Se afișează postările cu eticheta Isidore Isou. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Isidore Isou. Afișați toate postările

Isidore Isou – Performance Lettrist De Loré Lixenberg & Frédéric Acquaviva

ISIDORE ISOU – PERFORMANCE LETTRIST DE LORÉ LIXENBERG & FRÉDÉRIC ACQUAVIVA

Sezonul 2017 începe cu o seară dedicată lui Isidore Isou!

Primul eveniment al anului de la CNDB îl are în prim-plan pe artistul francez de origine română Isidore Isou, fondatorul lettrismului, un curent artistic, ideologic şi filozofic lansat de acesta la finele anilor ’40 la Paris.

Joi, 23 februarie, de la ora 19.30, Isidore Isou este protagonistul și subiectul unui performance lettrist realizat de mezzo-soprana britanică Loré Lixenberg și compozitorul francez Frédéric Acquaviva. Evenimentul va avea loc la Sala Stere Popescu din Bulevardul Mărășești 80-82.

Biletele costă 35 de lei (preț întreg) sau 20 de lei (preț redus) și se pot achiziționa online, de pe www.kompostor.ro, sau de la sala Stere Popescu înainte de începerea spectacolului.

Programul serii
► Film de Orson Welles cu Isidore Isou
Durata: 2 min
- „Around the world in Saint-Germain des Prés”
Extras dintr-un documentar de Orson Welles, filmat la Librairie Fischbacher, Paris, 1955
cu Isidore Isou, Maurice Lemaître, Jacques Spacagna și Orson Welles

► „Isidore Isou – Recital Lettrist” (premieră în România)
Performer: Loré Lixenberg
Durata: 30 min
- Neige (1950)
- Cris pour 5.000.000 de juifs égorgés (1947)
- Recherches pour un poème en prose pure (1950)
- Opus aphonistique n°1 (1959)
- Poème aphoniste à fonctionnelle (1984)

pauză

► „Symphony n°4 : Juvenal” de Isidore Isou (2001)
spațializată live pe microfoane multiple
Orchestrată și realizată de Frédéric Acquaviva în 2003
Durata: 62 min
Compozitor și voce: Isidore Isou
Solistă: Maria Faustino
Cor lettrist: Jean-Baptiste Beck, Silva Gabriela Béju, Alain Bertaud, Nicole Brenez, Broutin, Jacques Chaumeix, Camille Cholain, Catherine Cousin, Lucienne Deschamps, Maria Faustino, Sylvain Monségu, Eric Monsinjon, Francois Poyet, Helene Richol, Marie-Thérèse Richol-Müller, Woodie Roehmer, Roland Sabatier, Jean-Louis Sarthou, Frédéric Studeny, Dany Tayarda

Coordonator de proiect: Igor Mocanu

Bio
Născut pe 29 ianuarie 1925 la Botoşani, Isidore Isou este fondatorul lettrismului, un curent artistic, ideologic şi filozofic lansat la finele anilor ’40 la Paris, ca reacţie critică la adresa dadaismului şi suprarealismului. La începutul anilor ’40, Isidore Isou petrece o scurtă perioadă la Bucureşti, ca jurnalist de avangardă, unde publică revista „Da”,în colaborare cu Serge Moscovici, publicaţie interzisă chiar de la apariţie. Se refugiazăîn Franţa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Puţin cunoscutăîn România, activitatea artistică şi teoretică desfăşurată de Isidore Isou pânăîn 2007, la moartea sa, acoperă aproape toate domeniile creaţiei şi gândirii umane: literatură, film, arte vizuale şi performative, filozofie, economie politică, ştiinţe. Teoriile lui Isou au determinat către finele anilor ’60 apariţia altor curente radicale, precum Situaţionismul Internaţional, prin influenţa exercitată asupra unor autori precum Guy Debord sau Gil J. Wolman.

Frédéric Acquaviva este un compozitor experimental autodidact din Franța, care trăiește la Berlin. El a publicat peste 20 de albume și a performat în numeroase spații din toată lumea, precum Palais de Tokyo din Paris, La Fenice din Venezia, Kantine Am Berghain din Berlin, Experimental Intermedia din New York, LSO St Luke din Londra etc.Deși nu se consideră un lettrist, Acquaviva este un specialist în acest domeniu, care a curatoriat mai multe expoziții (Passage de Retz, MACBA, Reina Sofia) și a scris cărți despre lettrism și membrii-cheie ai curentului, precum Gil Wolman, Maurice Lemaître și, bineînțeles, Isidore Isou, pe care îl cunoaște în 1998 și cu care colaborează până la moartea artistului. În prezent, Acquaviva scrie prima monografie despre creațiile artistice ale lui Isou pentru Editions du Griffon.
www.frederic-acquaviva.net

Loré Lixenberg este o mezzo-soprană de renume mondial care a colaborat cu compozitori precum György Ligeti, Karlheinz Stockhausen, Frédéric Acquaviva, Georges Aperghis și Trevor Wishart, activând de asemenea ca artist vocal în mai multe proiecte, precum o orchestrație unică a rolelor de pian mecanic ale lui Conlon Nancarrow pentru propria voce, dar și creații proprii ca „Prêt-à-chanter” și „Singterviews”. Ea se implică de asemenea cu pasiune în performarea unor lucrări clasice din zona lettrismului și a poeziei sonore, cunoscându-i pe Bernard Heidsieck și Maurice Lemaître și împrumutându-și vocea unor creații ale acestora. Lixenberg a fost de asemenea prima mezzo-soprană care a prezentat în mai multe rânduri un recital inspirat de Isou (Institutul Cultural Român din Stockholm; Institutul Național de Istoria Artei din Paris).
www.laplaquetournante.org/01-lorelixenberg.html

Acquaviva și Lixenberg au fondat spațiul artistic La Plaque Tournante în 2014 în sectorul Neukölln din Berlin, care găzduiește o serie de 16 expoziții de-a lungul a patru ani, printre care și o retrospectivă dedicată lui Isidore Isou, care va avea loc în curând.

Vizual afiş, cartolină şi comunicat de presă: Isidore Isou, Partitions Commentées (11), oil on canvas, 55x46cm, 1988. Courtesy of Catherine Goldstein.

Isidore Isou, parintele letrismului, la "Avangarda revizitata" de la Cinemateca Eforie



Joi, 15 mai, de la ora 19:00, şi joi, 22 mai, tot de la ora 19:00, la Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române (Str. Eforie nr. 2) va fi difuzată a şasea sesiune a celei de-a patra ediţii din cadrul programului „Avangarda revizitată. Avangarda europeană (1919-1939) în Arhiva Naţională de Filme a României” (concept şi viziune curatorială: Igor Mocanu). Ediţia se ocupă de avangarda românească, iar această sesiune îi este dedicată artistului francez de origine română Isidore Isou (născut în 1925 la Botoşani şi mort în 2007 la Paris), părintele letrismului.
 
Programul sesiunii a VI-a din ediţia a IV-a:
 
TRAITÉ DE BAVE ET D’ÉTERNITÉ
Franţa, 1951, 123 min. / alb/negru / subtitluri în engleză / Film experimental
Regie: Jean Isidore Isou
Scenariu: Isidore Isou
Asistent: Maurice Lemaître
Imagine: Nat Saufer
Montaj: Suzanne Cabon
Muzică: Daniel Guarrigue
Sunet: Jacques Boutiron, Marcel Ormancey
Afiş: Jean Cocteau
Cu: Marcel Achard, Isidore Isou, Jean-Louis Barrault, Blanchette Brunoy, Blaise Cendrars, Jean Cocteau, Danièle Delorme, Edouard Dermithe, Daniel Gélin, André Maurois, Armand Salacrou, Rodica Valeanu, Albert J. LeGros, Bernard Blin, Colette Marchand, Gil J Wolman, Marc'o
Producţie: Marc’o, Léon Vickman
 
Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română a lansat, în noiembrie 2012, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă şi cultura filmului în perioada de până la naţionalizarea din 1948 a producţiei cinematografice şi a filmelor deţinute de cinematografele locale. Prima ediţie a programului, cuprinzând şase sesiuni, a fost dedicată avangardei franceze, cea de-a doua a abordat, timp de trei sesiuni, avangarda sovietică, iar cea de-a treia s-a ocupat, într-o sesiune unică, de avangardele germană şi olandeză. Primele cinci sesiuni ale ediţiei a IV-a (Avangarda românească) i-au avut în prim-plan pe artiştii Benjamin Fondane, Jules Perahim, Eli Lotar, Tristan Tzara, Marcel Iancu şi Gherasim Luca.
 
Sesiunea a VI-a
Artişti: Isidore Isou, Maurice Lemaître, Jean Cocteau, Blaise Cendrars, Gil J Wolman
Joi, 15 mai, ora 19:00 – Cinemateca Eforie
Joi, 22 mai, ora 19:00 – Cinemateca Eforie
 
Text prezentare sesiunea a VI-a din ediţia a IV-a, de Igor Mocanu:
 
Deşi nu primise vreo invitaţie oficială din partea organizatorilor, Isidore Isou se prezintă în 1951 la Festivalul de Film de la Cannes cu o producţie cinematografică profund experimentală – adevărat manifest al filmului lettrist, cum avea să exclame critica într-un glas după aceea –, având funcţia precisă de a, cum am spune astăzi, pirata circuitul elitist al branşei mondiale. La premiera de la Cannes, „filmul discrepant”, cum îl numeşte Isou, provoacă gesturi de protest şi dezaprobare, revoltă şi indignare, însă primeşte premiul publicului pentru avangardă şi un nou membru al mişcării lettriste – pe Guy Debord. Afişul fusese desenat de Jean Cocteau, iar în film apar pe rând, pe lângă acesta şi Isou însuşi, Blaise Cendrars, André Maurois, Gil J Wolman, Armand Salacrou sau Rodica Valeanu. Câteva luni mai târziu, apare şi LE FILM EST DÉJÀ COMMENCÉ? al lui Maurice Lemaître, Gil J Wolman lansează filmul L'ANTICONCEPT, iar Guy Debord – HURLEMENTS EN FAVEUR DE SADE, toate trei mărturisit tributare viziunii discrepante din pelicula lui Isou. Inutil să mai spunem că neoavangardele şi-l revendică într-un glas drept precursor, începând cu Nouvelle Vague (Godard) şi terminând cu underground-ul american (Brakhage). Cu toate acestea, s-ar părea că proiecţia de acum a filmului semnat de Isou este oarecum precoce, considerând că încă nu i-a fost tradusă opera în limba română, mai ales în comparaţie cu popularitatea covârşitoare de la noi a unui autor precum Guy Debord, ale cărui concepte din jurul „societăţii spectacolului” îşi au originea în teoriile lui Isou şi în special în TRAITÉ DE BAVE ET D'ETERNITÉ, care a circulat o vreme într-o formă trunchiată, dar care a fost restaurat de curând de Arhiva Naţională de Filme a Franţei şi remasterizat de Frédéric Acquaviva.
 
Mulţumiri speciale, pentru sprijinul lor necondiţionat şi pentru generozitate: Catherine Goldstein, Pip Chodorov
Film courtesy of Re:Voir
Mulţumiri: Diana Vidraşcu, Frédéric Acquaviva, Rodica Sibleiras
 
Vă aşteptăm!
 
Parteneri media ai Cinematecii Române: Radio România Cultural, Observator cultural, Tabu, Cinemagia, CinemaRx, Port.ro, Urban Things – Chestii Urbane, Bucuresteni.ro, Calendar Evenimente, COOPerativa Urbană, CentrulVechi.com, OrasulVechi.ro, Filme-carti.ro, GazetaLibera.ro, BlogDeCinema.ro, AaRC.ro, SemneBune.ro.
 
Pentru mai multe informaţii:
cinematecaromana@gmail.com
www.anf-cinemateca.ro
www.facebook.com/pages/Cinemateca-Română-Pagina-oficială/404750289652215
www.facebook.com/cinemateca.romana

Isidore Isou de Eugen Radescu

Isidore Isou - problematizare a unui eșec cultural românesc.
Eugen Răescu


Isidore Isou, năcut în Botoșani este receptat de cultura franceză și cea europeană ca unul dintre cei mai excentrici și inovatori oameni de cultură pe care i-a avut spațiul european.
În România zilelor noastre, la 4 ani de la moartea acestuia, Isou este un ilustru necunoscut, o personalitate neimportantă ce nu ar putea sta niciodată de-a dreapta unui Arghezi, Goga, Sadoveanu al nostru.
Inceputa in 1947 prin lucrarea de istorie a lui Mihai Roler, in care formarea poporului roman si alte momente istorice semnificative sunt deformate grosolan in spiritul istoriografiei sovietice, cultura romana sufera un porces de transformare, reperiodizare, reperele fiind acceptate, discutate in acord cu noile tendinte ale revolutiilor cultural-stiintifice din intreg spectrul regimurilor comuniste. Procesul sovietizarii culturii romanesti pare sa continue si astazi, la 20 de ani ce ne desparte ideologic - insa nu si mental - de perioada totalitara.
În anii '60, Lettrismul și lucrăile influențate de căre Lettrism au câștigat o mare forță în Franța și au fost asociate cu miștcarea situaționișttilor și anarhiștilor, devenind o artăcare domina posterele, baricadele, chiar și hainele în așteptarea mișcăilor revoluționare din 1968. Deși păea o mișcare autoconținută neangajată în perioada de după cel de-al doilea Război Mondial, în 1968 devine subit foarte implicată în zona socială mai mult chiar decât Existențialismul sau Suprarealismul, reușind să producă transformări mai importante și relevante decât aceste douămișcări. Lettrismul, fondat la sfârșfitul anilor '40 de căre Isidore Isou a fost văzut mai degrabă la început, ca o reacție împotriva controlului dictatorial al lui André Breton asupra Suprarealismului (și a încercăilor Suprarealismului de a nega izvorul conceptual dadaist) și, Lettrismul, a fost totodatăo încercare de a reda poezia oamenilor și de a o aduce cât mai aproape de viața acestora. Isidore Isou, nascut Ioan-Istodor Goldstein, porneste intinerariul deconstructiei culturii franceze in anii 40, la Paris. In cartierul Montmarte el le povestea intelectualilor francezi ca arta si cultura franceza are nevoie de transformari. Usor arogant, mai degraba un deconstructivist, Isou incepe batalia cu metehnele culturii franceze.
În încercarea sa de a rescrie toată știința umană Isou descoperăcă evoluția oricăei forme de artă a fost caracterizatăde douăfaze: "amplic" și '"chiseling". Urmărind dezvoltarea artei poetice, Isou vede Lettrismul ca ultima fază a unui lung proces de "dătuire/chiseling" care începuse cu Baudelaire prin reducerea, în poezia sa, a narativului la anecdotă apoi Rimbaud care ignoră anecdota liniilor și a cuvintelor, Mallarmé care reduce cuvintele la sunet și spații (cu precăere în Un Coup de Des) și, în final, dadaiștii care distrug cuvântul cu totul. Isou vede la sfârșitul acestei ultime faze un început pentru un nou nivel al culturii, în care o serie întreagă de noi arte, moduri de a lucra și instituții sociale vor apărea, avându-l în centrul tuturor actelor creative pe Isou.

Eugen Rădescu (n. 1978) este politolog (specializat în relativism moral ș eticăpolitică, manager cultural, curator și teoretician. A scris pentru diferite reviste și ziare. A fost, printre altele, curatorul Bucharest Biennale 1, cu tema "Identity Factories" al expoziței "How Innocent Is That?" si "presently i have nothig to show and i'm showing it!" la Pavilion Bucureși. A publicat cartea "How innocent is that?" la REVOLVER BOOK, Berlin, Germania. Este co-editorul PAVILION - journal for politics and culture și co-directorul Bucharest Biennale (împreunăcu Răvan Ion) și preșdinte al board-ului organizational al PAVILION UNICREDIT și Bucharest Biennale. Este profesor invitat la Universitatea Bucuresti si Universitatea Babes-Bolyai, Cluj Napoca. Locuieșe și lucrează în Bucureși.
Foto credit: Camelia Loredana Patrascu via Facebook.

Noua expozitie la Pavilion Unicredit

presently i have nothing to show and i'm showing it!

22 septembrie - 04 decembrie, 2011
PAVILION UNICREDIT, Bd. Nicolae Titulescu nr.1 (Piata Victoriei)

DESCHIDERE:  Joi, 22 septembrie 2011, 19.00
Bere oferita de Grolsch.


Curator: Eugen Radescu

Participanti: Rainer Werner Fassbinder (DE), Isidore Isou (FR), Marina Albu (RO), Marina Naprushkina (BY/DE), Alfred Jarry (FR), Juan delGado (ES/UK)

Publicatie: "presently i have nothing to show and i'm showing it!" cu text de Eugen Radescu

"PRESENTLY I HAVE NOTHING TO SHOW AND I'M SHOWING IT!" este un slogan publicitar realizat de catre Ghislain Mollet-Vieville menit sa atraga atentia asupra necesitatii mediatizarii artei prin orice mijloace astfel incat aceasta sa devina cat mai cunoscuta publicului larg.

Campul morfic.

"Refuzam sa discutam. Relatiile umane trebuie sa aibe pasiunea, daca nu teroarea, ca fundatie" (Isidore Isou)
"Egregor"-ul  ca element stabil al campului morfic presupune un joc interactiv intre diversele specificatii ale conceptelor uzitate in campul social, arta, politica, economie, social, cultura, joaca de-a progresul, inactiunea postmoderna si campurile noilor tehnologii - toate asuma un construct teoretic amplificat.
Mediatia, asa cum arata  si Jean-Jacques Gleizal, nu poate fi privita ca un scop per se. Ea problematizeaza raportul dintre arta si societate prin aceea ca suscita o intrebare cu privire la capacitatea artei de a regla, sau, de ce nu, a deregla societatea. Prin tertipuri metodologice, mediatia interiorizeaza politiciul dar si relatia inversa este valabila: politicul interiorizeaza arta. Arta contemporana are un atribut esential: se situeaza la antipodul estetismului, fapt ce conduce la abordare diferita, mai mult, arta contemporana discuta/disputa/interogheaza democratia.
Intrebarea esentiala pe care o ridica spre dezbatere expozitia "presently i have nothing to show and i'm showing it!" este aceea daca asistam in zilele noastre la o reconstructie a conceptelor
de baza ale artei contemporane, daca arta mai reprezinta un substrat al progresului cultural si moral al unei societati, daca arta mai este camp usor de valorificat atunci cand discutam despre orice forma de progres. (Eugen Radescu)


Expozitia este sustinuta de PAVILION-journal for politics and culture si Grolsch.

Intreaga mea recunostinta scriitorilor si artistilor care au colaborat cu mine la acest proiect.

Multumiri: Andrei Craciun, Razvan Ion, Ramona Macarie, Florentina Buburuzan, Gabriela Cretu, Mihai Fuiorea, Tudor Ghiurca, Dan Mares, Anca Nuta si tuturor artistilor.