Ediția a 14-a a festivalului One World Romania, care se va desfășura fizic la București între 21 și 30 mai, și online între 31 mai și 6 iunie, va include și anul acesta o secțiune despre variile încălcări ale justiției, ale democrației și ale demnității umane care au loc peste tot în lume și despre persoanele sau grupurile care încearcă restabilirea acestora. Sub titlul „Când tancurile plâng în locul nostru”, secțiunea va cuprinde 8 lungmetraje care ne vor duce din Rusia în Statele Unite, trecând prin Palestina ori Argentina, și ne vor trece prin diverse perioade istorice și regimuri politice.
Secțiunea este susținută de Fundația Konrad Adenauer prin Programul Statul de Drept Europa de Sud Est.
„Anul trecut a fost marcat de numeroase lupte pentru drepturile civile, de amplificarea revendicărilor cu privire la egalitatea de gen, de problematizarea legitimității folosirii puterii de către stat, fie și în situații de criză. Filmele alese vorbesc despre zone geografice sau categorii de populație care trec de obicei neobservate de radarul mass-media” spun Vanina Vignal și Andrei Rus, directorii artistici ai festivalului.
„Responsabilidad Empresarial”, filmul cineastului argentinian Jonathan Perel vorbește despre represiunea muncitorilor în timpul dictaturii militare din Argentina în perioada 1976-1983. În „Il n'aura plus de nuit” ajungem, prin vocea cineastei franceze Eléonore Weber, deasupra unor regiuni din Orientul Mijlociu, observând lumea de sub noi în timp ce realizăm ironia de a vedea mult și a înțelege puțin. În „Rara avis” plecăm într-o călătorie pe Oceanul Pacific, împreună cu cinci adolescenți cu probleme aflați într-un program de educare și reintegrare în societate, urmăriți cu afecțiune de cineasta elvețiană Mirjam Landolt.
„The Last Hilibily” (r: Diane Sara Bouzgarrou, Thomas Jenkoe) îi dă cuvântul lui Ritchie, un reprezentant al Americii rurale defavorizate care l-a condus pe Trump la președinția țării, în timp ce regizorii Vladimir și Pierre Léon merg până în Rusia pe urmele bunicilor despre care cred că ar fi putut fi spioni sovietici în „My Dear Spies”. Cu „Letter to a Friend”, Emily Jacir realizează simultan o scrisoare, un jurnal și un eseu video despre Bethleem, orașul unde a copilărit și care în prezent este amenințat de haos și ruină. Tot despre conflictul israelo-palestinian vorbește și filmul lui Ra'anan Alexandrowicz, „The Viewing Booth”, de data aceasta prin prisma reacțiilor spontane ale unei studente israeliene care vizionează imagini cu viața cotidiană în orașul Hebron, un epicentru al conflictului. Și, în fine, Insula Martinica se află în centrul filmului lui Florence Lazar, „Tu crois que la terre est chose morte”, care explorează daunele produse de colonialism și resursele pe care le găsesc unii locuitori pentru a rezista oportunismului și individualismului ambiant.
Tematicile din secțiunea „Când tancurile plâng în locul nostru” vor fi aprofundate în cadrul unor evenimente speciale, cu ocazia cărora publicul va putea discuta pe marginea temelor declanșate de filme alături de invitați și de experți din domenii relevante.
Cea de-a 14-a ediție One World România va avea loc anul acesta în două etape: fizic, la București, între și 21 și 30 mai, la Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului Român și alte locații indoor și outdoor din Capitală și online în toată țara, între 31 mai și 6 iunie.
Abonamentele pentru perioada 21-30 mai, desfășurată în locații fizice din București, sunt disponibile pe Eventbook în
număr limitat (50) și asigură intrarea la toate proiecțiile
festivalului, catalog și alte materiale promoționale. Abonamentele nu
includ accesul la deschiderea festivalului, concerte și la alte
evenimente speciale.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu