Printre evenimentele speciale ale celei de-a treisprezecea
ediții a festivalului One World Romania, care se va derula între 20 și
29 martie la București, se vor număra două retrospective dedicate
documentaristului american Ross McElwee și cineastei belgiene Chantal
Akerman.
Prin intermediul lor, vom putea descoperi sau redescoperi filmografiile
acestor autori unici, care au știut să îmbine experiența lor de viață în
țesătura complexă a unor reflexii foarte actuale despre rolul omului în
societate.
Din opera lui Ross McElwee, vom prezenta scurtmetrajul Curtea din spate (Back Yard, 1984) și lungmetrajele Charleen (1980), Marșul lui Sherman (Sherman's March, 1986), Timp nedefinit (Time Indefinite, 1993), Știrile de la ora șase (Six O'Clock News, 1997), Bright Leaves (2003) și Memorie fotografică
(Photographic Memory, 2011), iar cineastul va fi prezent și se va
angaja în discuții cu spectatorii pe marginea acestora. Retrospectiva Chantal Akerman va cuprinde primul ei scurtmetraj, Îmi arunc orașul în aer (Saute ma ville, 1968), și Eu, tu, el, ea (Je, tu, il, elle, 1974), Jeanne Dielman, 23 quai du commerce, 1080 Bruxelles (1975), Știri de acasă (News from Home, 1977), Din Est (D’est, 1993), Sud (1999), De cealaltă parte (De l’autre côté, 2002), Acolo jos (Là-bas, 2006) și No Home Movie
(2015). Claire Atherton, care a lucrat cu Akerman timp de peste 30 de
ani, va prezenta filmele și va ține un masterclass în cadrul căruia va
discuta în detaliu această întâlnire profesională și personală
definitorie.
Anul trecut, cu ocazia retrospectivei Ruth Beckermann,
publicul One World Romania a descoperit modul în care cineasta austriacă
analiza istoria secolului al XX-lea prin prisma prigonirii evreilor
europeni și a tentativelor comunității de a rezista și, după Holocaust,
de a se reconstrui. Ross McElwee folosește o unitate de
măsură și mai restrânsă pentru a lua pulsul unei țări și pentru a
medita asupra influenței trecutului asupra prezentului: aceea a
propriului nucleu familial. Născut într-o familie conservatoare din
sudul Statelor Unite ale Americii, McElwee a căutat să surprindă încă
din vremea studenției felul în care se face resimțită schisma dintre sud
și nord, mai ales în chestiuni rasiale și de moravuri, în
comportamentul celor mai apropiați lui. Ulterior, cineastul împinge și
mai departe explorarea propriei intimități, făcând din diversele
încercări personale prin care trece, precum pierderea sarcinii soției
sale, moartea tatălui sau faptul de a deveni în sfârșit părinte, tot
atâtea ocazii de a-și schimba privirea pe care o poartă asupra
societății americane și, în termeni mai filosofici, asupra vieții.
Chantal Akerman folosește de asemenea apartenența ei
intrinsecă sau temporară la niște categorii anume - cea de femeie, de
fiică, de evreică, de expatriată - pentru a vorbi în cunoștință de
cauză, dar fără didacticism, despre povara pe care o implică asumarea
respectivelor roluri. Întregul ei cinema militează împotriva reducerii
individului la o serie de trăsături și sarcini care îi sunt desemnate de
către societate, iar acest refuz se exprimă tocmai prin observarea
minuțioasă și empatică a complexității umane. Pentru cine are ochi să
vadă, aceasta se manifestă oriunde, atat în activitățile lipsite de
însemnătate ale locuitorilor din Tel Aviv, pe care Akerman îi filmează
de la fereastra ei în Acolo jos, cat și în relația ei cu propria mamă, Natalia, a cărei prezență fizică sau metaforică marchează filmele Știri de acasă și No Home Movie.
Dincolo de mesajul lor, filmele lui Chantal Akerman sunt notabile și
datorită experimentelor formale și mai ales tratării temporalității,
alcătuind o hartă indispensabilă pentru orice cinefil interesat de
evoluția modernismului cinematografic din ultima jumătate de secol.
Claire Atherton a crescut la New York, cu tatăl ei
american și mama ei de origine română, și a plecat în Franța să studieze
civilizațiile orientale, ca ulterior să urmeze cursurile prestigioasei
Ecole nationale supérieure Louis Lumière. A întâlnit-o pe
Chantal Akerman cu ocazia unui spectacol de teatru, pe care actrița
Delphine Seyrig le rugase să-l filmeze. Acesta a fost începutul unei
colaborări fertile, mai întâi ca director de imagine și apoi ca
monteuză, care a durat peste 30 de ani și a cuprins ficțiuni,
documentare și instalații video. Atherton este deseori invitată să-și
împărtășească din experiență în cadrul a diverse ateliere și predă la
școli precum La Fémis și HEAD Genève.
Vă invităm să achiziționați deja abonamentele generale ale festivalului, la un preț de 200 de RON, tot de pe site-ul Eventbook.
Numărul acestora este limitat la 100, iar abonamentul vă oferă acces
atât la toate proiecțiile de filme din cadrul ediției și la evenimentul
de deschidere a festivalului - care va fi cu totul special - cât și
intrări la toate proiecțiile Cineclubului One World Romania în timpul
anului, un DVD la alegere din colecția noastră, sacoșa festivalului și
multe alte bucurii și surprize cinefile.
În așteptarea datei de 25 februarie, când vom pune în vânzare toate
biletele și vom lansa site-ul oficial al ediției, rămâneți conectați la
canalele One World Romania – pe Facebook și pe blog - pentru a afla constant noutăți despre ce vă pregătim la cea de-a 13-a ediție a festivalului!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu