LECTURE
Alexandra Enache
Corpul Supereroului: Politicile corpului în benzile desenate
Joi 14 noiembrie 2013, 19.00
@PAVILION | proudly supported by UniCredit Țiriac Bank
Str. C.A. Rosetti 36 (intrarea din str. Jean Louis Calderon)
FB event: www.facebook.com/events/
„Corpul există în cadrul contextelor sociale şi culturale,
fapt pentru care este construit de asemeanea prin intermediul
practicilor şi discursurilor socio-culturale.” (Barbara L. Frederickson
în Teoria Obiectificării)
Când vorbim despre cultura benzilor desenate trebuie să
luăm în considerare faptul că acest produs, "comic book", nu există
într-un spaţiu vid. Benzile desenate fac parte din mijloacele media
care promovează un tip similar de mesaje ce folosesc şi modelează
concepte precum identitate, rasă, gen, individualism şi alte probleme
ale culturii prezente. Potrivit teoriei social-cognitive, mesajele media
servesc ca sursă importantă de obţinere a “competenţelor şi
cunoştinţelor legate de gen” şi a dezvoltării aşteptărilor pe care
rolurile genurilor le au în societate, a conduitei, a standardelor de
auto-evaluare şi a concepţiilor despre auto-eficacitate. Astfel, este de
aşteptat ca reprezentările personajelor feminine şi masculine în media
să influenţeze atitudinile şi comportamentele s
pectatorului în ceea ce priveşte identitatea de gen.
Supereroul este simbol al puterii şi un produs cultural.
Dimensiuniea simbolică se concretizează prin corpul „hiperfizic”.
Acesta se prezintă ca unGestalt fizic, material, alcătuit dintr-o serie
de convingeri şi valori ce pot fi citite la nivelul unei analize de
gen. Există puţine simboluri vizuale care comunică într-o manieră la
fel de eficientă precum invenţia culturii pop a supereroului, devenind
unul dintre cele mai capabile vehicule vizuale de comunicare. Corpul
supereroului – designul, costumul, poziţia – nu este doar un simbol al
comic-book-ului ca bun de consum, ci ca orice tip de mesaj media,
generează un set de implicaţii în modul în care sunt construite
identităţile, atitudinile şi concepţiile despre gen. În acest context
intervine noţiunea de "hypergendering" – u
n element narativ familiar în comics. Corpul supereroului este supus
acestui tip de tratament ce îl încadrează într-o tipologie covenţională
a normelor de gen. Corpul bărbătesc internalizează astfel standarde
culturale ale masculinităţii, adaptând conduite şi atitudini culturale
ale hipermasculinităţii (independenţă, putere, invulnerabilitate,
virilitate sexuală). Wolverine, Thor, Batman, Iron Man, Green Lantern,
sunt câteva exemple care fac parte vizual din aceste stereotipuri ale
corpului robust, muscular. Drept urmare, Wonder Woman, Super Girl, Miss
Marvel, Cat Woman, Black Widow şi multe alte personaje feminine din
universul benzilor desenate împart un stereotip estetic de frumuseţe
vestică, având un fizic imposibil de slab şi voluptos în acelaşi timp.
Costumul lor de supererou este în mod canonic unul strâmt, lucios şi,
în cele mai multe cazuri, sumar.Hiperfeminizare
a lor într-o lume a supereroilor de sex masculin apare ca un proces de
epitomizare a idealizării masculinităţii.
Industria seriilor de benzi desenate şi a culturii
supereroului erau în mod tradiţional cluburi ale băieţilor caucazieni
şi heterosexuali. Abia în prezent acestea şi-au lărgit audienţa, pentru
ca aceasta să includă şi să se adreseze altor categorii de cititori.
După aproape un secol de cultură a benzilor desenate asistăm treptat la
un proces lent de politică progresivă a corpului în comic books. În
acest sens, viitoarea prelegere reprezintă o dezbatere asupra situaţiei
corpului supereroului în termenii idealizării, obiectificării şi
sexualizării. De ce designul supereroului este important în afara
universului fictiv al graficii şi ce tip de mesaje de gen generează
acesta?
Alexandra Enache este manager cultural. Este licențiată
în studii culturale în cadrul Universității din București, cu lucrarea
“Mentalităţi şi realităţi sociale in Fin de Siecle. Reflecţii asupra
crizei identităţii de gen” și masterandă în Istoria Artei și Filosofia
Culturii. În prezent este assistant coordinator la PAVILION – centrul
pentru artă și cultură contemporană și coordonator al Bucharest
Biennale. A fost editor al conferințelor organizate de Teatrul Național
București și a colaborat în domeniul relațiilor publice cu Muzeul
Cotroceni. Este interesată de studii de gen și mișcări sociale, iar în
prezent lucrează la primul său proiect curatorial, “100 Minute
Grecești”. Traieşte şi lucrează în Bucureşti.
Imagine: Frank Miller, Wonder Woman pe coperta All-Star Batman and Robin #5, iulie 2006
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu