PHOENIX. HAR/JAR vine în cinematografe din 20 ianuarie

La 60 de ani de la înființare, membrii legendarei trupe Phoenix se reunesc, în premieră, în filmul documentar „Phoenix. Har/Jar” ce va putea fi văzut pe marile ecrane din 20 ianuarie, când toți fanii fenomenului muzical vor descoperi secrete și mărturii emoționante despre membrii formației care a schimbat destine, devenind un reper cultural important pentru generații întregi. Filmul regizat de Cornel Mihalache este un proiect realizat în 2022 de Televiziunea Română prin Casa de Producție TVR.
„Este un film despre oameni, nu despre muzică. Oameni frumoși cu orgolii mari, bătrâni cu suflet de copil. Stăpânii României, la un moment dat.” – Cornel Mihalache

Phoenix. Har/Jar reunește membrii formației din perioada de dinaintea plecării din 1977 și punctează momentele importante din cronologia tumultuoasă a trupei, de la primele apariții din 1962 sub numele de „Sfinții”, până în prezent, povestind, în premieră, întâmplările prin care au trecut în țară, relația cu Securitatea, momentele în care au hotărât să fugă din România și cum au reușit s-o facă, dar și viața pe care au dus-o peste hotare înainte și după Revoluția din ’89. 

Trailerul filmului poate fi vizionat pe: https://youtu.be/vqqAyvYtQ1Q

„Iată în sfârșit un documentar realizat de o echipă absolut profesionistă, care reușește să transmită istoria unei Legende, văzută prin prisma acelora care au creat-o și trăit-o!” – Josef Kappl
În volumul omonim apărut la finalul anului trecut la Editura Integral se regăsesc transcrierile complete ale interviurilor realizate de Cornel Mihalache și Claudia Nedelcu Duca (producătorul filmului) în pregătirea documentarului, alături de inserturi grafice din Arhivele Securității, deținute de C.N.S.A.S..
„Dacă ar fi s-o înscriem în seria titlurilor legate de Phoenix la Editura Integral, atunci această carte s-ar fi putut chema: <Însă noi…>, ea fiind prima în care sunt adunate vocile tuturor membrilor formației etalon. Asta îi dă întâi de toate o valoare documentară.” – Andrei Ujică 

Filmul va putea fi văzut în cinematografele din București și din țară din 20 ianuarie și este distribuit de Cineplexx România. Primele proiecții pe marele ecran vor avea loc, în avanpremieră, la Cineplexx Băneasa iar biletele s-au pus deja în vânzare și pot fi achiziționate de pe: https://bit.ly/BILETE-PhoenixHarJar.

„Proiectul a intrat în portofoliul Casei de Producție TVR în luna iunie 2022 la inițiativa lui Mișu Predescu, directorul departamentului. Filmul Phoenix. Har/Jar e construit cu multă măiestrie de Cornel ca un dialog, ca o poveste spusă de o singură voce. Tare mult îmi doresc ca și membrii formației și presa și spectatorii obișnuiți să treacă dincolo de vorbele lor, de gândurile lor și să vadă emoțiile - singurele a căror sinceritate și veridicitate nu poate fi negată.” – Claudia Nedelcu Duca
 
Phoenix. Har/Jar este un film documentar al Casei de Producţie TVR după un scenariu semnat de Cornel Mihalache și Claudia Nedelcu Duca. Montajul filmului îi aparține Roxanei Elekes, regia lui Cornel Mihalache, iar Claudia Nedelcu Duca este producător.

„Am întrebat: <Ce nu ați vrea să vedeți în filmul ăsta, domnule Nicu Covaci?>. Răspunsul a fost: <Realitatea!> Nu l-am ascultat. Am încercat să ajung dincolo de legendă.” – Cornel Mihalache
Pe paginile ale căror link-uri sunt mai jos puteți găsi mai multe informații despre film, istoria trupei Phoenix, making of dar și cinematografele în care va rula documentarul. Tot acolo sunt afișate și o parte dintre materiale ce nu au mai intrat în editul final al Phoenix. Har/Jar. 

Facebook: https://www.facebook.com/Phoenix.Har.Jar  
Instagram: https://www.instagram.com/phoenix.har.jar  
TikTok: https://www.tiktok.com/@phoenix.har.jar
 
Un proiect realizat cu sprijinul: Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Editura Integral
Sponsori: Chateau Vartely, Produse Moldovenești
Parteneri: Cinema Union , Arhiva Națională de Filme, Cinema Union , Arhiva Națională de Filme
Distribuitor: Cineplexx România

71 de minute cu Tora Vasilescu la Les Films de Cannes à Bucarest .13

După marele succes al ediţiei precedente cu 88 de minute cu Victor Rebengiuc, o gală care-şi propunea să aniverseze un artist legendar printr-o discuţie intimă şi pasionantă despre ale vieţii şi ale artei, acum spectatorii vor avea ocazia să o întâlnească pe minunata Tora Vasilescu.
 
La împlinirea a 71 de ani, Les Films de Cannes à Bucarest invită publicul la un eveniment care-i va pune în evidenţă toate faţetele personalităţii sale fascinante, intitulat 71 de minute cu Tora Vasilescu. Gala va fi precedată de proiecţia capodoperei lui Mircea Daneliuc, Probă de microfon, pe 26 octombrie la Cinemateca Eforie.
 
„În meseria asta a noastră, numai talentul nu ajunge”, spunea îndrăgita actriţă care a detonat fiecare rol cu vitalitatea şi autenticitatea sa. „Oricât har ai avea de la mumă, mai trebuie şi experienţă şi foarte multă muncă. Să te expui în faţa aparatului de filmat se învaţă. Să reuşeşti într-o clipă anume şi în condiţii anume, care sunt cu totul altele decât ale scenei, să-ţi expui punctul de vedere asupra unei relaţii umane (pentru că asta e un personaj, nu un punct de vedere) se învaţă. În asta stă, cred, nobleţea profesiei de actor”, mărturisea actriţa. Regizorii (de la Tatos, la Bocăneţ, la Pintilie sau la Mărăscu) au distribuit-o constant în film, teatru şi televiziune.  Publicul a adorat-o, criticii au aplaudat-o. „La Tora Vasilescu, vibraţia este starea naturală. Privirile vibrează - trist sau sperios sau curios -, zâmbetul vibrează - timid sau îndrăzneţ sau copilăros, vocea vibrează în tonuri reci, seci sau dimpotrivă tandre,  dar mai ales tăcerile. (...) Tăcerile Torei Vasilescu vibrează pe toată scara şi la toate intensităţile sentimentelor omeneşti, şi atât de antisentimentalele ei.  personaje sunt mereu bruiate - minunat bruiaj - de acest temperament artistic făcut parcă special să vibreze astfel în toate felurile, în toate stările”, scria Eva Sîrbu în Magazin estival 1980, citată de publicaţia Aarc.ro.
 
Gala 71 de minute cu Tora Vasilescu este prezentată de Catena.
 
Și la această ediție revine mult așteptata Zi de Aur care reunește anul acesta filmele premiate cu Palme d’Or – Triangle of Sadness, Camera d’Or – War Pony la Cannes și Ursul de Aur – Alcarràs la Berlin.
 
War Pony, câştigător al prestigiosului Caméra d'Or acordat celui mai bun film de debut prezentat la Cannes, e o poveste entuziasmantă despre dragoste şi bani într-o rezervaţie cu americani nativi. „Tandrețea, înțelepciunea și instinctul de supraviețuire a doi adolescenți de sex masculin sunt superb observate în lungmetrajul de debut al actorului devenit regizor Riley Keough”, scrie The Guardian.
 
Unul dintre cele mai discutate filme la Cannes anul acesta, Triangle of Sadness va putea fi văzut, în premieră națională, în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest de către cei mai harnici dintre cinefili. Vestea bună pentru cei care nu au mai reușit să rezerve bilete este că filmul distribuit de Independența Film va putea fi văzut și în cinematografe.
 
În Alcarràs aprape că „poți simți mirosul toropelii mijlocului de vară care plutește de-a lungul întregului film” observa Variety după premiera filmului la Berlinale.
Din moşi-strămoşi, familia Solé îşi petrece vara culegând piersici în livada din sătucul catalan Alcarràs. Dar recolta din acest an ar putea fi ultima, pentru că familia riscă evacuarea după ce noul proprietar al terenului plănuieşte să taie piersicii şi să monteze în loc panouri solare. Vestea dezbină familia şi, pentru prima oară, membrii ei trebuie să înfrunte un viitor nesigur şi riscul să piardă mai mult decât casa unde au locuit de generaţii. Filmul este distribuit în România de Bad Unicorn.
 
Godard, recent dispărutul gigant al cinematografiei nu numai că a ajutat la lansarea Noului Val Francez, dar a schimbat pentru totdeauna limbajul filmic. Iată cum îşi începea tributul reputata publicaţie Indiewire: „Cel mai mare cineast din lume a murit. Iar acesta este un titlu pe care Jean- Luc Godard l-a deținut pentru foarte mult timp. Influența sa asupra formei și limbajului cinematografic din ultimii 60 de ani a fost fundamentală, dar cele mai bune filme ale lui cineastului nu sunt piese de muzeu care să fie studiate: ele sunt vibrante, energice, sexy, pline de culoare, fum și umbre crepusculare care te învăluie. Sunt vii. Și vor continua să fie, deși creatorul lor nu mai este.”
 
La Les Films de Cannes à Bucarest .13 ne reamintim de geniul godardian cu Le mépris. „Nu vorbește despre nimic altceva decât despre cinema-ul în sine, ceea ce devine puțin obositor, dacă nu ești unul dintre acei oameni cărora le place să vadă un film pentru a bifa referințele la altele. Cu toate acestea, este un fel de capodoperă”, postula Daily Telegraph. „Ne transportă într-o altă epocă: o lume de la începutul anilor '60, în care clasicismul trecutului... este juxtapus cu goliciunea și plictiseala culturii moderne.” - Chicago Tribune.
 
Alături de fraţii Dardenne, de Arnaud Desplechin şi de Stéphane Brizé, alt cineast gigant celebrat la această ediţie este iconoclastul şi încă şocantul Pier Paolo Pasolini. Spectatorii vor putea vedea una dintre capodoperele absolute ale anilor '60, Accatone, cu care controversatul regizor a irumpt pe scena internaţională, un film care şi astăzi fascinează, frapează, inconfortează, debusolează. Pentru a-l înţelege mai bine pe Pasolini, omul şi artistul, este obligatoriu să vedeţi superbul documentar realizat de Andrei Ujică, 2 Pasolini care va fi prezentat în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest înainte de proiecția filmului Il vangelo secondo Matteo de pe 21 octombrie, ora 18:30 la Cinemateca Eforie.
 
Pier Paolo Pasolini a vrut să filmeze pelicula sa despre Iisus, Il Vangelo secondo Matteo (1964), chiar în Țara Sfântă. Dar, în timpul unei călătorii de documentare, a devenit clar că acest lucru este imposibil: lumea modernă devenise vizibilă în prea multe locuri. Andrei Ujică împletește imagini din această vizită, în care Pasolini admiră peisajul deșertic împreună cu consilierul său de la Vatican, Don Andrea Carraro, cu fragmente din Il Vangelo secondo Matteo.
 
Ujica juxtapune imagini ale unei mări din ce în ce mai furtunoase cu un citat din film (care provine din Evanghelia după Matei), în care Iisus avertizează împotriva ipocriziei avocaților și a fariseilor. Muzica care însoțește genericul de final, "Hit 'em Up" a lui 2Pac Shakur, adaugă un strat surprinzător de semnificație acestui comentariu poetic de 11 minute despre filmul lui Pasolini.
 
Graţie celor 12 versiuni de până acum, Les Films de Cannes à Bucarest a devenit unul dintre evenimentele esenţiale ale toamnei culturale româneşti, iar publicul său a crescut impresionant de la o ediţie la alta. Anticiparea şi freamătul cinefil care îl precede se amplifică de la an la an.  În 2022,  avem deja proiecţii epuizate la puţin timp după ce biletele s-au pus în vânzare. Triangle of Sadness, Metronom, Close sau Decision to Leave sunt câteva dintre filmele sold out. Aşadar, grăbiţi-vă să vă achiziţionaţi bilete la alte titluri fabuloase din selecţie, la care încă mai sunt locuri disponibile.
 
Spotul ediției de anul acesta poate fi urmărit pe: https://youtu.be/XiVcufRSbSQ
 
Proiecţia de pe 21 octombrie a lui La Montagne, în regia lui Thomas Salvador, o fabulă eco, simbolică şi picturală şi una dintre cele mai atipice şi surprinzătoare pelicule din acest an de la Cannes, va fi urmată de o dezbatere cu regizorul și Mihai Zotta de la Conversation Carpathia despre conservarea mediului.
 
Cu Trois Souvenirs de ma Jeunesse aveţi ocazia să descoperiţi un cineast iconoclast (Arnaud Desplechin), comparat adesea cu gigantul literar Marcel Proust şi unul dintre filmele franţuzeşti “cult”.
 
În răvăşitorul The Natural History of Destruction, Sergei Loznitsa pune din nou întrebări foarte actuale şi percutante: este acceptabil moral să te foloseşti de populaţia civilă pentru a înclina balanţa forţelor într-un război? Este acceptabilă distrugerea în masă întru apărarea vreunui ideal superior?
 
Armageddon Time e un film autobiografic al aclamatului cineast american James Gray, o poveste profund personală de maturizare despre puterea familiei și urmărirea generaţională a visului american. Pelicula beneficiază de o distribuție de excepție, printre care se numără Anthony Hopkins, Anne Hathaway și Jeremy Strong.
 
Frère et soeur cel mai nou film al incinfundabilului Arnaud Desplechin câștigă credibilitate și relevanță și ca epilog (sau regândire matură) a temelor din trecut ale cineastului, amintindu-ne cât de puțini regizori au sensibilitatea, originalitatea și înzestrările sale literare.
 
O altă bijuterie umanistă a familiei Dardenne, Tori et Lokita își plasează personajele în centrul unei drame sfâșietoare, insistând în același timp asupra demnității lor. „La fel ca cele mai bune dintre operele lor, până şi cele mai simple acțiuni sunt înzestrate cu o intensitate care îți taie respirația” nota Indiewire.
 
Din dorința de a-şi regăsi originile, Freddie, în vârstă de 25 de ani, se întoarce pentru prima dată în Coreea de Sud, unde s-a născut înainte de a fi adoptată și crescută în Franța. Retur à Séoul e un film captivant şi imprevizibil, o perspectivă memorabilă asupra unei identităţi culturale complicate.
 
În Les Pires, o filmare are loc în oraşul Picasso, din suburbiile din nordul Franței. În timpul castingului, patru adolescenți, Lily, Ryan, Maylis și Jessy, sunt aleși pentru a juca în film. Toată lumea din cartier este surprinsă: de ce să-i ia doar pe "cei mai răi"? O reflecție asupra modului de a surprinde viața. „Profund pătrunzător, Les Pires este deopotrivă cerebral și emoțional, punând întrebări și lăsându-ne să tragem propriile concluzii. O realizare remarcabilă a cinematografiei și a compasiunii umane.” – AwardsWatch.
 
Și în acest an Les Films de Cannes ajunge mai aproape de spectatorii din țară prin edițiile locale de la Cluj-Napoca (21-23 octombrie), Arad (26-28 octombrie), Timișoara (28-30 octombrie) și Iași (18-20 noiembrie).
 
Programul complet al festivalului, informații despre filme și invitați, pot fi găsite pe www.filmedefestival.ro. Biletele pot fi cumpărate online de pe www.eventbook.ro unde găsiți și toate detaliile despre promoții și reduceri, sau la casele de bilete ale cinematografelor și caseriile Eventbook. 
 
Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest este prezentat de Orange România, partener de tradiție al evenimentului.
 
Inspirat de: UniCredit Bank
 
Cu sprijinul: Catena, Apa Nova, Groupama, Sun Wave Pharma
 
Proiect cultural finanțat de: Centrul Naţional al Cinematografiei, SACD / Société des Auteurs et Compositeurs Dramatiques, Ambasada Franței și Institutul Francez din România, Institutul Cultural Român, Dacin Sara, Institutul Italian de Cultură, Ambasada Suediei în România
 
Proiect co-finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului București afectiv 2022. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare al Primăriei Municipiului București prin ARCUB, puteți accesa www.arcub.ro.
 
Parteneri: Renault, Mercure Hotels, Avanpost, Abator, Cinema Muzeul Țăranului, Arhiva Națională de Filme – Cinemateca Română, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ‘IL Caragiale’, Europa Cinemas, Boiler Coffee Shop, Aparterre, Air France KLM DELTA, LOKAL
 
Parteneri media principali: Radio Guerrilla, TVR, Agerpres
 
Parteneri media: Cinemagia, Zile și Nopți, Cinemap, Libertatea, News.ro, Films in Frame, Ziarul Metropolis, Film Menu, iQAds, Smark, A List Magazine, Igloo, Urban.ro, LiterNet, Elle, The Institute, Vice, Observator Cultural, AARC – All About Romanian Cinema, Movie News, CineFan, Munteanu, Cinefilia, CineGhid, Radio România Cultural, Senso TV, Tonica, Antena PLAY.
 
Partener cultural: RFI România

Invitați speciali la Les Films de Cannes à Bucarest .13

Revelaţiile şi debutanţii sunt, la Cannes, acele "întoarceri de situaţie" neaşteptate, care răstoarnă ordinea instaurată, dacă ar fi să cităm o terminologie hollywoodiană. Însă confirmările, maeştrii răsfăţaţi ai croazetei, titanii inclasabili sunt punctele culminante ce dau greutate şi tensiune evenimentului. Marii cineaști ai lumii, de la Godard, la Tarantino, au carierele indisolubil legate de cel mai mare festival de film din lume. De-a lungul celor 13 ediţii, Les Films de Cannes à Bucarest v-a făcut cunoştinţă cu cei mai importanţi dintre aceştia şi continuă s-o facă şi în acest an, în cadrul unor tributuri şi retrospective eclatante.
 
Mai mult, spectatorii îi vor putea întâlni, în persoană, la proiecțiile filmelor lor din festival. Biletele au fost puse în vânzare și sunt deja disponibile pe Eventbook.ro. Deși multe proiecții sunt deja sold out, cinefilii au încă multe alegeri de făcut, iar programele de mai jos nu le vor face sarcina mai ușoară.
 
Luc Dardenne, Arnaud Desplechin, Stéphane Brizé sunt autorii pe care festivalul îi omagiază anul acesta prezentându-le, în premieră națională, cele mai noi filme dar și alte titluri de referință din cariera lor, în trei retrospective cu adevărat speciale.
 
Alte două surpize sunt regizorii Thomas Salvador și Tarik Saleh care își vor introduce filmele în festival.
 
Thomas Salvador este regizor şi scenarist şi de cele mai multe ori joacă în propriile filme. A regizat şase scurtmetraje selectate şi premiate în numeroase festivaluri, cele mai notabile fiind Petits Pas (Quinzaine des réalisateurs 2003) şi De sortie (premiul Jean Vigo în 2006). La Montagne, cel de-al doilea lungmetraj al său, a avut premiera mondială la ediţia de anul acesta a Festivalului de la Cannes şi a fost recompensat cu premiul SACD.
Vineri, 21 octombrie, ora 18:00, regizorul va fi prezent la Cinema Elvire Popesco unde va susține un open talk ce va avea două părți: în prima, acesta va discuta despre filmul său, La Montagne, cu criticul Ionuț Mareș, iar în partea a doua va discuta cu Mihai Zotta – inginer silvic, cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul conservării naturii. Acesta gestionează de peste 11 ani proiectele de reconstrucție ecologică, activitatea ocoalelor silvice, echipele de intervenție rapidă din cadrul Fundației Conservation Carpathia. Cu Thomas Salvador vă mai puteți întâlni sâmbără, 22 octombrie, ora 17:00 la Cinema Muzeul Țăranului.
 
Tarik Saleh a început ca unul dintre cei mai buni artiști de graffiti din Stockholm în anii '80. El a regizat și a scris scenariul filmului The Nile Hilton Incident, care a câștigat Marele Premiu al Juriului la Sundance 2017, a primit un premiu Guldbagge pentru Cel mai bun film în 2018, a fost nominalizat la categoria Cel mai bun film străin la Premiile César - un succes de box office cu peste 400 000 de bilete vândute în Franța. Cineastul se va întâlni cu publicul festivalului la proiecțiile filmului Boy from Heaven de sâmbătă, 29 octombrie, ora 20:00, la Cinema Elvire Popesco și duminică, 20 octombrie, ora 18:00, la Cinema Muzeul Țăranului.
 
Și pentru că anul acesta se împlinește un secol de la nașterea lui Pier Paolo Pasolini, adăugăm o a patra retrospectivă în programul Les Films de Cannes à Bucarest.
 
RETROSPECTIVA JEAN-PIERRE ȘI LUC DARDENNE
„Adevărul e mereu mai puţin interesant decât ficţiunea.” este concluzia lui Jean-Pierre Dardenne, pe care a repetat-o în câteva ocazii.
Frații și regizorii belgieni Dardenne au rămas mereu cu aceleaşi obsesii tematice şi stilistice. Câştigători de două ori ai trofeului suprem, Palme d'Or, au devenit faimoși pentru dramele lor sociale scrupulos de realiste, realizate după o carieră mai puțin cunoscută în documentare. Cineaştii au încercat de la bun început să amestece politicile liberale, stilul magistral şi lipsit de ostentație și deznodământul adesea uluitor al izbăvirii spirituale. L'enfant (2005) a început această evoluție subtilă, spunând ca pe un thriller povestea unui tată care își caută copilul.
 
Le Gamin Au Velo - Prix du Jury, Cannes 2011 inclus în retrospectiva din acest an, adaugă, într-un mod oarecum controversat pentru acești cineaști renumiți că lucrează cu neprofesioniști sau necunoscuți, o vedetă franceză în distribuție – Cécile de France. Plasându-se din nou în afara tradiţiei de ei instituite, construiesc un basm luminos și optimist, cu o conștiință socială. În Deux jours, une nuit, cineaştii dublează acest artificiu distribuind-o pe superba Marion Cotillard ca protagonistă, dar într-un rol anti-glamour şi într-o poveste atât de structurată şi fatalistă, încât rezultatul seamănă un film de Fritz Lang.
 
Tori et Lokita, ultimul lor film, a fost distins cu Premiul aniversar Cannes 2022.
„Este cel mai furios film pe care l-au făcut vreodată frații Dardenne. [...] La fel ca majoritatea lucrărilor duo-ului, Tori et Lokita valorifică natura ireductibilă a demnității umane în fața apatiei din ce în ce mai adâncă a civilizației umane.” observau cei de la IndieWire.
În Belgia de azi, un băiat şi o adolescentă de origine africană, ajunşi aici fără niciun alt membru al familiei, se bazează pe prietenia lor indestructibilă pentru a înfrunta provocările exilului.
„Meșteșugit cu măiestrie și nespus de dureros, este poate unul dintre cele mai captivante și emoționante filme din ultima vreme al Dardennilor – o tragedie povestită cu o claritate absolută, centrată pe protagoniști care ne merită în întregime simpatia, empatia, toate 'patiile' pe care le-am putea avea.” exclama The Hollywood Reporter.
 
Luc Dardenne va susține un Q&A moderat de criticul de film Ionuț Mareș după proiecția filmului de pe 23 octombrie, ora 20:00, la Cinema Elvire Popesco.
 
În La fille inconnu, prezent în competiţia de la Cannes din 2016, Jenny îşi caută izbăvirea, nu doar pentru ea însăşi, ci şi pentru alţii. Ca medic care are grijă de trup, ea devine şi un vraci de suflete, iar clinica ei oferă confesiuni seculare, sigilate de etica profesională, într-un thriller, evident, atipic.
 
RETROSPECTIVA ARNAUD DESPLECHIN
Arnaud Desplechin, unul din răsfățații Cannes-ului (un alt fel de-a spune că festivalul i-a lansat și întreținut, practic, cariera), a figurat în competiția oficială încă de la primul său lungmetraj, mult celebratul La Sentinelle. A revenit cu Comment je me suis disputé... (ma vie sexuelle) ca să lanseze o nouă generație de actori francezi. În acest film, regizorul confisca toate ingredientele obișnuite ale cinematografului francez de autor pentru a le oferi o amploare romantică grație unei narațiuni corale de mare fluiditate. Nu de puține ori, interpreții săi sunt recompensați cu cele mai mari trofee ale festivalului.
 
În 2016, Desplechin primește Premiul César pentru Trois souvenirs de ma jeunesse care avusese premiera fulminantă la Festivalul de la Cannes, eveniment care i-a cimentat statutul de unul dintre cei mai respectați cineaști francezi ai generației sale.
La această ediţie a Les Films de Cannes à Bucarest va fi prezent cu ultima sa peliculă, Frere et Soeur, dar vom arăta şi Trois Souvenirs de ma Jeunesse.
 
Frère et Sœur - În competiție, Cannes 2022
Alice şi Louis sunt frate şi soră. Ea e actriţă, el profesor şi poet. De mai bine de două decenii, Alice şi-a urât fratele cu ardoare şi în tot acest timp nu s-au întâlnit niciodată. Dar iată că moartea părinţilor face ca reîntâlnirea să fie inevitabilă.
„Marion Cotillard și Melvil Poupaud sunt la cel mai bun nivel al lor în rolurile lui Alice și Louis, găsind note de grație, rafinate în toată auto-dramatizarea și dezgustul feroce.” scriau cei de la The Hollywood Reporter. De notat e și faptul că din distribuția filmului face parte și Cosmina Stratan – distinsă în 2012 la Cannes (alături de Cristina Flutur) cu Premiul pentru cea mai bună actriță pentru rolul său din După dealuri, semnat de Cristian Mungiu.
 
După premiera filmului (ce va avea loc pe 22 octombrie, ora 19:30, la Cinema Elvire Popesco), Arnaud Desplechin va susține un open talk moderat de criticul de film Ionuț Mareș.
 
Trois Souvenirs de ma Jeunesse - Quinzaine des Réalisateurs, Cannes 2015
„Această peliculă cvasi-autobiografică e o dovadă şi mai clară că Desplechin e un Proust al cinemaului francez modern.” afirma Financial Times.
Paul Dédalus urmează să părăsească Tadjikistanul. Îşi aduce aminte... de copilăria petrecută în Roubaix... de crizele de nebunie ale mamei... de afecţiunea profundă pentru fratele mai mic, Ivan, un copil religios şi violent. Îşi aminteşte de adolescenţă... de tatăl său, văduv inconsolabil... de călătoria clandestină în URSS, unde îşi oferă propria identitate unui tânăr rus... Îşi aminteşte de vremea când avea 19 ani, de sora lui, Delphine, de vărul Bob, de nopţile dezlănţuite alături de Pénélope, Mehdi, şi Kovalki, amicul care îl va trăda... De studiile din Paris, de întâlnirea cu profesorul Béhanzin, de începuturile vocaţiei pentru antropologie... Şi, mai ales, de Esther, cea în jurul căreia se va învârti, obsesiv, totul.
„Aici, limbajul cinematografic al lui Desplechin este întotdeauna fluent și bogat.” concluzionaează The Guardian.
 
RETROSPECTIVA STÉPHANE BRIZÉ
Regizor, scenarist şi actor, Brizé declara: „Pentru mine, a face un film înseamnă a crea emoție. Doar atât. Trebuie să construiești o poveste pentru a crea emoție. Dacă te afli în cinematografie, trebuie să generezi emoție. Când spectatorul iese din cinematograf, trebuie să plece cu reflectarea emoției.”
 
Une Vie - Premiul FIPRESCI, Veneția 2016
„Viața nu este niciodată atât de bună sau atât de rea pe cât crezi”, îi spune Jeanne nepoatei sale micuțe la sfârșitul filmului - sau ne spune Brizé? „La fel cum suntem aproape de personajele sale, bucurându-ne de bucuria lor, dar mai ales simpatizând cu tristețile lor, intimitatea lui Brizé se extinde și asupra noastră, reflectând o compasiune similară pentru experiența umană comună.” observau cei de la Mubi.com.
 
En Guerre - În competiție, Cannes 2018
„O operă politică demnă de urmat pentru oricine vrea să facă filme într-o perioadă turbulentă, pentru că încearcă să spună adevărul despre demnitatea chinuită a oamenilor obișnuiți.” titra LA Times.
În ciuda unor vânzări anuale record şi a unor extraordinare sacrificii financiare din partea angajaţilor, conducerea companiei Perrin Industrie decide închiderea unei fabrici. Dar cei 1100 de muncitori au o cu totul altă idee despre viitorul lor profesional şi, conduşi de reprezentantul sindical Laurent Amédéo, sunt gata de orice pentru a anula decizia ce-i condamnă la şomaj.
„Un film epuizant de urmărit în cel mai bun sens, care ne umple de furie față de forțele dezumanizante din societate până când rămânem extenuați, contemplând provocările iminente cu o nouă claritate.” spun cei de la Rogerebert.com despre film.
 
RETROSPECTIVA PIER PAOLO PASOLINI
„Eu sunt scandalos. Pentru că întind o frânghie, sau mai degrabă un cordon ombilical, care să conecteze sacrul și profanul” declara la un moment dat Pier Paolo Pasolini.
Sfântul și blestematul. Sfântul și escrocul. Martiriul și proxenetul. Filmele lui Pasolini sunt populate de figuri contradictorii, pe care vizionarul regizor italian le-a visat într-o lume care freamătă în pragul schimbării. Unul dintre cei mai respectați autori ai cinematografiei, Pier Paolo Pasolini a fost, de asemenea, o contradicție ambulantă. Anticlericalismul radical s-a ciocnit de catolicismul devotat, rigorile tradiției s-au lovit de progresul revoluției sexuale și politice. Tensiunile puternice din filmele sale au provocat status quo-ul și au împins limitele cenzurii. Sacrul din filmele lui Pasolini poate fi găsit acolo unde te aștepți mai puțin: înmuiat în noroi și palpabil în cele mai îndepărtate margini ale vieții sociale. „Bășcălios, primitiv, pasional și provocator: 2022 este anul aniversării a 100 de ani de la nașterea lui Pasolini, 100 de ani de la nașterea unui geniu controversat”, scriu criticii de film de pe website-ul Mubi şi Les Films de Cannes à Bucarest .13 îi ascultă, programând trei dintre titlurile pentru care astăzi este cunoscut în întreaga lume.
 
Accattone - Cel mai bun film, Karlovy Vary 1962
Una dintre cele mai iconice pelicule ale artistului care a însemnat şi o rupere abruptă de neorealism, dar şi o instituire a unui alt tip de anti-erou italian. „Brutalitatea și disperarea glacială a acestui film din 1962 au avut un impact de durată asupra cinematografiei politice”, scria recent Chicago Reader.
Într-un cartier sărac al Romei, Vittorio "Accattone" Cataldi îşi câştigă traiul ca proxenet, vânzând farmecele iubitei sale, Maddalena. Dar de unica sa sursă de venit se alege praful când Maddalena este atacată de răufăcători şi ajunge la închisoare. Accattone nu ştie ce să mai facă să câştige un ban, ba chiar ajunge să cerşească de-ale gurii de la fosta soţie, Ascenza. Dar iată că într-o zi bărbatul o întâlneşte pe inocenta Stella şi planurile de a reveni la vechea ocupaţie par tot mai posibile...
 
Il Vangelo secondo Matteo - Marele Premiu al Juriului, Veneția, 1964
Nominalizată la trei premii Oscar în 1967, această creație timpurie a regizorului este inspirată din tradiția biblică, ideologia marxistă și neorealismul cinematografic și este o bună introducere în opera sa, reunind multe dintre ideile din creațiile sale ulterioare. Pasolini a folosit în film actori neprofesioniști iar în rolul Fecioarei Maria și-a distribuit propria mamă.
În apropierea unui ţărm stâncos, Iisus începe să predice în parabole şi atrage discipoli. Este sever şi autoritar. Spune că mesajul său nu este unul de pace, ci o sabie. Se grăbeşte, aleargă dintr-un loc în altul pe malurile Mării Galileii, uneori atrăgând mulţimi de oameni, alteori fiind izgonit. Parabolele sale vizează adesea puternicii zilei, prin urmare atrag atenţia fariseilor, a preoţilor şi a înţelepţilor. Conspiră cu toţii ca Iisus să fie arestat, judecat şi răstignit, exact aşa cum le-a profeţit adepţilor. După ce moare, li se arată discipolilor şi le dă ultimele instrucţiuni. 

Edipo Re - În competiție, Veneția 1967
Un copil se naşte în Italia interbelică. Nu trece mult şi tatăl său devine tot mai gelos că nou-născutul acaparează întreaga atenţie a mamei. Povestea se mută apoi în trecutul îndepărtat, în Antichitate. Micul Oedip, care fusese abandonat de regele Tebei, Laius, şi de soţia lui, Iocasta, este crescut de regele Corintului, Polybus, ca pe propriul său fiu. Chinuit de un vis, Oedip va merge la templul lui Apollo să consulte oracolul şi acolo va afla teribilul destin ce i se pregăteşte...
Încă de la Accattone, Pasolini plănuia să facă un film despre Complexul Oedip și despre "anxietatea autobiografică" a acestuia. Regizorul declara „în Oedip, spun povestea complexului meu. Copilul din prolog sunt eu, tatăl lui este tatăl meu, un ofițer de infanterie, iar mama lui, profesoară, este mama mea. Îmi povestesc viața mea mitică, făcută în mod natural epică de legenda lui Oedip.” Tatăl lui Pasolini, Carlo Alberto Pasolini, era locotenent în armata italiană și avea o înclinație fascistă destul de pronunțată. Filmul a fost văzut ca o mustrare a acestuia dar și a țării burgheze în care s-a născut.
 
Il Vangelo secondo Matteo va fi introdus de Stefano Francia di Celle împreună cu regizorul de film Andrei Ujică iar proiecția va fi precedată de scurtmetrajul 2 Pasolini în regia lui Andrei Ujică, pe 21 octombrie, ora 18:30, la Cinemateca Eforie. De asemenea, acesta va introduce filmul Accattone pe 22 octombrie, ora 14:00, tot la Cinemateca Eforie.
Stefano Francia di Celle este manager cultural, curator și istoric de film. A curatoriat retrospective și monografii pentru Festivalul de Film de la Torino din 2003 până în 2010, organizând evenimente la care au participat regizori importanți precum Roman Polanski, Wim Wenders și Claude Chabrol. Din 2012, colaborează cu Festivalul Internațional de Film de la Veneția în calitate de curator al Secțiunii Venice Classics. A fost director artistic al Festivalului de la Torino în 2020 și 2021.
 
Pe www.filmedefestival.ro regăsiți programul complet al ediției de anul acesta dar și mai multe informații despre invitați și filmele pe care aceștia le prezintă în festival. Biletele pot fi cumpărate online de pe www.eventbook.ro unde găsiți și toate detaliile despre promoții și reduceri.
 
Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest este prezentat de Orange România, partener de tradiție al evenimentului.
 
Inspirat de: UniCredit Bank
 
Cu sprijinul: Catena, Apa Nova, Groupama, Sun Wave Pharma
 
Proiect cultural finanțat de: Centrul Naţional al Cinematografiei, SACD / Société des Auteurs et Compositeurs Dramatiques, Ambasada Franței și Institutul Francez din România, Institutul Cultural Român, Dacin Sara, Institutul Italian de Cultură, Ambasada Suediei în România
 
Proiect co-finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului București afectiv 2022. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare al Primăriei Municipiului București prin ARCUB, puteți accesa www.arcub.ro.
 
Parteneri: Renault, Mercure Hotels, Avanpost, Abator, Cinema Muzeul Țăranului, Arhiva Națională de Filme – Cinemateca Română, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ‘IL Caragiale’, Europa Cinemas, Boiler Coffee Shop, Aparterre, Air France KLM DELTA, LOKAL
 
Parteneri media principali: Radio Guerrilla, TVR, Agerpres
 
Parteneri media: Cinemagia, Zile și Nopți, Cinemap, Libertatea, News.ro, Films in Frame, Ziarul Metropolis, Film Menu, iQAds, Smark, A List Magazine, Igloo, Urban.ro, LiterNet, Elle, The Institute, Vice, Observator Cultural, AARC – All About Romanian Cinema, Movie News, CineFan, Munteanu, Cinefilia, CineGhid, Radio România Cultural, Senso TV, Tonica, Antena PLAY.
 
Partener cultural: RFI România
 
Filmele: Tori et Lokita, Frère et Sœur, Trois Souvenirs de ma Jeunesse, Le Gamin Au Velo, La fille inconnu, sunt distribuite în România de Independența Film.

Avanpremierele Toamnei Les Films de Cannes à Bucarest .13

La final de an, Les Films de Cannes à Bucarest face un bilanț al numeroaselor succese ale cinematografiei românești și aduce în secțiunea Avanpremierele Toamnei un program bogat ce prezintă viziunile cinematografice diverse ale cineaștilor români în filme premiate la Cannes, Veneția, Sarajevo, Annecy sau Oberhausen. Lucrări de ficțiune, documentar, animație, hibride și experimentale reflectă evoluția admirabilă a cinematografiei românești care continuă să se remarce în circuitul internațional și să uimească publicul local. Invităm așadar spectatorii să exploreze valurile schimbătoare ale cinematografiei românești sub umbrela Avanpremierele Toamnei.
 
Spre Nord, realizat de Mihai Mincan este inspirat din fapte reale. În 1996, Joel, un marinar credincios filipinez descoperă un pasager român urcat clandestin pe vasul pe care lucrează. Știind că tânărul Dumitru riscă să fie aruncat peste bord dacă va fi descoperit de căpitan și ofițeri, Joel intră într-un joc periculos de a-l salva, implicându-și echipajul, credința în Dumnezeu și deopotrivă, viața unui om nevinovat. Spre Nord este lungmetrajul de debut al regizorului, a cărui premieră mondială a avut loc în cadrul Festivalului de Film de la Veneția 2022, în secțiunea competitivă Orizzonti, unde a primit premiul Criticii de Film Independente - Bisato d’Oro - pentru cel mai bun film, acordat în afara secțiunii.
 
După o serie de comedii de succes, regizorul Paul Negoescu se întoarce la dramă cu Oameni de treabă, selectat în festivalurile de film de la Sarajevo, Namur, Varșovia și recompensat cu premiul pentru cel mai bun regizor la festivalul LIFFE din Serbia. Ilie este polițist într-un sat din Nordul României. Înconjurat de corupție (primarul și preotul din sat fac trafic cu țigări din Ucraina), Ilie are un moment de analiză și vrea să-și facă datoria, să se așeze la casa lui, să aibă o viață normală. În urma unor serii de evenimente violente la care asistă și a tensiunilor care se acumulează, e nevoit să ia decizii importante la muncă și în viața personală. „Ceea ce m-a interesat la aceste personaje a fost incapacitatea lor de a se adapta, pentru că toți sunt incapabili să se conecteze cu emoțiile lor, fugind de realitate până când soarta le forțează o verificare a realității” a declarat autorul pentru site-ul Aarc.ro.
 
Insula, cea mai nouă peliculă a uneia dintre cele mai celebrate cineaste europene (Anca Damian) este altă animaţie tulburătoare care se adaugă listei din ce în ce mai consistente de opere originale şi provocatoare ale regizoarei. Aici, ea ne invită să descoperim o fabulă muzicală inspirată din mitul lui Robinson Crusoe, ca şi când Micul Prinţ ar fuziona cu Monty Python. Robinson este medic, iar singurătatea lui este voluntară, într-o insulă invadată de migranți, ONG-uri și gardieni. El îl salvează pe Friday, un naufragiat, singurul supraviețuitor al unui grup de refugiaţi ilegali. În timpul călătoriei sale pe insulă, Robinson se întâlnește cu ființe și evenimente extraordinare, într-o lume în care fiecare își caută propriul paradis. „Mă gândeam la povestea lui Robinson Crusoe şi cunoscând concertul lui Alexandru Bălănescu şi Ada Milea (bazat pe o reinterpretare după poetul Gellu Naum), am avut ideea să fac un muzical cu noul Robinson, un doctor care are cele mai bune intenţii şi un Vineri al zilelor noastre, un refugiat de azi într-o realitate în care lumea colapsează”, povesteşte cineasta. Filmul a fost arătat pe marele ecrane ale festivalurilor din Busan, Rotterdam și Göteborg.
 
Prezentat în selecția Sarajevo IFF, Apropierea (regia Botond Püsök) vorbeşte despre ce se întâmplă atunci când frica devine o forţă. După un eveniment traumatizant în viața fiicei sale, o mamă luptă să vindece cicatricile trecutului, într-o comunitate mică de oameni care nu vor să înțeleagă ce s-a întâmplat. Botond Püsök a câştigat trofee în 2016 cu scurtmetrajul Angela pentru cea mai bună regie la festivalul Astra şi la DocuArt Film Festival. Apropierea este primul său documentar de lungmetraj. „Când am început să fac acest film și să vorbesc despre el cu cei pe care îi cunosc, am fost uimit să descopăr cum gândesc oamenii despre abuzul asupra copiilor și despre abuz în general: știu că este ceva teribil, dar atât de îndepărtat, în același timp, încât nu și-ar imagina niciodată că i s-ar putea întâmpla cuiva apropiat. Așa că am știut de la bun început că una dintre cele mai mari provocări a acestui film va fi cum să spun o poveste despre o problemă atât de îngrozitoare cu care mulți sunt reticenți la a se conecta”, spune cineastul.
 
Al cui câine sunt, în regia lui Robert Lakatos, este un eseu documentar satiric ce vorbește despre politică într-o lume în care cetățenii sunt câinii, politicienii - crescătorii de câini, funcționarii sunt proprietarii, națiunile - rasele naționale câinești, țările sunt federațiile naționale ale crescătorilor, iar forumul suprem internațional este FCI-ul, adică Federația Canină Internațională – regizorul fiind cel care interpretează realitatea și manipulează opinia publică. „Am dorit să fac un film pe care Caragiale ar fi invidios să-l vadă”, mărturiseşte acesta.
 
Vulturii din Ţaga (regia Iulian Manuel Ghervas şi Adina Popescu) urmărește evoluția echipei în timpul unui campionat în România, precum și la un turneu internațional în Slovacia, folosind fotbalul ca pretext pentru a explora poveștile de viață ale jucătorilor, cu speranțele și eșecurile lor personale, precum și povestea unei comunități rurale prinse într-o lume mică, anonimă și fără speranță. Filmul documentar are o abordare realistă, folosind un stil de filmare observațional, iar povestea este narată într-o manieră ironică, dar cu tandrețe și empatie.
 
Și de data acesta publicul Les Films de Cannes à Bucarest .13 va putea să se discute cu realizatorii filmelor din program și va putea vota filmul favorit, titlurile de mai sus intră în competiția ce va avea ca premiu un sprijin de distribuție în valoare de 2500 euro oferit de Dacin Sara. Discuțiile de după filmele din Avanpremierele Toamnei sunt prezentate de Institutul Cultural Român. Secțiunea este completată, în afara competiției, de alte două filme de lungmetraj și de șapte scurtmetraje grupate în două calupuri.
 
Alis (regia Clare Weiskopf şi Nicolás van Hemelryck) este o coproducție Columbia-Chile-Romania care a fost prezentă la Festivalul de Film de la Berlin din acest an, în secţiunea competiţională Generation. Pelicula îşi propune să răspundă la întrebarea cum îşi poate cineva imagina un viitor, atunci când se naşte fără oportunităţi? Două adolescente care au trăit pe străzile neiertătoare din Bogota, închid ochii și o visează pe Alis, o colegă de clasă fictivă. Narațiunea lor plină de suflet dezvăluie o putere uimitoare de a rupe ciclul violenței și de a îmbrățișa un viitor mai luminos.
 
Reflecții asupra României - 5 fețe ale identității, semnat de Andrei-Nicolae Teodorescu, invită spectatorii să descopere o altfel de Românie prin cinci personalități care activează în cinci domenii diferite, fiecare dintre ele adăugând la patrimoniul cultural, ecologic, tradițional, științific, tehnologic și artistic al unei țări care are un potențial extrem de bogat. „Ideea documentarului a pornit de la discuțiile cu producătorul meu, Dan Dimancescu – cetățean american de origine română, și consulul onorific al României la Boston. Dânsul a început să vină în România din ce în ce mai des, iar atunci când l-am întrebat ce îi place așa mult aici, mi-a răspuns că pentru el este o experiență uimitoare să vadă cum acest loc a revenit la viață după '89. Documentarul încearcă să surprindă tocmai aceste schimbări prin ochii a 5 personaje care au făcut ceva tangibil, pragmatic, după '90 în România și care au contribuit cumva la ceea ce ar putea deveni un brand, o imagine iconică pentru noua Românie.” explică regizorul.
 
Filmul românesc continuă să dovedească, prin premii internaționale și o paletă variată de viziuni originale, potențialul formatului de scurt-metraj în toate variațile sale posible – ficțiunea, documentarul și animația. În animaţia Sasha, regia Serghei Chiviriga, un melc adolescent confuzat de întreaga lume și de propriul său corp, este nevoit să descopere într-un mod ciudat adevărul despre identitatea sa sexuală. Locuri ascunse de Teona Galgoţiu observă cu intimitate emoțională relația unei adolescente cu mama sa, în urma unei dezvăluiri copleșitoare. Inspirat de instalația Section 28 a lui Derek Jarman, filmul lui Bogdan Balla, Eram somnambul când am văzut toate acele culori, compară povești din istoria recentă a comunității cu experiențe personale din prezent, distilând distanța dintre realitățile tăcute ale iubirii queer și isteria reprezentării ei publice. Premiat anul acesta la Annecy International Animation Film Festival și Sarajevo IFF, animația maghiaro-română, Amok, a lui Balázs Turai, descrie povestea lui Clyde care e nevoit să-și înfrunte demonul interior după ce și-a pierdut logodnica și frumusețea într-un accident ciudat. Ńeale azbuirătoare, în regia Alexandrei Gulea, este un documentar experimental care cultivă memoria trecerii aromânilor într-un exil permanent între munți și mări locuite de ecouri de voci răsunând puternic și totuși neauzite. Co-producția româno-germană a fost premiată la faimosul festival Oberhausen drept Cel mai bun film în competiția germană. Alt scurtmetraj documentar – Face-s-ar pământul cer, regizat de Ana Vîjdea, o surprinde pe Maria prinsă între două lumi – una ghidată de asceză, cealaltă de nevoia de comuniune familială. Prin cadre atent compuse și un peisaj sonor minimalist, filmul ne poartă prin viața de zi cu zi a Mariei, prin gândurile și emoțiile ei. Noul film al Roxanei Stroe, Appalachia, e amplasat într-o comunitate profund credincioasă din România provincială, în care doi adolescenți marginalizați se îndrăgostesc – însă totul în jurul lor se destramă. Scurtmetrajul a avut recent premiera la Festival International du Film Francophone de Namur.
 
Casting deschis în cadrul programului Managing Talents .7
 
La cea de-a 13-a ediție Les Films de Cannes à Bucarest revine și deja bine-cunoscutul program dedicat comunității actorilor din România – Managing Talents care își propune să le ofere instruire, contacte și să le faciliteze oportunități pentru cariera lor de film, în România dar și în străinătate. În cadrul ediției a 7-a va avea loc un casting deschis în urma căruia vor fi selectați actori pentru rolurile principale ale unui film românesc care va fi turnat anul viitor. Filmul va fi regizat de Teodora Ana Mihai, realizatoare care a fost prezentă în 2021 la Cannes, în selecția oficială, cu primul ei lungmetraj intitulat La Civil, pentru care a fost distinsă cu Prix de l’Audace în Un Certain Regard.
 
Sunt eligibili toți actorii români sau vorbitori de limba română cu vârste cuprinse între 18 și 48 de ani. Doritorii sunt invitați să trimită un self-tape (înregistrare video) cu un text prestabilit până la data de 15 octombrie. Toate detaliile se găsesc pe site-ul evenimentului www.filmedefestival.ro, în secțiunea  Managing Talents.
 
Actorii înscriși sunt invitați să participe în cadrul festivalului la mai multe evenimente dedicate lor. În data de 22 octombrie, sâmbătă, de la ora 10:00, sunt așteptați la Cinema Muzeul Țăranului pentru o sesiune de lucru practic pe text cu regizoarea proiectului, Teodora Ana Mihai – pornind de la vizionarea self-tape-urilor trimise. Înainte de sesiunea de lucru ce va putea fi urmărită live, online, Dr. David Zitzlsperger, directorul general al companiei germane Denkungsart GmbH, va susține o prezentare despre platforma Castupload, cu care Les Films de Cannes à Bucarest face parteneriat pentru programul Managing Talents de anul acesta.
 
Denkungsart administrează propriile SAAS "Castupload" (www.castupload.com) și "filmmakers" (www.filmmakers.de). Aceste rețele sunt destinate exclusiv cineaștilor profesioniști și se adresează în special actorilor, agenților și directorilor de casting. Împreună, acestea reprezintă cel mai mare grup de actori, agenți și directori de casting profesioniști din Uniunea Europeană. Majoritatea rolurilor relevante din UE sunt distribuite direct sau indirect prin intermediul realizatorilor de filme sau al Castupload. Castupload colaborează pentru producții care variază de la mici filme studențești locale până la filme de lungmetraj produse de studiouri internaționale, companii de producție și de difuzori precum Netflix și AMAZON Studios.
Cheia pentru Denkungsart este parteneriatul direct cu asociațiile regionale de actori, agenți, directori de casting și producători. Oferta de software pentru comisiile/oficiile locale de film permite regiunilor mai mici, inclusiv din afara UE, să se integreze direct în rețeaua stabilită de realizatorii de film care lucrează cu sistemele pentru proiectele lor de film, televiziune, teatru și publicitate.
 
Totodată, masterclass-urile susținute de regizorii invitați la Les Films de Cannes à Bucarest .13 vor avea o componentă anume legată de lucrul cu actorul, iar actorii vor avea ocazia să intre în dialog cu realizatorii și să le adreseze întrebări legate de profesia lor și oportunitățile de a evolua spre o carieră internațională.
 
De-a lungul celor șase ediții anterioare Managing Talents a facilitat întâlniri în persoană cu regizori de film, actori și agenți de casting români și internaționali. Astfel participanții au avut ocazia să discute și să lucreze cu agenții internaționali: Avy Kaufman, Richard Cook, Debbie McWilliams, Anja Dihrberg, Frank Moiselle, Vicki Thomson, Nathalie Cheron, Elizaveta Shmakova, Victor Jenkins, William Conacher, Manuel Puro, directorii de casting români: Viorica Capdefier, Domnica Cîrciumaru, Cătălin Dordea, Floriela Grapini, actrița Anamaria Vartolomei, dar și cu regizorul Cristian Mungiu, inițiatorul programului.
 
Managing Talents este un program prezentat de Apa Nova.

Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest este prezentat de Orange România, partener de tradiție al evenimentului.
 
Inspirat de: UniCredit Bank
 
Cu sprijinul: Catena, Apa Nova, Groupama, Sun Wave Pharma,
 
Proiect cultural finanțat de: Centrul Naţional al Cinematografiei, SACD / Société des Auteurs et Compositeurs Dramatiques, Ambasada Franței și Institutul Francez din România, Institutul Cultural Român, Dacin Sara, Institutul Italian de Cultură, Ambasada Suediei în România
 
Proiect co-finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului București afectiv 2022. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare al Primăriei Municipiului București prin ARCUB, puteți accesa www.arcub.ro.
 
Parteneri: Cinema Muzeul Țăranului, Arhiva Națională de Filme – Cinemateca Română, Mercure Hotels, Avanpost, Abator, Aparterre, Europa Cinemas, Air France KLM DELTA,
Eventbook
 
Parteneri media principali: Radio Guerrilla, TVR, Agerpres
 
Parteneri media: Cinemagia, Zile și Nopți, Cinemap, Libertatea, News.ro, Films in Frame, Ziarul Metropolis, Film Menu, iQAds, Smark, A List Magazine, Igloo, Urban.ro, LiterNet, Elle, The Institute, Vice, Observator Cultural, AARC – All About Romanian Cinema, Movie News, CineFan, Munteanu, Cinefilia, CineGhid, Radio România Cultural, Senso TV, Tonica, Antena PLAY.
 
Partener cultural: RFI România

Metronom va deschide Les Films de Cannes à Bucarest .13

O nouă generație de cineaști scandinavi face valuri, păşind pe urmele lui Ingmar Bergman, Lars von Trier și a mișcării Dogma: în acest an, trei regizori complet diferiţi, dar cu viziuni la fel de puternice, au participat în competiția de la Cannes. Cu toţii sunt legaţi de faimoasa “şcoală suedeză de film”. Prilej ideal ca la Les Films de Cannes à Bucarest .13 să oferim cinefililor români un Focus Suedia de neratat.  

Regizorul cult suedez Ruben Östlund, câştigător al unui Palme d'Or în 2017 pentru The Square, s-a întors anul acesta la Cannes cu Triangle of Sadness, cu care a reuşit să-şi revendice, din nou, trofeul suprem. Acestei proaspete capodopere sarcastice i s-au alăturat alte două filme ale unor cineaşti în ascensiune, la origine imigranţi, pe care publicul le poate vedea la această ediţie: Boy from Heaven, al suedezului Tarik Saleh – Premiul pentru cel mai bun scenariu, Cannes 2022, și Holy Spider, al danezului-iranian Ali Abbasi – Premiul pentru cea mai bună actriță, Cannes 2022 pentru Zar Amir Ebrahimi. 

Regizorii nordici „forțează adesea limitele limbajului cinematografic”, spune Claus Christensen, editorul revistei daneze de film Ekko. „Este vorba de divertisment, dar scopul este și de a provoca publicul. Regizorul are libertatea de a-şi explora viziunea artistică, oricare ar fi aceasta”.
 
Abbasi, născut în Iran acum 40 de ani, şcolit în Suedia şi stabilit în Danemarca, se află la a doua sa apariție la Cannes, după ce a câștigat secțiunea Un Certain Regard  în 2018 pentru debutanți cu Border, un film excentric, cu accente fantastice, despre un polițist de frontieră. Noua sa peliculă, Holy Spider, este povestea dură a unui criminal în serie care "curăță" orașul sfânt iranian Mashhad de prostituatele de stradă. „Nu îl poți cataloga. Atunci când crezi că l-ai prins într-o definiţie, el își schimbă forma și devine altceva”, a declarat pentru a Agenţia France-Presse producătorul său Jacob Jarek. Abbasi a terminat recent de filmat episoade pentru viitorul serial post-apocaliptic HBO, The Last of Us, bazat pe un joc video. Holy Spider al lui Ali Abbasi reușește în mod ingenios să facă o punte între realismul social și cinematografia de ”consum”, într-un mod care lasă să se înțeleagă că ambele își au rădăcinile într-o zonă similară de autenticitate curajoasă. Această versatilitate defineşte generația sa, spune Jarek. Valul anterior de cineaști nordici, precum von Trier și Thomas Vinterberg, a câștigat faima internațională cu mișcarea Dogma, care a stabilit reguli stricte de filmare menite să asigure un realism frust operelor. Dar noua generație este „mai dispusă să lucreze cu genuri şi să le combine: să facă comedii și lucruri mai ușoare amestecate cu lucruri întunecate”, a mai adăugat Jarek.
 
Atât filmele lui Abbasi, cât și cele ale lui Saleh, se bazează în mare măsură pe trecutul lor de imigranți. Abbasi a părăsit Teheranul pentru Suedia în 2002 şi s-a stabilit apoi în Danemarca, în timp ce Saleh s-a născut la Stockholm, din mamă suedeză și tată egiptean.
Trecutul lui Saleh a fost esențial pentru realizarea filmului Boy from Heaven, a declarat acesta presei prezente la Cannes: „Cred că există un motiv pentru care o mulțime de regizori au origini imigrante, precum Francis Ford Coppola și Miloš Forman. Ești poziționat în interiorul și în exteriorul a ceva. Într-un fel, acesta este rolul regizorului... să vadă atât asemănările, cât și diferențele”. Boy from Heaven este un thriller întunecat amplasat în Cairo despre un băiat sărac căruia i s-a acordat o bursă la prestigioasa Universitate Al-Azhar, unde se trezește atras într-o luptă brutală pentru putere între elita religioasă și cea politică din Egipt. Faptul de a fi un outsider a fost crucial, a declarat Saleh. „Nimeni nu a mai intrat vreodată în Universitatea Al-Azhar cu o cameră de filmat. Un cineast egiptean ar merge la închisoare dacă ar face-o”, a declarat el pentru AFP. Fost artist de graffiti, Saleh a crescut cu un tată cineast și a lucrat în studioul său de film înainte de a urma cursurile unei școli de artă din Alexandria. Pe lângă faptul că a regizat episoade din serialele cult Westworld și Ray Donovan, filmul său din 2017, The Nile Hilton Incident, care are loc tot la Cairo, a câștigat Marele Premiu al Juriului la Sundance.
 
Östlund, decanul trioului, cu șase lungmetraje la activ, a adus la Cannes primul său film în limba engleză. Triangle of Sadness este o satiră sălbatică a lumii modei şi a celor bogaţi, dar şi o critică dură la adresa accentului pus de societate pe frumusețe.
 
La cea de-a 13 ediţie a Les Films de Cannes à Bucarest, va fi reconfirmată nu numai forţa creativă nordică, ci şi cea autohtonă. Festivalul se va deschide cu una dintre cele mai discutate şi mai premiate producţii ale momentului, Metronom.
 
În timp ce Țiriac și Năstase joacă Finala Cupei Davis împotriva Americii în 1972, doi liceeni se iubesc și scriu scrisori la emisiunea Metronom de la Europa Liberă. Când el primește aprobarea să plece definitiv din țară, împreună cu familia, ei știu că trebuie să se despartă, dar nu se așteptau ca ultimele zile împreună să devină hotărâtoare pentru întreaga lor viață.
 
Metronom, debutul în lungmetraj de ficțiune al cineastului Alexandru Belc, a câştigat Premiul pentru cel mai bun regizor al secţiunii Un Certain Regard la Cannes, în ovaţiile publicului şi ale criticii. „Acest debut stilizat, lent şi cu o imaginaţie bogată e mult mai mult decât o versiune românească la Romeo şi Julieta”, scrie prestigioasa publicaţie Variety, în timp ce Screen International îl descrie ca „un instantaneu convingător al unor adolescenți aflați în pragul maturității, a căror luptă pentru a-și găsi vocea este împiedicată de autorități - de la părinții îngrijorați, până la securitate - care le suflă în ceafă.” Cei de la Clapper îl consideră chiar „unul dintre cele mai bune filme ale anului” pentru că este o „călătorie emoţională empatică, realizată cu un meşteşug uimitor” în timp ce Disappointment Media ne asigură că „nu e un film pe care să-l uităm prea curând.”  
 
Acest „film sublim de frumos” (The Upcoming) este distribuit de Strada Film International și va putea fi văzut în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest cu două săptămâni înaintea premierei în cinematografe programată pentru 4 noiembrie.
 
Pe www.filmedefestival.ro și pe conturile de Facebook și Instagram ale festivalului pot fi descoperite mai multe informații despre ediția de anul acesta. 

Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest este prezentat de Orange România, partener de tradiție al evenimentului.
 
Inspirat de: UniCredit Bank
 
Cu sprijinul: Sun Wave Pharma, Groupama, Dacin Sara, Mercure Hotels
 
Proiect cultural finanțat de: Centrul Naţional al Cinematografiei, SACD, Ambasada Franței și Institutul Francez din România 

Parteneri culturali: Institutul Cultural Român, Institutul Italian de Cultură
 
Proiect co-finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului București afectiv 2022. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare al Primăriei Municipiului București prin ARCUB, puteți accesa www.arcub.ro.
 
Parteneri: Cinema Muzeul Țăranului, Arhiva Națională de Filme – Cinemateca Română, Ambasada Suediei în România, Avanpost, Abator, Aparterre, Europa Cinemas, Eventbook
 
Parteneri media principali: Radio Guerrilla, TVR, Agerpres
 
Parteneri media: Cinemagia, Zile și Nopți, Cinemap, Films in Frame, Ziarul Metropolis, Film Menu, iQAds, Smark, A List Magazine, Igloo, Urban.ro, LiterNet, The Institute, AARC – All About Romanian Cinema, Movie News, CineFan, Munteanu, CineGhid, Radio România Cultural
 
Partener cultural: RFI România
 
**Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Primăriei Municipiului Bucureşti sau ARCUB.

Delta Bucureștiului de vineri în cinematografe

Delta Bucureștiului, în regia Evei Pervolovici, va putea fi văzut de vineri, 23 septembrie, în cinematografele din București (Cinema Elvire Popesco, Cinema Eforie, Cinema Muzeul Țăranului, Union), Arad (Cinema Arta), Bistrița (Cinema Dacia), Cluj (Cinema Arta, Cinema Victoria), Iași (Cinema Ateneu), Timișoara (Cinema Timiș), însă urmează să fie programat și la Brașov, Bârlad și Sibiu. 

Filmul documentar, al doilea al regizoarei cunoscută deja publicului pentru Marussia (2013), spune, prin vocea actrițelor Sandrine Bonnaire și Ada Condeescu, povestea unui teren viran.

În anii ‘50-‘60, la Bucureşti, nişte deţinute politice dau naştere copiilor lor într-una dintre cele mai frumoase mânăstiri din Europa centrală şi de est, transformată ulterior în Închisoarea Văcăreşti.

Astăzi, o vegetaţie sălbatică a pus stăpânire pe aceste locuri, formând un ecosistem întins pe câteva hectare cu specii protejate de plante și animale, un parc natural protejat.

Trailerul filmului poate fi urmărit pe: https://youtu.be/VO5KFQgTMcI

„Delta Bucureștiului înseamnă cinci ani de filmare într-un loc în care am copilărit, un loc care a devenit un adevărat microcosmos urban, dar, mai presus de toate, pentru mine, acest proiect e despre întâlnirile extraordinare cu femei care au născut acolo, în pușcărie.
M-am bucurat și m-am emoționat de diferitele reacții ale publicului internațional. Dar Delta Bucureștiului se adresează în primul rând spectatorilor din România. Este un film ancorat în istoria noastră recentă și în același timp un semn de întrebare aruncat spre viitor. Mă bucur că din luna Septembrie voi însoți prin toată țara filmul, voi avea ocazia de a răspunde la întrebări și de a purta un dialog cu un public cât mai larg.” declara Eva Pervolovici.

Filmul a avut premiera în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania și a fost expus ulterior la MARe – Muzeul de Artă Recentă, iar spectatorii îl vor putea vede în cinematografe din 23 septembrie. După proiecția de la Cluj Ionuț Mareș nota pentru Ziarul Metropolis: „Eva Pervolovici propune o altă perspectivă, una memorialistică și personală”.

Delta Bucureștiului, scrie Victor Morozov pentru Films in Frame, „e o poveste urbană care traversează decenii, regimuri politice, regimuri de existență… E o lecție straubiană, în definitiv: dă locului timp să existe, dă spectatorului timp să înțeleagă că pe locul acela s-au petrecut transformări grave, iar apoi locul însuși va prinde să vorbească, chemând – ca într-o supraimpresiune istorică – tot trecutul, făcându-l complet străveziu pentru privirea noastră.”

Premiat în 2021 la Toronto International Women Film Festival - Cel mai bun documentar, Berlin Film Week - Cel mai bun scenariu și nominalizat la Ethocineca, Viena, pentru premiul de Excelență în Antropologie Vizuală, Delta Bucureștiului este o producţie Marmitafilms și Strada Film Internațional în co-producţie  cu Neyrac Films, realizată cu sprijinul Centre National du Cinéma et de l’Image Animée, Centrului Național al Cinematografiei, La Région Nouvelle-Aquitaine et La Région Ile-de-France în parteneriat cu CNC, Societatea Română de Televiziune , La PROCIREP Société des Producteurs, L’ANGOA, La SCAM și SACEM. Un proiect sprijinit de EAST EUROPEAN FORUM 2017.

Pe pagina de Instagram @deltabucurestiului spectatorii pot experimenta o călătorie vizuală în lumea filmului iar pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/deltabucurestiului pot afla mai multe detalii despre Delta Bucureștiului și echipa care a lucrat la realizarea sa.
Documentarul este distribuit în România de Strada Film Internațional.

Les Films de Cannes à Bucarest .13 va avea loc între 21-30 octombrie

Ediţia de anul acesta a Les Films de Cannes à Bucarest, desfăşurată între 21 şi 30 octombrie 2022, e una a certitudinilor. Vremurile sunt în continuare nesigure şi tulburi, însă festivalul a devenit, în timp, o constantă, un pol de stabilitate în viaţa culturală românească. În ciuda tuturor furtunilor istorice şi sociale, în pofida tuturor restricţiilor, Les Films de Cannes à Bucarest a reuşit să transforme fiecare ediţie într-o sărbătoare entuziastă a cinefiliei.
 
An de an, fără întreruperi, festivalul a continuat să strângă tot ce e mai bun din cinema-ul internaţional şi să-l stimuleze pe cel naţional. Tonul se dă la Cannes: timp de 13 ediţii, Les Films de Cannes à Bucarest a observat şi popularizat trendurile lansate de cel mai mare eveniment de film din lume şi apoi răspândite şi disputate în întreaga lume. A impulsionat actorii şi cineaştii români să participe la această fervoare creativă şi i-a pus față în față cu profesionişti din domeniu. Toate acestea, cu energie, efort, dar şi puţin noroc. Trecând peste frici şi superstiţii de tot felul, vă propunem o ediție de festival care lasă la o parte poncifele, comoditatea, propaganda, prejudecăţile și spaimele instaurate în mentalul colectiv de peliculele hollywoodiene.
 
De la an la an, festivalul a devenit mai ambiţios, mai aventuros, pentru că nimic nu e mai puternic ca imaginea în mişcare. „Am devenit interesat de regia de film pentru că imaginea e foarte, foarte puternică atunci când vine vorba de schimbarea comportamentului uman” spunea şi regizorul suedez Ruben Östlund, laureat cu Palme d'Or în 2022 pentru încă o capodoperă caustică, inclasabilă, care va fi prezentată în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest în premieră naţională.
 
„Satire sălbatice”, aşa pot fi descrise filmele unuia dintre cei mai originali cineaşti europeni. Copil teribil al cinematografiei suedeze contemporane, Ruben Östlund nu vrea ca publicul său să fie confortabil. El propune un cinematograf al disconfortului, care străpunge în mod hilar pretențiile burgheze și demontează structurile fragile ale societății contemporane.
 
„Personajele lui Östlund sunt invariabil șarlatani vanitoși și egoiști, care merită să fie pedepsiți atunci când un eveniment de viață catastrofal le distruge aparențele de respectabilitate. Bărbații, în special, nu o duc deloc ușor în ordinea cosmică a lui Östlund, unde vârful ascuțit al bățului său satiric este păstrat pentru a distruge pompozitatea slabă a ego-ului masculin”, scrie site-ul Mubi.com
 
Filmele sale, brutal de amuzante, subminează cu veselie răutăcioasă imaginea de sine a Suediei, care e păzită cu strășnicie ca bastion al liberalismului progresist. Cu o bucurie subversivă, Östlund testează limitele idealurilor sociologice ale națiunii sale, înregistrând adesea de la distanță, ca un fotograf de animale sălbatice care a dat, cu uimire, peste o specie extraterestră. 
 
În foarte amuzantul Triangle of Sadness, distribuit în România din 18 noiembrie de Independența Film, câștigător al trofeului suprem la Cannes, ierarhia socială este răsturnată, dezvăluind relația de prost gust dintre putere și frumusețe. Un cuplu celebru de fotomodele, Carl (Harris Dickinson) și Yaya (Charlbi Dean), este invitat într-o croazieră de lux pentru cei foarte bogați, condusă de un căpitan de vas dezlănțuit (Woody Harrelson). Ceea ce părea la început instagramabil se termină catastrofal, lăsându-i pe supraviețuitori blocați pe o insulă pustie și luptând pentru supraviețuire. Această fabulă modernă despre drepturile și dinamica puterii este și o puternică opțiune pentru Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu original. La Cannes, Triangle of Sadness a fost unul dintre cele mai discutate filme ale festivalului. Östlund navighează aici în ape noi, oferind o satiră provocatoare, grotescă și mușcătoare despre eterna luptă de clasă. „Absolut dezechilibrat în cel mai bun mod cu putință, garantat că-ţi va stârni suficiente hohote de râs ca să te doară stomacul, dar lăsându-te în același timp cu multe lucruri la care să te gândești după aceea” - Alysha Prasad pentru Room with a View.
 
Secţiunea Avanpremierele Toamnei se întoarce, mai bogată ca oricând: filmele româneşti ce urmează să fie lansate în cinematografe vor putea fi văzute în premieră la LFDC.13. Revin şi programele Managing Talents, care se adresează cu precădere nevoilor comunităţilor de actori, WiP - Work in Progress – o iniţiativă care îşi propune să expună proiectele de film încă în lucru ale unor cineaști români profesioniştilor din industria de film internaţională.
 
Proiecţiile celor mai premiate filme de la Cannes de anul acesta se vor desfăşura la Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului și Cinemateca Eforie.  
 
Și la ediția de anul acesta vom omagia unul dintre autorii internaționali cu o retrospectivă, în prezența sa. În curând vom dezvălui cine este acesta, care sunt ceilalți invitați de marcă pe care îi vom avea prezenți la București, noi detalii despre selecția din acest an dar și despre edițiile locale ale festivalului.
 
Pe filmedefestival.ro și pe conturile de Facebook și Instagram ale festivalului vor putea fi descoperite mai multe informații.  

Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest este prezentat de Orange România, partener de tradiție al evenimentului.
 
Inspirat de: UniCredit Bank
Cu sprijinul: Sun Wave Pharma, Groupama, Dacin Sara, Mercure Hotels
Proiect cultural finanțat de: Centrul Naţional al Cinematografiei, SACD, Ambasada Franței și Institutul Francez din România
 
Proiect co-finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului București afectiv 2022. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare al Primăriei Municipiului București prin ARCUB, puteți accesa www.arcub.ro.
 
Parteneri: Cinema Muzeul Țăranului, Arhiva Națională de Filme – Cinemateca Română, Europa Cinemas, Eventbook
Parteneri media principali: Radio Guerrilla, TVR, Agerpres
Parteneri media: Zile și Nopți, Cinemap, Films in Frame, Ziarul Metropolis, Film Menu, iQAds, Smark, A List Magazine, Igloo, Urban.ro, LiterNet, The Institute, AARC – All About Romanian Cinema, Movie News, CineFan, Munteanu, CineGhid, Radio România Cultural
Partener cultural: RFI România