Se afișează postările cu eticheta MNAR. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta MNAR. Afișați toate postările

Festivalul Filmului European – ARTE@MNAR și secțiuni speciale

Festivalul Filmului European se deschide anul acesta la Muzeul Național de Artă. Tot la MNAR va fi găzduită și o parte din secțiunea specială realizată în parteneriat cu canalul de televiziune ARTE. În perioada 5-6 mai, prin programul special dedicat artelor (ARTE@MNAR), o expoziție-instalație audio-vizuală, publicul va avea parte de o incursiune în istoria modernă a artei, în colecția privată a lui Serghei Ivanovici Șukin și va descoperi detaliile operei lui Hieronymus Bosch prin tehnologie VR.

Secțiunea specială ARTE va fi disponibilă parțial și la Centrul Ceh, unde va avea loc proiecția filmului Notes on Blindness (2016), ce va include și o componentă VR. Filmul se bazează pe jurnalul lui John M. Hull, și tratează experiența senzorială și psihologică a pierderii treptate a văzului. La Institutul Cervantes se vor putea viziona La permanence (2016) de Alice Diop - despre umanitatea regăsită într-un cabinet medical, unde migranții primesc tratament gratuit, și în același timp o critică la adresa societății care emană doar prosperitate, dar lasă leadership-ul ca o problemă a noastră personală; Asediul (2016) de Rémy Ourdan, care spune povestea universală a modului în care civilizația se confruntă cu o provocare teribilă pentru existență și luptă pentru supraviețuire. Cel de-al treilea, în cu totul alt registru, este Hitchcock/Truffaut (2015) de Kent Jones, care pătrunde într-un dialog celebru între cele două personalități legendare.


Celelalte cinci secțiuni speciale ale FFE sunt: Agora, LUX, Bandă desenată, Public tânăr, Republica Moldova.


Agora - Pentru că filmul, care este mult mai mult decât o simplă plăcere intelectuală, poate deveni o unealtă care să reflecte diferite ipostaze ale societății, Festivalul inaugurează Agora, o platformă de dezbatere menită să stârnească dialogul pe teme care privesc societatea, având ca punct de start trei filme din festival: Asediul (2016), Marija (2016) și Fixeur (2016).


LUX - Cu sprijinul generos al Biroului de Informare al Parlamentului European în România, oferim publicului cele trei filme finaliste la cea mai recentă ediție a Premiului LUX al Parlamentului European (cea de a zecea): Viața mea de dovlecel (2016), Toni Erdmann (2016) și A peine j’ouvre les yeux (2016).


Bandă desenată - Pentru a celebra Salonul European de Bandă Desenată, pe 8 mai FFE propune o seară de filme inspirate din benzi desenate: Fata fără mâini (2016), Ministrul francez (2013), Pisica rabinului (2011) și Aya din orașul Yop (2013).


Public tânăr – copiii și adolescenții sunt invitați la un bogat program de scurtmetraje și lungmetraje.
Republica Moldova – cinci producții realizate în Republica Moldova.


Festivalul Filmului European are loc în București (4 – 11 mai), Iași (12 – 14 mai), Tîrgu Mureș (19 -21 mai), Gura Humorului (19 – 21 mai) și Timișoara (26 – 28 mai).

Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, sub egida EUNIC România, împreună cu Reprezentanța Comisiei Europene, cu sprijinul ambasadelor și centrelor culturale europene, al Muzeului Național de Artă, al Muzeului Țăranului Român/Cinema Muzeul Țăranului, al Institutului Francez - Cinema Elvire Popesco, al Centrului Ceh, al Institutului Cervantes, al Spațiului Public European, al UCIN și al Biroului de Informare al Parlamentului European.

Fugato Labile: Camille Claudel - 21 Aprilie - MNAR

În conexiune cu expunerea temporară în Galeria de Artă Europeană a operei de artă „Sculptorul Rodin, pictând”, de Camille Claudel (1 martie – 4 iunie 2017) în cadrul programului de conferinţe OPERE ÎN PRIM-PLAN, Muzeul Naţional de Artă al României vă invită la o piesă de teatru dedicată vieţii şi operei sculptoriţei franceze, menită a pune în valoare personalitatea unei artiste mai puţin cunoscută pe scena artistică modernă.

Piesa va prezenta publicului o perspectivă actuală asupra biografiei şi creaţiei sculptoriţei, într-o perioadă în care opera ei este recuperată la nivel internaţional prin expoziţii temporare şi cataloage dedicate, evenimente care au culminat recent cu deschiderea unui muzeu închinat lui Camille Claudel la Paris.

,,Camille Claudel. Femeia artist cunoscută mai mult pentru relaţia ei cu Rodin (căruia i-a fost elevă, confidentă, amantă şi muză) şi-a depăşit timpul şi a fost dată uitării chiar de oamenii cei mai apropiaţi ei. Un destin remarcabil, atât prin forţa cu care a pătruns şi a reuşit în lumea artistică, cât şi prin tragismul care i-a marcat sfârşitul. Paul Claudel fratele ei mai mic, spunea că ar fi fost înzestrată cu toate darurile; considerată genială, inteligentă, cultivată, de o frumuseţe izbitoare - a fost dăruită acestei lumi pentru a revela frumosul. Camille Claudel a adus sculptura într-un punct în care echilibrul sfida zborul. Nu a fost însă lăsată să zboare. Nu o permiteau prejudecăţile timpului, Nu se cădea, Nu era voie… Camille Claudel a luptat cu fiecare NU al timpului ei... devenind ea însăşi un NU, refuzând să mai lucreze, să mai existe. A trebuit să treacă aproape un secol pentru a se i se recunoaşte geniul.“ declară regizoarea piesei, Liana Ceterchi.

Fugato Labile: Camille Claudel
Distribuţie: Liana Ceterchi, Teodora Toader, Cezara Munteanu
Traducerea: Edith Negulici
un spectacol al Asociaţiei Femeilor din Teatru IF.../DACĂ...PENTRU FEMEI
Muzeul Naţional de Artă al României, Sala Auditorium
Vineri, 21 aprilie 2017, ora 19.00
Vineri 12 mai 2017, ora 19.00

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

“EGAL. Artă și feminism în România modernă” la MNAR

EGAL. Artă și feminism în România modernă @ MNAR În perioada 17 decembrie 2015 - 17 aprilie 2016 vă invităm să descoperiţi expoziţia "EGAL. Artă şi feminism în România modernă", care propune o lectură nouă şi complexă a artei feminine. Creaţiei primelor artiste din România i se alătură activitatea militantă pentru emancipare pe care acestea au desfăşurat-o ca parte complementară a unui întreg insuficient explorat până astăzi.

Expoziţia reuneşte piese semnate de 21 de artiste, printre care Cecilia Cuţescu-Storck, Nina Arbore, Nadia Bulighin, Maria Ciurdea Steurer, Irina Codreanu, Miliţa Petraşcu, Merica Râmniceanu, Magdalena Rădulescu etc.

Invitând la abandonarea oricăror prejudecăţi, demersul expoziţional este o incursiune spectaculoasă şi revelatoare în universul necunoscut al unor creatoare al căror parcurs artistic este strâns legat de mişcarea feministă.

 
Durata: 17 decembrie 2015 – 17 aprilie 2016
Gratuit: prima miercuri din fiecare lună
Tarif: 10 lei
 
Participarea la aceste evenimente se va face pe baza unei rezervări prealabile la adresa de e-mail programari@art.museum.ro sau la telefon 021.314.81.19, conform unui program care va fi disponibil pe site-ul muzeului.

MNAR: Fantoma - workshop de desen & performance de Noaptea Muzeelor

FANTOMA
in memoriam 1914 www.goethe.de/fantoma1914

WORKSHOP de desen

Goethe-Institut Bucuresti și proiectul FOKUS pe GERMANA în colaborare cu MNAR organizează un workshop de desen, cu tema Primul Război Mondial. Acesta are loc în cadrul expoziției Otto Dix și este coordonat de artistul româno-german Hans-Georg Mann. Workshop-ul are loc pe 10, 11 și 17 mai.

PERFORMANCE la Noaptea Muzeelor

Workshop-ul se încheie pe 17 mai, la Noaptea muzeelor, cu un performance în curtea MNAR, la care iau parte toți participanții.

OPEN CALL FANTOMA-HUNT
Dăm startul cu un open call pentru toți tinerii interesați de artă!
Pentru a participa trebuie să treceți prin FANTOMA-HUNT.
Răscoliți prin jurnale de război, mărturii și articole; dezlegați cele 5 întrebări legate de război, de pe site, și înscrieți-vă!

Deadline 30 aprilie 2014

FB event: https://www.facebook.com/events/283460178487240

MNAR: Goya - cronicarul tuturor razboaielor

Durata expoziției: 2 decembrie 2012 – 27 ianuarie 2013
Locul: Muzeul Naţional de Artă al României, Rotonda sălii Auditorium, str. Ştirbei Vodă nr. 1

Muzeul Naţional de Artă al României şi Institutul Cervantes din Bucureşti vă invită în perioada 2 decembrie 2012 – 27 ianuarie 2013 la expoziţia „Goya, cronicarul tuturor războaielor: Dezastrele şi fotografia de război” (curator Juan Bordes).

Expoziţia prezintă cele 82 de gravuri din celebra serie "Dezastrele războiului" realizată de pictorul spaniol Francisco de Goya în perioada 1810-1820, care ilustrează scene din timpul războiului împotriva trupelor napoleoniene (Războiul de independenţă spaniol, 1808-1814).

Prin intermediul acestor gravuri, Goya denunţă ororile războiului: cruzimea, fanatismul, teroarea, nedreptatea, suferinţa şi moartea. Atitudinea sa imparţială, prin ilustrarea atrocităţilor comise de ambele tabere implicate în conflict, transformă actul creativ într-unul de protest, de condamnare a războiului, fără precedent în istoria artei.

În paralel cu gravurile lui Goya sunt expuse fotografii din timpul Războiului civil spaniol (1936-1939), eveniment care s-a aflat în atenţia presei internaţionale, beneficiind de prezenţa unor fotografi renumiţi precum Robert Capa, David Seymour, Gerda Taro, Augustí Centelles sau Alfonso Sánchez, cărora li se adaugă nenumăraţi fotografi locali sau anonimi.

Această alăturare este menită să extindă denunţul lui Goya până în zilele noastre, să identifice în discursul fotoreporterilor de război ecoul atitudinii lui Goya faţă de conflictele armate.

Dincolo de valoarea artistică şi calităţile tehnice incontestabile, gravurile din seria „Dezastrelor” au rol de mărturie (Am văzut, Aşa s-a întâmplat – sunt titlurile unor planşe), de cronică a unor evenimente reale. De un mare impact vizual, în aceste gravuri pot fi identificate caracteristici care anticipează estetica fotografiei de presă: evitarea compoziţiilor complexe, surprinderea spontanului, a insolitului, prezenţa zonelor parazitare de negru sau a zonelor goale care au rolul de a concentra atenţia asupra porţiunii din imagine care conţine informaţia principală.

În expoziţie gravurile sunt grupate pe şapte teme majore: frontul, victimele, execuţiile, exodul şi jafurile, foametea, ipostaze ale femeii în război şi perioada de după război – o critică la adresa regimului absolutist instaurat de regele Ferdinand al VII-lea.

Din vasta arhivă fotografică spaniolă a Războiului civil au fost selectate fotografii care corespund grupărilor tematice ale gravurilor lui Goya, tocmai pentru a pune în evidenţă forţa universală a imaginilor din seria "Dezastrele războiului" - precursoare a cronicilor fotografice ale viitoarelor războaie.

* * *
Goya a început seria „Dezastrelor” în 1810, dar ultimele plăci vor fi terminate spre 1820, timp în care a realizat mai multe planşe de probă şi a imprimat doar 3 exemplare complete ale seriei, sub titlul Fatalele consecinţe ale sângerosului război cu Bonaparte în Spania.
În 1862 Academia de Arte Frumoase San Fernando a achiziţionat 80 de plăci gravate din cadrul seriei, celelalte două fiind donate în 1870. Titlul "Dezastrele războiului" apare în prima ediţie publicată de Calcografia Naţională în 1863.
Până în prezent au fost imprimate şase tiraje ale seriei, iar primul tiraj complet, cu 82 de gravuri, a fost realizat în 1963.

Tapiserii din colecţia Manufacturii Naţionale Gobelins, patru secole de creaţie 8 decembrie 2011 – 26 februarie 2012

Tapiserii din colecţia Manufacturii Naţionale Gobelins,
patru secole de creaţie
8 decembrie 2011 – 26 februarie 2012


Ambasada Franței din România și Institutul Francez din București, în colaborare cu Mobilier National din Franța, cu Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Național de Artă Contemporană, organizează expoziția dublă Tapiserii din colecţia Manufacturii Naţionale Gobelins, patru secole de creaţie, în perioada 8 decembrie 2011 – 26 februarie 2012. Publicul va avea ocazia de a vedea pentru prima oară, în cele două mari muzee din capitală, evoluția unei arte de a lungul secolelor: de la tapiserii istorice realizate pentru regii Franței până la tapiserii moderne, după Matisse, Picasso, Le Corbusier, Miró și mulți alții. Expoziția este un omagiu adus acestei arte minuțioase și artizanale care a știut să se reinventeze în secolul XX și să se regăsească la fel de bine și în arta abstractă, căreia îi oferă azi o expresivitate cu totul specială.

Tapiserii regale, 1600 – 1800 - Muzeul Naţional de Artă al României, (9 decembrie – 26 februarie 2012) -  vernisaj 8 decembrie, ora 19

„Tapiseria rezultă din încrucişarea manuală a două sisteme de fire la războiul de ţesut: urzeala şi firul de băteală. Firele de băteală, de diferite culori – în conformitate cu modelul –, acoperă în întregime urzeala, care serveşte drept armătură. (...) La vremea aceea, tapiseriile erau realizate exclusiv din lână şi mătase, în proporţii variabile, şi puteau conţine fire de aur sau de argint. ” - Jean Vittet - Curator al expoziției de tapiserii vechi

Reînnoirea tapiseriei contemporane, din 1950 până în zilele noastre - Muzeul Național de Artă Contemporană, (8 decembrie – 26 februarie 2012) - vernisaj 7 decembrie, ora 19

„Opera țesută nu e doar o copie, ci o creație deplină, ȋn care se actualizează și se desfășoară potențialul conținut de fiecare model.” - Marie-Hélène Massé-Bersani, Curator al expoziției de tapiserii contemporane

Inființate de Henric al IV-lea, Ludovic al XIII-lea și Ludovic al XIV-lea pentru a furniza Coroanei creații de prestigiu, cele trei manufacturi, Gobelins, Beauvais și Savonnerie, sunt ȋncă și astăzi locuri de creație active, care perpetuează – sub mecenatul statului francez – o tradiție de excelență, de patru ori seculară, deschisă spre modernitate.
Tapiserii regale, 1600 – 1800 – expoziția MNAR
Expoziţia de la MNAR propune o selecţie semnificativă de 20 de lucrări dintre cele mai remarcabile tapiserii ţesute la Gobelins de la începutul secolului al XVII-lea până în zorii secolului al XIX-lea, conservate în colecțiile Mobilierului Naţional. Prima manufactură este fondată în 1602 și realizează în principal serii mari cu subiect antic, precum L’Histoire d’Artémise ţesută pentru regina Marie de Médicis în 1607 (Le Colosse de Rhodes). Urmează, sub domnia lui Ludovic al XIII-lea, aportul lui Simon Vouet, autor a unor numeroase suite profane sau religioase, printre care, La Fille de Jephté, o piesă esenţială. In timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, este înfiinţată - în 1662- cea de-a doua manufactură Gobelins sub conducerea lui Charles Le Brun. In secolul al XVIII-lea, continuă seria cu subiect istoric, cât și serii mai puţin edificatoare destinate apartamentelor regale, printre care celebra tapiserie L’Histoire de Don Quichotte după Charles Coypel. Ultimii ani ai secolului al XVIII-lea corespund unei întoarceri la trecutul naţional (tapiseria L’Histoire de France), în timp ce mitologia revine spectaculos cu tapiseria L’Enlèvement d’Orythie par Borée, după François-André Vincent, care împodobeşte apartamentele Primului Consul la Tuileries.   
Reînnoirea tapiseriei contemporane, din 1950 până în zilele noastre  – expoziția MNAC
După al doilea război mondial, Mobilierul Național se află ȋn centrul politicii de incitare la creație. Covoarele și tapiseriile, țesute după modelele originale ale artiștilor contemporani, sunt aduse la Mobilierul Național și ȋnscrise ȋn inventarele lui. Producția este folosită la decorul celor mai importante instituții ale statului francez și în expoziții organizate ȋn Franța și ȋn străinătate.
În prima jumătate a secolului XX, universul artistului, cel care creează modelul, și universul celui care pregătește spata, al țesătorului, sunt distincte. Anul 1946 marchează debutul unei noi ere. Comanda dată lui Matisse va permite inaugurarea unei noi metode de lucru, care are la bază un dialog permanent și necesar ȋntre creator și interpretul său. Mari artiști ai secolului XX sunt contactați (Picasso, Le Corbusier, Miro, Matta), cât și cei mai reprezentativi artiști ai multiplelor curente ale artei abstracte (Calder, Delaunay, Magnelli, Bloch, Gleb, Mathieu, Poliakoff). Tehnica țesutului lânii, cu posibilitățile ei inepuizabile de scriere, oferă un vast câmp de exprimare curentelor și căutărilor plastice celor mai variate, permite formate și decupaje neobișnuite și aplicarea lor nu numai creațiilor picturale, ci și ale unor gravori, sculptori, plasticieni, fotografi și arhitecți (Gilioli, Alechinsky, Hajdu, Portzamparc).

         Alegerea celor 35 de opere din cadrul expoziției de la MNAC arată că arta tapiseriei nu a ȋncetat să se reinventeze, dar a rămas fidelă sieși. O nouă materie, noi dimensiuni, munca vopsitorilor și talentul ţesǎtorilor ȋi oferă ȋmpreună o veritabilă originalitate și o expresivitate deosebită.