Simt o rusine

Simt o rusine...si inca o mare rusine cand ma gandesc la multe chestii de care am putut vreodata sa ma plang. Simt o mare rusine de ceea ce am considerat ca fiind apropiat unei apocalipse dar de fapt era doar un episod pasager asemanator unuia cu un scenariu prost din seria "Friends".
Simt o mare rusine cand afirm uneori ca e cam "rahat ceea ce traim" si in aceeasi vreme stiu ca nu sunt singurul ce isi adapteaza astfel discursul. Sunt si altii ce isi considera problemele ca fiind mult mai importante decat sunt ele in fondul lor. Uneori insa soarta ne loveste fix in moalele capului si daca avem macar un pic de inteligenta (iar voi cititorii stiu ca aveti) si nu suntem chiar niste idioti ce se gandesc doar la propria lor viata si avutie atunci ne cam dam seama ca ar trebui sa simtim o usoara rusine.

Diseara de la orele 21:00 in club Jukebox se petrece un concert caritabil organizat de prietenii Cristinei Dinu. Este ultimul sau strigat de ajutor pentru a putea strange cei 8000 de euro de care mai are nevoie pentru transplantul ce ii poate oferi speranta de a trai.
Vor canta : Alexandrina, Nicu Covaci, Ovidiu Lipan-Tandarica, Bogdan Bradu, Ionut Contras, HiQ, Artanu, Byron, Silent Strike, Trupa Jukebox, Pasager, Marfar, Popas, Daniel Lazar, Coyote Chicks.
Pretul biletului - 30 lei.
Biletele se pot achizitiona in ziua evenimentului la Jukebox Club si Restaurant sau la intrarea in sala.
 Iar daca vrei si crezi ca poti ajuta atunci sper sa fii prezent in Jukebox de la 21:00.
Spuneam ca simt o rusine....da simt o rusine pentru ca pana la urma, fino alla fine, nu exista ceva mai dureros si mai panicant si mai dezarmant decat gandul ca esti bolnav si ca ai nevoie de o suma imensa pentru un transplant sau altfel vei muri. Simt o mare rusine ca propriile mele griji par a fi mai importante decat orice altceva pe Pamant....si voi continua poate sa cred asta doar ca in acelasi timp nu voi uita de cauzele carora le pot fi de folos.
Iti recomand sa citesti si articolul "Frica ei si teama mea" de Bianca Oanea.

De 8 Martie daruieste viata!

Scriam acum 1 saptamana aici despre povestea Cristinei Dinu. Ai vazut in partea dreapta un banner ce te roaga ca macar sa dai click sa afli mai multe despre ce este vorba. Sper ca unii dintre voi ati facut macar asta si mai sper ca unii dintre voi ati dat macar un SMS de 2 euro pentru a o putea ajuta.
Initial Cristina avea nevoie de 80.000 de euro, acum mai are nevoie de fix 9.000 euro.
Astfel revin : Trimite un SMS la 879 pentru a dona 2 euro, in perioada 5 februarie - 14 martie
*numar apelabil in retelele Orange, Vodafone, Cosmote. Servicii oferite gratuit. Nu se percepe TVA.
De asemenea poti da click aici pentru a citi ultimele noutati pe care Cristina ni le-a pus la dispozitie si tot acolo poti afla intreaga poveste.
Va rog ca impreuna sa reusim s-o ajutam. Pana la urma cu totii stim ca de fapt acesti 2 euro nu inseamna mare lucru insa printr-un efort cumulat pot fi exact diferenta intre a trai si a muri...si chiar nu exagerez cu nimic facand comparatia asta. Da-ti un SMS si poate de 8 martie reusim sa-i oferim un cadou Cristinei : viata.
Succes Cristina!

Daca ai putea...

Daca ai putea sa schimbi ceva ai face asta? In decembrie anul trecut si inceput de ianuarie am venit la tine si ti-am cerut sa incercam s-o ajutam pe Alexandra Vasilescu.
Poate am parut dur si imbecil pe alocuri dar m-a "enervat" faptul ca pana la urma era vorba de o fetita de 6 ani ce se confrunta cu o soarta absolut inexplicabila.
Dar pana la urma...ce este explicabil pe lumea asta? Alexandra a reusit datorita voua sa adune banii necesari, va multumesc atat daca ati donat cat va multumesc pentru "imprastierea" povestii mai departe.
Acum imi indrept privirea spre alta drama. Am primit pe mail povestea si m-a socat. Am crezut ca "micul meu univers" avea probleme iar acest mail m-a trezit la realitate. Exista pe lumea asta intamplari mult mai grave decat ni-se poate parea noua uneori si asta pentru tindem mereu sa credem ca noi suntem cei mai importanti si este drept suntem insa doar pentru o mica parte din lumea asta.
Cristina Dinu este numele domnisoarei ce are nevoie de ajutorul tau acum.
Povestea ei o poti citi aici
sau cu click pe bannerul din dreapta paginii.
"A inceput in 2008. Nu stiu de ce, am incetat sa ma intreb. Aproape ca nici nu mai stiu cum. S-au intamplat multe de atunci.
Stiu doar ca ma durea un umar, ca am fost la multi doctori si ca eram speriata. Doctorii imi spuneau insa, foarte relaxati, ca nu am nimic si ca pot merge acasa sa ma bucur de viata, pentru ca asta ar trebui sa faca un om la 25 de ani. Nu am fost niciodata ipohondra, nici nu stiu cum am avut atata ambitie incat sa tot merg la doctor de fiecare data, insistand sa imi puna un diagnostic.
Le-am urmat sfatul de cateva ori, insa durerea mea nu tinea cont de ce spuneau ei sau de varsta mea. Fara sa imi dau seama cand si cum, m-am trezit, dupa 6 luni, intr-o clinica din Viena, din fericire (si aici credeti-ma pe cuvant ca, desi mi-as fi dorit sa nu fie asa, am suficiente argumente), unde ma pregateam psihic ca a doua zi sa imi faca o operatie de extractie a unor ganglioni limfatici, pentru ca numai asa puteau sa imi confirme un diagnostic de cancer limfatic, diagnostic care se pare ca se desprindea cu usurinta din simptomele si analizele mele de sange.
...Mi-am propus sa ies invingatoare din lupta asta. Si sa am rabdare, daca si de asta este nevoie. Si sa nu las pe nimeni si nimic sa ma opreasca. Intotdeauna am avut teluri de atins, dar niciodata unul atat de important. Pentru mine, pentru cei dragi, pentru statistici… In oricare dintre variante, mi-am propus sa ma vindec.
Am acceptat ca pentru a putea sa lupt, am nevoie de bani, iar pentru a avea acei bani trebuie sa cer ajutorul oamenilor, chiar daca asta imi parea o slabiciune, o lipsa de bun simt, de orgoliu, imi parea oricum, numai in regula nu. Si totusi, am cerut ajutorul si l-am primit.
...Cu ajutorul dumneavoastra, m-am luat la tranta cu boala trecand si prin primul transplant. Am facut transplantul pe 16 octombrie 2009, o noua zi de nastere, mi-au spus medicii. Am primit cadou : am facut transplantul. Iar asta m-a ajutat sa fiu iar cu cativa pasi inaintea bolii si sa se poata pune problema unui al doilea transplant acum, chiar daca nu a fost suficient primul transplant pentru a reusi sa eliminam totul, asa cum am sperat. Primul transplant mi-a devansat boala, mi-a castigat teren in fata bolii si mi-a dat sansa de a reintra in lupta. Mi-a dat in plus cateva luni esentiale de viata.
Mai am un pas. Un pas mare. Un transplant. Experimental. Experimental pentru ca nu mi-au gasit un donator compatibil si vor folosi celule stem prelevate din cordonul ombilical ca varianta alternativa. Un transplant mult mai greu, mai riscant si mai invaziv decat primul. Dar ultima sansa si ultimul pas. Este ultima carte pe care trebuie sa o joc. Pe masa e viata mea."
TRIMITE UN SMS LA NUMARUL 879 pentru a dona 2 euro, in perioada 5-28 februarie
*numar apelabil in retelele Orange, Vodafone, Cosmote. Servicii oferite gratuit. Nu se percepe TVA.
Pentru mai multe detalii te rog viziteaza site-ul Cristinei si nu lasa o viata sa dispara.

Povestea Cristinei Dinu am publicat-o din cauza ca m-a impresionat profund, din cauza ca...trebuie pana la urma sa ramanem solidari si chiar daca este vorba despre o persoana straina sau un cunoscut sa nu ramanem indiferenti.