Proiect expozițional, cercetare și publicație:
Cultura de masă în „Epoca de Aur” - Cîntarea României & Cenaclul Flacăra
2-23 august 2019, București
Proiectul „Cultura de masă în <<Epoca de Aur>> - Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” este compus din cercetare, expoziție și publicație ce prezintă și analizează politicile culturale din perioada lui Nicolae Ceaușescu.
Este produs de PostModernism Museum în cadrul programului său lansat în 2015 numit DARE (Documentarea, Arhivarea, Reevaluarea și Expunerea artei și culturii vizuale produse în România în perioada 1944-1989) și găzduit de Muzeul Municipiului Bucureşti - Muzeul Nicolae Minovici în perioada 2-23 august 2019.
Pe 23 august la ora 11.00 are loc în cadrul expoziției lansarea cărții omonime și un ghidaj specializat. Publicația „Cultura de masă în <<Epoca de Aur>> - Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” conține studiile autorilor: Cristina Anisescu, Daniela Apostol, Florin Dumitrescu, Călin Hentea, Cosmin Nasui, Oana Nasui și Cristian Vasile și este în curs de apariție la Editura PostModernism Museum, 2019.
Producător: PostModernism Museum
Spațiu desfășurare: Muzeul Municipiului Bucureşti - Muzeul Nicolae Minovici, Str. Dr Minovici Nicolae nr. 1
Expoziție deschisă: 2-23.08.2019 /// miercuri-duminică 10.00-18.00, ultima intrare la 17.30
Eveniment pe 23 august 2019, ora 11.00: lansare carte „Cultura de masă în <<Epoca de Aur>> - Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” și ghidaj specializat în expoziție.
Eveniment Facebook: https://www.facebook.com/events/441101729820245/
Curator și cercetător: Cosmin Nasui
Cercetători consultanți: Cristian Vasile, istoric; Călin Hentea, artist plastic amator și istoric al propagandei; Daniela Apostol, regizor și producător; Cristina Anisescu, doctor în psihologie; Florin Dumitrescu, antropolog
Manager proiect și cercetare aplicată pe politici culturale de masă: Oana Nasui
Consultanți artistici: Andrei Ujică, Vasile Pop-Negreșteanu, Doru Ionescu
Context al cercetării
În perioada comunistă, cultura de masă din România, cu destinația ei specifică, a avut parte de un program politic, fiind utilizată din punct de vedere ideologic. Comunismul înțelegea cultura, în sens generic, ca un fenomen de masă specific clasei muncitoare, definit ca și „cultură a proletariatului” (pe de-o parte opusă culturii „elitelor”, pe de alta fiind o componentă a formei de răspândire prin participarea activă a maselor). Cu atât mai interesante sunt cercetările asupra acestor fenomene culturale și sociale care au concentrat și propagat în mentalul colectiv modele care sunt și astăzi parte din societate.
Studiul comunismului are în societatea românească o puternică conotație legată de documentarea, arhivarea și scoaterea în evidență a suferinței, fricii, torturii, exterminării, crimelor regimurilor comunismului. Datorită greutății acestor subiecte, recuperarea și apropierea necesară de istoria recentă din partea tinerilor devine dificilă și problematică.
Expresia „Epoca de Aur” a fost atribuită, de către propaganda oficială a anilor '80, dictaturii totalitare a lui Nicolae Ceaușescu, (în diferitele sale forme și funcții politice și publice între anii 1965-1989). Această perioadă istorică este considerată azi marcată de național comunism și de cultul personalității conducătorului Republicii Socialiste România.
Societatea comunistă a „Epocii de Aur” nu este una care să se fi dezvoltat fără amestecul ideologiei și a manipulărilor prin programe politice, sociale și culturale.
Expunerea cercetării
Cercetarea culturii de masă din proiectul de față are de aceea mai multe perspective și unghiuri de abordare, atât antropologice, istorice, politice, ideologice, cât și sociale, artistice și estetice. Rolul acestora este de a analiza complex contextul dar și reprezentările din cultura vizuală din perioada 1965-1989, din punctul de vedere al culturii de masă.
Sunt urmărite paralelismele între tipurile de fenomene culturale și sociale create prin intermediul festivalurilor și publicațiilor specifice precum Revista Cîntarea României, Revista Flacăra, albume muzicale și interpretativ-recitative dedicate festivalului național „Cîntarea României”, expoziții etc. dar și a participării motivate atât ca audiențe cât și ca posibilități de premiere prin medalii și diplome de diferite grade.
Proiectul de cercetare și expozițional <<Cultura de masă în „Epoca de Aur>> - Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” este prezentat în spațiu ca o viziune dinamică și constă în lucrări de artă, publicații ale vremii, cataloage de artă, memorabilia, proiecții video, înregistrări audio, cercetări sociologice. Proiectul include și o componentă de „cercetare continuă”, prin adunarea și centralizarea de feedback de tip istorie orală recentă (comentarii, mărturii) din partea vizitatorilor, care să fie integrat în prezentările ulterioare.
Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național
Parteneri: Muzeul Municipiului București - Muzeul Nicolae Minovici, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – CNSAS, Muzeul Cineastului Amator
Galerii de magini și detalii suplimentare pe pagina proiectului:
https://www.postmodernism.ro/cultura-de-masa-in-epoca-de-aur-cintarea-romaniei-cenaclul-flacara/
Cartea „Cultura de masă în <<Epoca de Aur>> - Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” poate fi găsită aici:
https://www.postmodernism.ro/cultura-de-masa-in-epoca-de-aur-cintarea-romaniei-cenaclul-flacara-carte/
Proiectul „Cultura de masă în „Epoca de Aur” - Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” face parte din DARE, un program inițiat în 2015 de PostModernism Museum: „Documenting, Archiving, Revaluing and Exhibiting the art and visual culture produced in Romania in 1944-1989”.
Programul constă într-o serie de cercetări pluridisciplinare care analizează relația artiștilor români cu ideologii politice și climate sociale diferite, în perioada postbelică și comunistă 1944-1989.
Programul include o serie de expoziţii cercetare, dezbateri, conferinţe și publicații care încearcă să reevalueze social și cultural fenomenul comunismului, cu ocazia aniversării, în 2019, a 30 de ani de la Revoluția Română din 1989.
Conceptul inovator lansat de DARE este rezultatul unei viziuni pluridisciplinare istorice, antropologice, artistice și sociologice. Cercetarea expozițională prezintă surse documentare materiale de arhivă, memorabilia, filme, publicații, interviuri audio-video, în scopul de a deschide serios și în sens larg discuții și subiecte încă sensibile și tensionate din punct de vedere istoric, prin utilizarea expunerii, dezbaterii și publicațiilor ca mijloace de exprimare.
Fără să se subscrie la vreo teză sau interpretare, mecanismul expoziției-cercetare prezintă propriile sale instrumente ca probe deschise, într-o relație nepartizană cu elemente diferite, polarizat nefaste, politice sau ideologice. Publicațiile care însoțesc proiectele fac parte din colecția „Lada de gunoi a istoriei” și apar la editura PostModernism Museum.
Expresia „Lada de Gunoi a Istoriei” este inventată de Leon Trotsky adresându-se menșevicilor care plecau de la Congresul Sovietelor din 1917: „Mergeţi la locul unde de acum aparțineți – coșul de gunoi al istoriei!” se referă figurativ cinic la acel loc în care oameni, evenimente, artefacte, ideologii etc. au fost retrogradate prin uitare sau marginalizate în istorie.
Experții cu care lucrează PostModernism Museum pot fi vizionați aici https://www.postmodernism.ro/experts/
///
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu