Nãscut în anul 1938 la Cluj, Nicolae Mărgineanu a absolvit cursurile Institutul de Teatru si Cinematografie I.L.Caragiale, în 1968 (secția Imagine film). După o bogată activitate ca operator de film, din 1978 s-a dedicat regiei, devenind unul dintre regizorii de referință ai filmului românesc. Din 1990 este și producător de film. De-a lungul timpului, a semnat imaginea la 8 filme de lung metraj.
Nicolae Mărgineanu a cochetat prima oară cu regia de film prin intermediul docu-dramei Mai presus de orice (1978, co-regia Dan Piţa) și, un an mai târziu, grație lung-metrajului de ficțiune Un om în loden, ecranizare a romanului Moartea vine pe bandă de magnetofon de Haralamb Zincă, a primit Premiul ACIN pentru debut. Au urmat, în 1981, Ștefan Luchian (Premiul CIDALC la Karlovy Vary) și, în 1983, Întoarcerea din iad, film artistic inspirat din nuvela Jandarmul de Ioan Agârbiceanu, premiat cu diploma de onoare la Moscova și cu Marele Premiu la Costineşti. Nicolae Mărgineanu a revenit la Costinești de încă patru ori, primind premiul de regie în 1986, cu Pădureanca, ecranizare după nuvela cu acelaşi titlu de Ioan Slavici și în 1988, Flăcări pe comori, ecranizare după romanul Arhanghelii de Ioan Agârbiceanu; Premiul pentru scenariu în 1991, cu Undeva în Est, inspirat din romanul Fețele tăcerii de Augustin Buzura; și Premiul Special al Juriului în 1994, cu Privește înainte cu mânie, film lansat în secțiunea Panorama a festivalului de la Berlin și laureat cu Marele Premiu la Cinema de la Pesaro și cu Delfinul de argint și Premiul FIPRESCI la Troia, în Portugalia.
Primul deceniu al mileniului III a adus alte patru filme de ficțiune: Faimosul paparazzo, selectat în competiția de la Moscova și propunere a Asociaţia Criticilor de Film din România pentru Oscarul de film străin; Binecuvîntată fii, închisoare, laureat cu Premiul Juriului pentru Contribuţie artistică şi cu Menţiunea specială a Juriului ecumenic la Montreal; Logodnicii din America și Schimb valutar, mențiune specială a juriului la Montpellier, și premiul de interpretare masculină (Cosmin Seleși) la Tetouan.
În ultimii ani, regizorul s-a concentrat în special pe filmul documentar: Amfiteatre și închisori (2010), Demascarea (2011), Părintele Arsenie Boca, omul lui Dumnezeu (2012) și George Manu, rectorul din Zarca Aiudului (2013). Actualmente, se află în pregătire cu un nou lungmetraj de ficțiune, Poarta Albă.
Pentru cariera sa impresionantă, regizorul și directorul de imagine Nicolae Mărgineanu va fi omagiat în 2014 cu Premiul Gopo pentru Întreaga Activitate. Alături de el și Radu Beligan (Premiul pentru Întreaga Carieră), organizatorii Galei Premiilor Gopo vor acorda și un Premiu Special, proiecționistei Elena Ciocan.
Vreme de mai bine de jumătate de secol (1962-2014), iubitorii de cinema au avut la Studio, cinematograful de pe Magheru, un prieten de nădejde: Elena Ciocan – „doamna Nuți” pentru cei apropiați și la fel de cinefili ca și ea.
Devenită proiecționist înainte de împlinirea majoratului, Cinema Studio a devenit a doua sa casă (la final de ani '60, de exemplu, se proiectau aproape 50 de filme în fiecare săptămână) și în care a cunoscut personalități importante ale cinema-ului național și internațional: Kirk Douglas, Jean Paul Belmondo, Nikita Mihalkov. Dacă la Studio a ajuns dintr-o întâmplare – doar pentru că iubea filmele încă din copilărie și pentru că nașul ei de botez era directorul Întreprinderii de Film București – restul carierei nu a mai fost deloc o întâmplare: a făcut mai întâi practică, apoi școala de operatori, apoi s-a întors la același cinematograf.
O mare poveste de dragoste, întinsă pe cinci decenii: doamna Nuți Ciocan și pelicula (nu, niciodată suport digital!) – cutii și cutii de role, miros puternic de camfor, bobine. O viață dedicată filmului, o viață în care o femeie micuță, cu părul prins în coadă cuminte, a oferit ore întregi de bucurie unor necunoscuți așezați frumos în scaune și cu privirea fixată la ecran...
Îl adoră, încă, pe Anthony Queen și poate reproduce, pe de rost, toate replicile din Zorba Grecul/ Alexis Zorbas (Michael Cacoyannis, 1964) și Secretul din Santa Vittoria/ The Secret of Santa Vittoria (Stanley Kramer, 1969). Iubește, încă, cu pasiune, filme precum Pe aripile vântului/ Gone with the Wind (Victor Fleming, 1939) sau Nașul/ The Godfather (Francis Ford Coppola, 1972). Și, în general, iubește, încă, cinema-ul.
Cea de-a opta ediție a Galei Premiilor Gopo va avea loc pe 24 martie și care va fi transmisă în direct şi în exclusivitate la TV de ProCinema și online pe www.premiilegopo.ro și www.procinema.ro.
Gala Premiilor Gopo 2014 este organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR) şi Transilvania Film, cu sprijinul: Centrul Naţional al Cinematografiei, ArCub – Centrul Cultural al Municipiului București, Primăria Municipiului București, CreArT – Centrul de Creație, Babel Communications, Artă și Tradiție al Municipiului București și Opera Națională București.
Sponsori principali: Apa Nova București, BCR, Dacia, Orange
Sponsori: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Jack Daniels, E-Boda, MAC
Parteneri: Empire, ODS, H&M, Melkior, Style Revolution, Pullman, Air France, Institutul Cultural Român, The Silver Church
Partener media principal: Pro Cinema
Partener de monitorizare: mediaTRUST
Servicii profesionale furnizate de: PricewaterhouseCoopers
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu