Benjamin Fondane la "Avangarda revizitata" de la Eforie

Vineri, 22 noiembrie, de la ora 17:00, şi sâmbătă, 23 noiembrie, de la ora 19:30, la Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române (Str. Eforie nr. 2) va fi difuzată prima sesiune a celei de-a patra ediţii din cadrul programului „Avangarda revizitată. Avangarda europeană (1919-1939) în Arhiva Naţională de Filme a României” (concept şi viziune curatorială: Igor Mocanu). Ediţia se ocupă de avangarda românească, iar prima sesiune îi este dedicată lui Benjamin Fondane (B. Fundoianu), de la a cărui naştere s-au împlinit 115 ani luna aceasta.

Programul primei sesiuni din ediţia a IV-a:

BENJAMIN FONDANE / Elveția, 1998 / Film documentar / versiune originală (franceză)
Regie: Ana Simon
Scenariu: Ana Simon
Muzică: Paco Ibańez
Sunet: Denis Wallois
Operatori: Sorin Chivulescu, Leonid Berdicesvsky, Thierry Le Nouvel, Dominique Bauguil
Producător: Maia Simon

RAPT
Franța, 1934 / Film de ficțiune, film sonor / Versiune originală (franceză)
Regie: Dimitri Kirsanoff
Scenariu: Benjamin Fondane (după romanul „La Séparation des races” de Charles Ferdinand Ramuz)
Cu: Dita Parlo, Geymond Vital, Joe Alex, Robert Bagger, Auguste Bovério, Lucas Gridoux, Hans Kaspar Ilg, Jeanne Marie-Laurent, Charles Ferdinand Ramuz, Benjamin Fondane, Dyk Rudens, Nadia Sibirskaďa

Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română a lansat, în noiembrie 2012, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă şi cultura filmului în perioada de până la naţionalizarea din 1948 a producţiei cinematografice şi a filmelor deţinute de cinematografele locale. Prima ediţia a programului, cuprinzând şase sesiuni, a fost dedicată avangardei franceze, cea de-a doua a abordat, timp de trei sesiuni, avangarda sovietică, iar cea de-a treia s-a ocupat, într-o sesiune unică, de avangardele germană şi olandeză.

Text prezentare sesiunea I din ediţia a IV-a (Benjamin Fondane) de Igor Mocanu:

Pe 14 noiembrie 2013 se împlinesc 115 ani de la nașterea lui Fundoianu / Fondane. Poate că cel mai pătrunzător efort de înțelegere a culturii cinematice create de Fondane e de găsit în documentarul pe care regizoarea Ana Simon l-a dedicat în 1998 operei avangardistului român. Un documentar-portret, după expresia exactă a Danei Duma, în care ochiul regizoarei și, împreună cu el, cel al spectatorului parcurg pas cu pas traseul lui Fondane prin propria operă, în care cinematografia deține un rol și o funcție esențiale. Documentarul Anei Simon este unul din cele mai importante incursiuni în opera cinematografică a lui Fondane și se află, poate nu întâmplător, sub incidența unui alt avangardist canonic, Jean Vigo, căci protagonistul ATALANTEI (1934, anul lui RAPT) Michel Simon, este și socrul Anei Simon, o ascendență și tradiție care nu se poate să fi rămas fără urmări asupra perspectivei unui Fondane captivant și uluitor în documentarul din 1998. 


Pe 26 februarie 1934, ziarul parizian „Aujourd’hui” publica o avancronică semnată de René Daumal, în care acesta anunța premiera iminentă a unui nou film modern, în care contribuția scenaristului ar fi mai importantă decât cea a regizorului. „Cine este autorul filmului?”, se întreba Daumal. Regizorul se numea Dimitri Kirsanoff și se afla la al șaselea film, în timp ce scenaristul, deși se exersase îndelung în compunerea unor scenarii comerciale pentru Paramount, se poate spune că abia acum își făcea debutul ca autor original și autentic de scenarii, iar el se numea Benjamin Fondane. RAPT era titlul peliculei, o adaptare după romanul din 1922, al lui Charles Ferdinand Ramuz, „La Séparation des races”. Însă nu o adaptare loială ficțiunii lui Ramuz, ci mai degrabă ideii pe care acesta o propagă: aceea a luptei absurde dintre două comunități conviețuitoare, în cazul de față premonitoriul conflict interetnic între comunitatea germană și cea franceză dintr-un sat elvețian, separate habitual, nu și administrativ, de un munte. Mâna lui Fondane recurge la o esențializare tipică esteticii avangardiste și la o necesară scoatere în evidență a fondului ideatic, lăsând preocuparea formală pe seama regizorului. De aici, poate, și ambiguitatea auctorială legată de paternitatea peliculei, creată și semnată totuși, bineînțeles, de autorul lui MÉNILMONTANT.


Vă aşteptăm!

Parteneri media ai Arhivei Naţionale de Filme – Cinemateca Română: Radio România Cultural, Observator cultural, Tabu, Cinemagia, CinemaRx, Port.ro, Urban Things – Chestii Urbane, Bucuresteni.ro, Calendar Evenimente, COOPerativa Urbană, CentrulVechi.com, OrasulVechi.ro, Filme-carti.ro.

Pentru mai multe informaţii:
cinematecaromana@gmail.com
www.anf-cinemateca.ro
www.facebook.com/pages/Cinemateca-Română-Pagina-oficială/404750289652215
www.facebook.com/cinemateca.romana

0 comentarii: