai bun film străin și a primit în 1999 Globul de Aur
pentru Cel mai bun film străin.
Competiția Película din acest an include 5 filme din Brazilia, Peru, Mexic, Argentina și Chile.
Toate sunt producții puternice, care tratează subiecte de interes.
Parinți care trebuie să accepte desprinderea de copil și maturizarea
firească, părinți care luptă să-și recupereze copilul răpit, probleme
sociale și aspirația pentru o viață mai bună, secrete bine ascunse care o
dată dezvaluite aduc cu ele crime, o privire intimă asupra vieții unei
comunități izolate, care trăiește departe de excesele urbane, într-o
epocă a schimbării și încercărilor. Filmele selecționate în competiția
acestui an sunt producții cu un important traseu internațional,
multipremiate și cu ecouri extraordinare în presă.
BENZINHO/LOVELING - dramă, Brazilia- Uruguay, 2018
Regia: Gustavo Pizzi
CANCION SIN NOMBRE/SONG WITHOUT A NAME - dramă, Peru, 2019
Regia: Melina León
LA CAMARISTA/THE CHAMBERMAID - dramă, Mexic, 2018
Regia: Lila Avilés
ROJO - thriller, Argentina, 2018
Regia: Benjamin Naishtat
TARDE PARA MORIR JOVEN/TOO LATE TO DIE YOUNG - dramă, Chile, 2018
Regia: Dominga Sotomayor
Festivalul Película este organizat de FREEALIZE și Asociația
Culturală ARTICHITANA și este susținut onorific de o parte dintre
ambasadele țărilor din America Latină la București: Argentina,
Brazilia, Chile, Mexic și Peru, cărora li se alatură Ambasada Franței,
Institutul Francez și Institutul Cervantes.
Película promite o experiență inedită și vă așteaptă să luați parte la
cât mai multe evenimente! Primele festival passuri, precum și biletele
pentru o parte dintre filmele din program sunt deja puse în vânzare,
aici: https://eventbook.ro/festival/pelicula
Hasta pronto!
Eveniment sponsorizat de: Saha, Alien Film Entertainment, PAZO Services AG, MEZ CRAFTS
Parteneri: AQUA CARPATICA, Domeniile Sâmburești, DHL,
Bad Unicorn, Fala Portugues!, OK Center, Fundația Dreptul la
Educație, J’ai Bistrot , Le Bistrot Social
Parteneri media: Radio Guerrilla, Cinemagia, Zile și Nopți, TV5MONDE, Munteanu
______________________________
____________________
Pagina de facebook: https://www.facebook.com/PeliculaLAFE
Pagina de instagram: @peliculalafe
Adresa de e-mail: peliculalafe@gmail.com
Website: www.peliculafiesta.ro
Bilete: https://eventbook.ro/festival/pelicula și FESTIVAL PASSuri: https://eventbook.ro/film/bilete-pelicula-2019-festival-pass
Proiect expozițional, cercetare
și publicație:
Cultura de masă în „Epoca de Aur”
- Cîntarea României & Cenaclul Flacăra
2-23 august 2019, București
Proiectul „Cultura de masă în <<Epoca de Aur>>
- Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” este compus din
cercetare, expoziție și publicație ce prezintă și analizează politicile
culturale din perioada lui Nicolae Ceaușescu.
Este produs de
PostModernism Museum în cadrul programului său lansat în 2015 numit DARE (Documentarea, Arhivarea, Reevaluarea
și Expunerea artei și culturii vizuale produse în România în perioada
1944-1989) și găzduit de Muzeul Municipiului Bucureşti - Muzeul Nicolae
Minovici în perioada 2-23 august 2019.
Pe 23 august la
ora 11.00 are loc în cadrul expoziției lansarea cărții omonime și un ghidaj
specializat. Publicația
„Cultura de masă în <<Epoca de Aur>> - Cîntarea României &
Cenaclul Flacăra” conține studiile autorilor: Cristina Anisescu, Daniela
Apostol, Florin Dumitrescu, Călin Hentea, Cosmin Nasui, Oana Nasui și Cristian
Vasile și este în curs de apariție la Editura PostModernism Museum, 2019.
Producător: PostModernism
Museum
Spațiu
desfășurare: Muzeul Municipiului Bucureşti - Muzeul Nicolae Minovici, Str. Dr
Minovici Nicolae nr. 1
Expoziție
deschisă:
2-23.08.2019 /// miercuri-duminică 10.00-18.00, ultima intrare la 17.30
Eveniment pe 23 august
2019, ora 11.00: lansare carte „Cultura de masă în <<Epoca
de Aur>> - Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” și ghidaj specializat în expoziție.
Eveniment
Facebook:
https://www.facebook.com/events/441101729820245/
Curator și cercetător: Cosmin Nasui
Cercetători consultanți: Cristian Vasile, istoric; Călin
Hentea, artist plastic amator și istoric al propagandei; Daniela Apostol,
regizor și producător; Cristina Anisescu, doctor în psihologie; Florin
Dumitrescu, antropolog
Manager proiect și cercetare aplicată pe politici
culturale de masă: Oana Nasui
Consultanți artistici: Andrei Ujică, Vasile Pop-Negreșteanu,
Doru Ionescu
Context
al cercetării
În perioada comunistă, cultura de masă
din România, cu destinația ei specifică, a avut parte de un program politic,
fiind utilizată din punct de vedere ideologic. Comunismul înțelegea cultura, în
sens generic, ca un fenomen de masă specific clasei muncitoare, definit ca și
„cultură a proletariatului” (pe de-o parte opusă culturii „elitelor”, pe de
alta fiind o componentă a formei de răspândire prin participarea activă a
maselor). Cu atât mai interesante sunt cercetările asupra acestor fenomene
culturale și sociale care au concentrat și propagat în mentalul colectiv modele
care sunt și astăzi parte din societate.
Studiul
comunismului are în societatea românească o puternică conotație legată de
documentarea, arhivarea și scoaterea în evidență a suferinței, fricii,
torturii, exterminării, crimelor regimurilor comunismului. Datorită greutății
acestor subiecte, recuperarea și apropierea necesară de istoria recentă din
partea tinerilor devine dificilă și problematică.
Expresia „Epoca
de Aur” a fost atribuită, de către propaganda oficială a anilor '80, dictaturii
totalitare a lui Nicolae Ceaușescu, (în diferitele sale forme și funcții
politice și publice între anii 1965-1989). Această perioadă istorică este
considerată azi marcată de național comunism și de cultul personalității
conducătorului Republicii Socialiste România.
Societatea
comunistă a „Epocii de Aur” nu este una care să se fi dezvoltat fără amestecul
ideologiei și a manipulărilor prin programe politice, sociale și culturale.
Expunerea cercetării
Cercetarea
culturii de masă din proiectul de față are de aceea mai multe perspective și
unghiuri de abordare, atât antropologice, istorice, politice, ideologice, cât
și sociale, artistice și estetice. Rolul acestora este de a analiza complex
contextul dar și reprezentările din cultura vizuală din perioada 1965-1989, din
punctul de vedere al culturii de masă.
Sunt urmărite paralelismele între
tipurile de fenomene culturale și sociale create prin intermediul
festivalurilor și publicațiilor specifice precum Revista Cîntarea României,
Revista Flacăra, albume muzicale și interpretativ-recitative dedicate festivalului
național „Cîntarea României”, expoziții etc. dar și a participării motivate
atât ca audiențe cât și ca posibilități de premiere prin medalii și diplome de
diferite grade.
Proiectul de cercetare și expozițional <<Cultura de masă în „Epoca de
Aur>> - Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” este prezentat în
spațiu ca o viziune dinamică și constă în lucrări de artă, publicații ale
vremii, cataloage de artă, memorabilia,
proiecții video, înregistrări audio, cercetări sociologice. Proiectul include
și o componentă de „cercetare continuă”, prin adunarea și centralizarea de
feedback de tip istorie orală recentă (comentarii, mărturii) din partea
vizitatorilor, care să fie integrat în prezentările ulterioare.
Proiect cultural co-finanţat de Administrația
Fondului Cultural Național
Parteneri: Muzeul Municipiului București - Muzeul
Nicolae Minovici, Consiliul
Național pentru Studierea Arhivelor Securității – CNSAS, Muzeul Cineastului
Amator
Galerii de
magini și detalii suplimentare pe pagina proiectului:
https://www.postmodernism.ro/cultura-de-masa-in-epoca-de-aur-cintarea-romaniei-cenaclul-flacara/
Cartea
„Cultura de masă în <<Epoca de Aur>> - Cîntarea României &
Cenaclul Flacăra” poate fi găsită aici:
https://www.postmodernism.ro/cultura-de-masa-in-epoca-de-aur-cintarea-romaniei-cenaclul-flacara-carte/
Proiectul „Cultura de masă
în „Epoca de Aur” - Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” face parte din
DARE, un program inițiat în 2015 de PostModernism Museum: „Documenting,
Archiving, Revaluing and Exhibiting the art and visual culture produced in
Romania in 1944-1989”.
Programul
constă într-o serie de cercetări pluridisciplinare care analizează relația
artiștilor români cu ideologii politice
și climate sociale diferite, în perioada postbelică și comunistă 1944-1989.
Programul include o serie de expoziţii cercetare,
dezbateri, conferinţe și publicații care încearcă să reevalueze social și
cultural fenomenul comunismului, cu ocazia aniversării, în 2019, a 30 de ani de
la Revoluția Română din 1989.
Conceptul
inovator lansat de DARE este rezultatul
unei viziuni pluridisciplinare istorice, antropologice, artistice și
sociologice. Cercetarea expozițională
prezintă surse documentare materiale de arhivă, memorabilia, filme,
publicații, interviuri audio-video, în scopul de a deschide serios și în sens
larg discuții și subiecte încă sensibile și tensionate din punct de vedere
istoric, prin utilizarea expunerii, dezbaterii și publicațiilor ca mijloace de
exprimare.
Fără să se
subscrie la vreo teză sau interpretare, mecanismul expoziției-cercetare
prezintă propriile sale instrumente ca probe deschise, într-o relație
nepartizană cu elemente diferite, polarizat nefaste, politice sau ideologice. Publicațiile care însoțesc proiectele fac parte din
colecția „Lada de gunoi a istoriei” și apar la editura PostModernism Museum.
Expresia „Lada de Gunoi a Istoriei” este inventată de Leon
Trotsky adresându-se menșevicilor care plecau de
la Congresul Sovietelor din 1917: „Mergeţi la locul unde de acum aparțineți –
coșul de gunoi al istoriei!” se referă figurativ cinic la acel loc în care
oameni, evenimente, artefacte, ideologii etc. au fost retrogradate prin uitare
sau marginalizate în istorie.
Experții cu care lucrează PostModernism Museum pot fi
vizionați aici https://www.postmodernism.ro/experts/
///
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia
Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de
conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi
folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului
finanțării.
