Interviu Urban: Andreea Lupescu (Dekadens)

In prag de lansare al noului disc Dekadens, "Dekadens in Wonderland", ne-am intalnit cu vocalul trupei, Andreea Lupescu, ce a avut amabilitatea de a ne raspunde la o serie de intrebari. Reamintim ca trupa Dekadens este compusa din Janin Pasniciuc, Andreea Lupescu, Augustin Nicolae si Nina Neagu.

Cum ai inceput sa canti si care a fost primul tau proiect?
Cumva, s-au intersectat mai multe evenimente: mi-am rupt piciorul pe la 19 ani, mi-am facut un blog unde am scris despre asta, colegul meu din generala Gimi (cu care nu vorbisem de ani buni) a citit, mi-a scris "Ce concidenta, si eu am piciorul rupt."
Apoi am reluat legatura si am aflat ca el invatase sa cante la chitara intre timp. Mi-a propus sa ne vedem in Gradina Botanica sa cantam atunci cand ne scoatem ghipsurile.
Asa am facut, am pornit cu coveruri de la The Cranberries, The Corrs, Sixpence Non the Richer, Led Zeppelin. Vara urmatoare am plecat amandoi la Praga cu un proiect si acolo am compus cateva melodii.
De fapt, acela a fost momentul in care am incetat sa mai cant coveruri si am inceput sa lucrez la melodiile mele, pana atunci fusesem convinsa ca nu pot compune sau scrie versuri. Am facut cateva melodii in engleza si una in franceza. Am incercat si in romana, dar nu s-a legat nimic. Probabil si pentru ca inspiratia imi venise departe de casa, intr-un mediu in care foloseam mai mult limba engleza.
Ni s-a alaturat Mircea, un prieten chitarist. Impreuna, ne numeam Trupa Grin. Luni intregi de vara am cantat in Gradina Botanica pentru prieteni si cunoscuti. Aveam "concert" acolo in fiecare weekend.

Cum a inceput povestea ta cu Dekadens?

Eram intr-o perioada de cautari in muzica si atunci am auzit ca Jan (Janin Pasniciuc, fondatorul trupei Dekadens) cauta o solista. Mi-a trimis 2 piese pe mail: Kids si Neon Lights. Mi-a fost imposibil sa le invat, asa ca m-am dus la prima "auditie" nepregatita.

Numai ca s-a intamplat ceva ciudat. In momentul in care am inceput sa cantam, a mers totul intr-o armonie neasteptata,

La finalul celor 2 piese, Jan m-a intrebat: Vrei?

Si eu am zis Da.

Acum suntem 4 in trupa: eu, Jan (chitara), Augustin (Bass) si Nina (tobe).

Cum ai caracteriza evolutia sound-ului trupei de la discul de debut, “Kill & Tell”, la “City of Paper”?
Sunt doua povesti diferite cu sound diferit, asa ca imi e imposibil sa le compar. Primul a fost facut cu o casa de discuri si s-a vrut cu influente de “garage-band”, iar City of Paper a fost povestea unui oras a carui evolutie tehnologica a atins apogeul, cu sunete din jocurile Mario si alte elemente “jucause”.

Cum a fost primit acest disc de catre critica si public si ce noi oportunitati au aparut pentru voi dupa lansare?
E amuzant, a fost mai bine primit in Canada. Dar si aici a deschis o colaborare frumoasa cu zona de fashion, colaborari cu LaChatterie pe partea de tinute de scena, concerte, lansari de parfumuri sau de moda. Asta pe langa turneele prin tara si aparitii pe la TV.
Oamenii inca isi amintesc de “aia imbracati in ziare”. Am aparut si in Adevarul de Seara la vremea respectiva. Apoi mi-am facut rochia din acele ziare. Ne-am distrat cu City of Paper. Am dezvoltat conceptul alaturi de fotograful Sorin Florea; tot el imi croia si rochiile inainte de concerte.

Stiu ca in 2009 ati avut un turneu in Canada si SUA, cum a fost primita muzica voastra de catre publicul nord-american?
A fost un haos frumos. Memorabil. Genul acela de conexiune care trece dincolo de barierele culturale.

Noul disc, “Dekadens in Wonderland”, apare la o distant de 4 ani fata de precentul, de ce a durat atat de mult productia sa?
Nu ne-am propus sa scoatem un disc, nu am avut un deadline, ba mai mult – am lucrat intens la noul album electric, pana cand am inceput sa cantam acustic si ne-am dat seama ca e cu totul alta poveste. Am pus pauza electricului si ne-am concentrat pe acustic.
Asa ca, dupa mai multe aparitii la radio Guerrilla sau MTV, ne-am gandit sa scoatem un disc exclusive din live-uri. Pentru ca s-a creat o magie intre noi si public care nu se poate “fabrica” in studio.
Urmeaza si niste suprize electrice cat de curand.

De ce ati optat pentru varianta de album acustic si care sunt principalele live-uri pe care le-ati selectat pentru el?
Avem live-uri de la MTV, Radio Guerrilla, Radio Republika Verde, Radio 3 Net. Am ascultat toate piesele, apoi am selectat anumite momente care inseamna ceva pentru noi. E ca un jurnal, daca vrei sa ii spui asa. Apar unele interventii ale publicului, exista melodii schimbate pe loc in timpul live-ului, tot felul de intamplari. In total, sunt 12 piese.
Apoi am adaugat niste suprize in studio, cum ar fi vuietul vantului de la Radio Romania sau…sarea dintr-o solnita. Si altele, veti vedea cand dati play.

Lansarea discului se va petrece pe 15 martie la Clubul Taranului, ne poti furniza mai multe detalii cu privire la ceea ce va avea publicul ocazia sa vada la acest eveniment?
Pe 15 martie veti putea vedea povestea Dekadens in Wonderland cu invitati speciali, proiectii si melodii-surpriza care nu se afla de CD.
Bonus: Veti putea sa beti o bere cu fotografa Andreea Retinschi, cea din spatele conceptului vizual si cu designerul Isabelle Vijiiac (LaChatterie), cea care a creat rochia.

Care sunt urmatoarele concerte pe care le aveti in program pentru perioada imediat urmatoare?
Avem un tuneu (acustic) prin tara cu promovarea albumului, primul concert electric la Mojo si un alt concert pentru aniversarea Underworld. Dar ne auzim pe pagina de facebook.

Foto via Andreea Retinschi.