Gergő Horváth (RO/HU) a fost numit curator al Bucharest Biennale 6

Gergő Horváth (RO/HU) a fost numit curatori al Bucharest Biennale 6 Apprehension. Understanding Through Fear of Understanding

BUCHAREST BIENNALE 6 - Bienala Internațională de Artă Contemporană București - va fi deschisă în perioada 23 Mai - 24 Iulie 2014 și va fi curatoriată de Gergő Horváth.
Bucharest Biennale promovează cunoașterea și propagarea culturii – în special în domeniul artelor – prin intermediul cooperării și al schimburilor culturale în interiorul Europei și dincolo de granițele sale, elaborând concomitent strategii ce stimulează înțelegerea reciprocă și oferă posibilități comprehensive din perspective diverse.
Bucharest Biennale este interesată de legătura dintre practica creativă și dezvoltarea socială, de legăturile dintre contextele locale, europene și globale.
Bucharest Biennale își dorește să opereze într-un mod sensibil și competent în lucrul cu "celălalt" ca o "alteritate" din spații culturale distincte.
Concept și participanți Gergő Horváth a ales ca temă pentru cea de-a șasea ediție a bienalei Apprehension. Understanding Through Fear of Understanding (Aprehensiune. Înțelegând prin frica de a înțelege) care va încerca să chestioneze posibilele relaționări tacite dintre frică și înțelegere care eludează guvernabilitatea, în viața de zi cu zi și dincolo de aceasta. Frica ca metodă epistemică și frica de a cunoaște ca o tactică politică.
Curatorii au selectat o serie de artiști reprezentativi pentru proiecția temei, printre care se vor afla Erwin Wurm (AT), Chiara Fumai (IT), János Sugár (HU), Adrian Dan (RO), Dan Beudean (RO), Matei Arnăutu (RO), Zoltán Béla (RO) și mulți alții. Lista finală de participanți urmează a fi publicată la finalul lunii martie 2014.
Spațiile Spațiile selectate includ Institutul de Cercetări Politice, Muzeul Țăranului Român, Pavilion și Combinatul Fondului Plastic. Întreprinderea "Faur" va servi drept scenă pentru diverse evenimente paralele.
Prin numirea unor curatori a căror practică este axată pe zona socială și educațională, BUCHAREST BIENNALE 6 va trasa câteva linii teoretice și artistice unind mecanismele de implicare generate în ultima perioadă de timp în București și încearcă să activeze un număr larg de participanți din zone transdiciplinare și să coaguleze un număr mare de evenimente paralele organizate în colaborare cu instituții reprezentative.
Curatorii Gergő Horváth (n. 1993) este artist, interesat de activitatea curatorială și management cultural. A studiat muzică și în prezent studiază artă cu accent pe politici provizorii și structuri sociale improvizate (DIY). Din 2012, a colaborat în mai multe ocazii cu Pavilion. Recent a fost expus în Afluența clasei muncitoare de la diferențiere la colectivism și a curatoriat 100 de minute ungare. A publicat texte în diverse publicații. Lucrează și trăiește în România, fiind cetățean maghiar.

Program evenimente paralele
În timpul zilelor de deschidere și ulterior, vor avea loc o serie de evenimente paralele importante.
Lista evenimentelor paralele va fi anunțată pe site-ul BB6.
Deschiderea oficială pentru presă și profesioniști va avea loc în data de 22 mai 2014.
Pentru imagini și detalii: www.bucharestbiennale.org www.bienalabucuresti.ro

---
BUCHAREST BIENNALE
Bucharest International Biennial for Contemporary Art

Str. C.A. Rosetti nr. 36 (crossing with Str. Jean Louis Calderon),
Bucharest 020015, Romania
T: + 4 021 310 5469
E: bb@pavilionmagazine.org
W: www.bucharestbiennale.org
---
Facebook: www.facebook.com/bucharestbiennial ---
This is a project by PAVILION - journal for politics and culture.
www.pavilionjournal.org
---
PAVILION, BUCHAREST BIENNALE and PAVILION CENTER are projects devised and founded by Razvan Ion and Eugen Radescu

Pavilion Screenings - 19 iulie

Pavilion Screenings curated by Stefan Voicu
19 iulie - 19.00
La dialectique peut-elle casser des briques? (1973) René Viénet
“Poate dialectica să spargă cărămizi?” este deturnarea integrală a  filmului The Crush regizat de Tu Guangqi.  Deturnarea, asa cum se definește în primul număr al revistei Internationale Situationniste din iulie 1958, reprezintă prescurtarea de la 'deturnarea elementelor estetice preexistente'. Integrarea productiilor artistice prezente sau trecute într-o construcție a unui mediu superior. În acest sens nu poate exista o pictură sau muzică situaționistă, ci doar un mod situaționist de a folosi aceste mijloace. Mai simplu, deturnarea   în vechile sfere culturale este o metodă de propagandistă, o metodă care relevă  demodarea și lipsa de importanță a acestora[1]. Prin dublarea imaginilor, înțesate de tehnici de arte marțiale, cu discursul public al intelectualității franceze de stânga din anii ’60-’70, René Viénet reușește să demistifice coerența acțiunilor de revoltă desfășurate în contextul unor schimbări majore la nivel mondial, care pătrund în plan local. Totodată, prin aderarea sa la mișcarea situaționistă și apropierea tehnicilor propuse de aceștia, el militează  pentru o perspectivă a refuzului prin semne.
[1] Internationale Situationniste 1, 1958

Pavilion Screening - 24 mai

PAVILION SCREENINGS
Farmecul Discret al Activismului Politic
Curator: Stefan Voicu
24 mai - 19.00
Tout va bien (1972) Jean-Luc Godard, Jean-Pierre Gordin
Cu Yves Montand, Jane Fonda
Pe aceași linie în care ridicolul, absurdul și tragicul se provoacă într-o construcție omogenă, ultimul film al regizorului Harmony Korine explorează temele ce pot fi integrate în asamblul teoretic al noilor forme de anarhism. Constituirea relațiilor de putere și reproducerea lor, paleta amplă de specificități tolerate și intolerabile.
Pelicula a castigat in 1973 premiul Interfilm Award - Forum New Cinema la Festivalul de Film de la Berlin.
Toate proiectiile au loc la PAVILION UNICREDIT, Bd. Nicoale Titulescu nr. 1 (Piata Victoriei), Bucuresti.

Pavilion Screenings la Pavilion Unicredit

PAVILION SCREENINGS 
Farmecul Discret al Activismului Politic
Curator: Stefan Voicu

Schimbările culturale și extinderea socialului în cyberspațiu au generat noi modele și scheme de a acționa. Trecerea către post-uri (post-modernism, post-industrial, post-socialism etc,) și identificarea societății cu spectacolul, constituie cadrul estetic și social, cele două confundându-se aici, al manifestărilor vizuale contemporane. Considerate a fi desublimate prin comodificarea lor, vechile acțiuni transgresive au fost înlocuite de proteste, revolte  semiotice și rebeliuni cybernetice. Tony Smythe afirma în 1960, ca reacție la un articol care încuraja violența în activism, că în adevărata luptă de clasă nu ne luptăm cu oameni ci cu idei.[1]

Filmele din acestă serie de proiecții se prezintă ca forme de activism simbolic, în care manipularea semnelor este ontologic comodificată, mai exact, acțiunea de a regiza un film are o funcție economică a priori pe care autorul o scoate la suprafață sau o explorează critic. Privite in relatie cu condițiile economice, politice și sociale în care au fost realizate, La dialectique peut-elle casser des briques? este un atac adresat mișcărilor din mai ‘68, la fel ca și filmele lui Godard (care ar putea fi si un elogiu al acestora). Bananas dezvoltă subiectul revoluției cubaneze și ce a însemnat aceasta pentru SUA, dar mai ales poziționarea SUA față de situația respectivă. Cât despre Louise-Michel, Du Levande, Trash Humpers si seria de filme scurte ( episoadele din Dumbland a lui David Lynch și cele trei scurte ale lui Jay LaRay Keener & Jeremiah Ledbetter three short films), acestea tratează probleme cu care societatea contemporană se confruntă. Contextualizare lor punctează către adaptarea discursului la condițiile existente la momentul realizării cinematografice, oferind legitimitate imaginilor folosite în mod subversiv și autoreflexiv.
În acest tip de practică, asumarea unei estetici politice care să atace autoritarianismul- fie prin violență simbolică, fie prin deconstruirea miturilor contemporane- transcede identitatea politică declarată a subiectivității fiecărui act regizoral-  definit în comun prin asamblarea eclectică a ideilor circulate în rețele sociale. Privite precum manifeste vizuale, filmele funcționează ca alternativă, articulată sub o formă agonistică, în lupta hegemonică.  Astfel, cinema-ul îl putem defini   ca pe un câmp de forțe, unde filmele sunt proiecții vizuale ale unui tip de gândire ideologică și participă, documentând totodată, la acest conflict perpetuu al pluralismului politic. (Stefan Voicu)

[1].In the real class struggle it is not people we are fighting but the wrong ideas. Vernon Richards (ed.), Violence and Anarchism.A polemic ,Freedom Press, London,1993

Stefan Voicu este sociolog si teoretician.

Pavilion Screenings este un nou program curatorial al PAVILION-journal for politics and culture. Un curator va fi desemnat pentru a crea un concept si o selectie.

Imagine: Still din "Tout va bien" (1972) by Jean-Luc Godard, Jean-Pierre Gordin.