Imposibilul devine realitate. Relațiile
polonezo-germane sunt considerate astăzi – la 70 de ani de la sfârșitul
celui de-Al Doilea Război Mondial – drept cele mai bune din istoria
celor două națiuni. Institutul Polonez și Institutul Goethe din
București, în colaborare cu Colegiul Noua Europă vă invită la o discuție
despre cum aceste două popoare au reușit să se înțeleagă.
Reconcilierea polono-germană.
Imposibilul devine realitate
Conferință organizată de Institutul Polonez și Institutul Goethe din București, în colaborare cu Colegiul Noua Europă
26 octombrie, ora 14.30 - Colegiul Noua Europă, str. Plantelor nr. 21, București
Relațiile istorice multiseculare au fost mult tensionate de agresiunea
celui de-al Treilea Reich asupra Poloniei și de crimele comise de
Germania nazistă. Amploarea crimelor ale căror victime au fost
polonezii, dar și fărădelegile pe care populația civilă germană le-a
avut de suferit din cauza războiului, au făcut ca, mult timp, o
reconciliere să pară imposibilă. În plus, cum ideologia comunistă opera
cu noțiunea unei permanente amenințări germane, autoritățile comuniste
au torpilat orice inițiativă de reconciliere. Totodată, faptul că până
în 1990 Germania nu a recunoscut frontiera polonezo-germană postbelică a
menținut senzația unei amenințări permanente. Cu toate acestea, un mic
grup de intelectuali și-a asumat riscul să „confrunte” și să întâlnească
„dușmanul”. Însă adevărata înflorire a inițiativelor de reconciliere a
avut loc după anul 1989.
Pentru a te reconcilia cu cineva, trebuie să-l înțelegi mai bine pe
acel cineva. Iar pentru a-l înțelege mai bine, trebuie găsit un limbaj
comun pentru a descrie trecutul și viitorul. Pe de altă parte, un limbaj
comun poate fi găsit doar când treci dincolo de limitele propriei tale
rațiuni, când începe să se închege un dialog comun cu cei din tabăra
cealaltă.
Procesul de reconciliere nu a fost o realizare simplă și sentimentală,
nici un proces de uitare sau de obliterare a unui trecut urât.
Reconcilierea polonezo-germană a reprezentat un drum complicat, în care
au trebuit omogenizate argumente morale și politice. Au existat
prilejuri pentru gesturi amicale și lacrimi, dar și pentru confruntarea
de fapte și amintiri istorice ale ambelor națiuni, pentru negocierea
compensațiilor dintre Polonia și Germania, dar și pentru dispute
germano-germane și polonezo-poloneze.
Institutul Polonez și Institutul Goethe, în parteneriat cu Colegiul
Noua Europă, organizează, la aniversarea a 70 de ani de la sfârșitul
celui de-al Doilea Război Mondial, o conferință, cu scopul de a prezenta
procesul prin care cele două națiuni au ajuns la relațiile bune de
vecinătate de astăzi.
În opinia noastră, discuția despre procesul de reconciliere bazat pe
exemplul polonezo-german are un caracter universal, căci în multe părți
ale lumii neînțelegerile încă generează noi conflicte. La fel, în Europa
continuă să existe numeroase locuri unde reconcilierea – bazată tocmai
pe modelul polonezo-german – este necesară. Căutarea unui limbaj comun –
în care să vorbim despre un trecut dificil, să căutăm înțelegere acolo
unde aceasta le lipsește politicienilor, inițiativele celor care reușesc
să-și depășească limitele și să intre în dialog cu cei percepuți drept
inamici – se dovedește de o mare și actuală necesitate. Între timp,
dezbaterile oneste bazate pe adevăr și admiterea vinovăției construiesc
relații politice și economice mai stabile și calitativ avantajoase decât
cele bazate pe ignorare și falsificare.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu