Se afișează postările cu eticheta Marina Naprushkina. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Marina Naprushkina. Afișați toate postările

The Office for Anti-Propaganda la Pavilion Unicredit

Joi, 27 octombrie 2011, 19.00
DIALOG
Marina Naprushkina in dialog cu Eugen Radescu
O discutie despre o realitate aparent indepartata, despre o societate aparent inchisa si despre cum putem sa ne atribuim argumentele unei democratii autentice in conditiile esecului totalitar si al lectiilor democratice.
“The Office for Anti-Propaganda” a fost fondat in 2007 in Frankfurt. ”Biroul” produce o arhiva de filme, texte si alte materiale avand ca subiect propaganda politica. Atentia este indreptata catre Belarus deoarece modelul sau politic poate fi transferat altor țari din Europa de Est si din America Latina, țari de la care Belarus primeste suport politic. De asemenea, acest stat poate fi privit drept un exemplu remarcabil despre cum infiintezi un dictatoriat modern si cum fac fata democratiile vestice problemei. “The Office for Anti-Propaganada” este rezultatul unui proces indelungat de culegere si arhivare a materialelor propagandistice originale si a lucrarilor mai multor artisti. Lucrarea este prezentata ca o instalatie sub forma de arhiva, la care orice vizitator poate avea acces: poate sa aleaga si sa vizioneze video-urile, sa citeasca corespondenta dintre birou si autoritatile Germane, sau poate parcurge literatura ideologic-patriotica din Belarus. Marina Naprushkina s-a nascut in 1981 in Minsk, Belarus. Lucrarile ei sunt un mix de domenii pornind de la pictura, video si instalatii menite sa dezvolte examinarea critica a puterii si structura Statului, utilizand adeseori materiale obtinute din Belarusul de astazi. O sursa bogata o reprezinta materialele propagandistice oferite de catre institutiile guvernamentale. Imaginile obtinute, fie ca se schimba rapid fie că pot fi introduse in contexte diferite cu scopul de a schimba mesajul original. Stradania artistei de a diseca structurile vizuale si lingvistice ale regimului autoritar, demonstreaza maniera in care autoritatea statala afecteaza societatea si transforma democratia intr-o iluzie a celor ce traiesc sub hegemonia persistenta a retelei de guvernamant.
Eugen Radescu (n. 1978) este politolog (specializat in relativism moral si etica politica), manager cultural, curator si teoretician. A scris pentru diferite reviste si ziare. A fost, printre altele, curatorul Bucharest Biennale 1, cu tema “Identity Factories” si al expozitiei “How Innocent Is That?” la Pavilion Bucuresti. A publicat cartea “How innocent is that?” la REVOLVER BOOKS, Berlin. Este co-editorul PAVILION – journal for politics and culture si co-directorul Bucharest Biennale (impreuna cu Razvan Ion) si președinte al board-ului organizational al PAVILION UNICREDIT si Bucharest Biennale. Este profesor invitat la Universitatea Bucuresti si Universitatea Babes-Bolyai, Cluj Napoca. Locuieste si lucreaza in Bucuresti.
Imagine: Cartea de colorat “My daddy is a policeman. What is he doing at work?” a aparut ca parte a campaniei “Beware, police!” a societatii civile, impotriva violentei exercitate de politie in Belarus.
credits: office for anti-propaganda.
 

Noua expozitie la Pavilion Unicredit

presently i have nothing to show and i'm showing it!

22 septembrie - 04 decembrie, 2011
PAVILION UNICREDIT, Bd. Nicolae Titulescu nr.1 (Piata Victoriei)

DESCHIDERE:  Joi, 22 septembrie 2011, 19.00
Bere oferita de Grolsch.


Curator: Eugen Radescu

Participanti: Rainer Werner Fassbinder (DE), Isidore Isou (FR), Marina Albu (RO), Marina Naprushkina (BY/DE), Alfred Jarry (FR), Juan delGado (ES/UK)

Publicatie: "presently i have nothing to show and i'm showing it!" cu text de Eugen Radescu

"PRESENTLY I HAVE NOTHING TO SHOW AND I'M SHOWING IT!" este un slogan publicitar realizat de catre Ghislain Mollet-Vieville menit sa atraga atentia asupra necesitatii mediatizarii artei prin orice mijloace astfel incat aceasta sa devina cat mai cunoscuta publicului larg.

Campul morfic.

"Refuzam sa discutam. Relatiile umane trebuie sa aibe pasiunea, daca nu teroarea, ca fundatie" (Isidore Isou)
"Egregor"-ul  ca element stabil al campului morfic presupune un joc interactiv intre diversele specificatii ale conceptelor uzitate in campul social, arta, politica, economie, social, cultura, joaca de-a progresul, inactiunea postmoderna si campurile noilor tehnologii - toate asuma un construct teoretic amplificat.
Mediatia, asa cum arata  si Jean-Jacques Gleizal, nu poate fi privita ca un scop per se. Ea problematizeaza raportul dintre arta si societate prin aceea ca suscita o intrebare cu privire la capacitatea artei de a regla, sau, de ce nu, a deregla societatea. Prin tertipuri metodologice, mediatia interiorizeaza politiciul dar si relatia inversa este valabila: politicul interiorizeaza arta. Arta contemporana are un atribut esential: se situeaza la antipodul estetismului, fapt ce conduce la abordare diferita, mai mult, arta contemporana discuta/disputa/interogheaza democratia.
Intrebarea esentiala pe care o ridica spre dezbatere expozitia "presently i have nothing to show and i'm showing it!" este aceea daca asistam in zilele noastre la o reconstructie a conceptelor
de baza ale artei contemporane, daca arta mai reprezinta un substrat al progresului cultural si moral al unei societati, daca arta mai este camp usor de valorificat atunci cand discutam despre orice forma de progres. (Eugen Radescu)


Expozitia este sustinuta de PAVILION-journal for politics and culture si Grolsch.

Intreaga mea recunostinta scriitorilor si artistilor care au colaborat cu mine la acest proiect.

Multumiri: Andrei Craciun, Razvan Ion, Ramona Macarie, Florentina Buburuzan, Gabriela Cretu, Mihai Fuiorea, Tudor Ghiurca, Dan Mares, Anca Nuta si tuturor artistilor.