Trădătorul, din 21 februarie in cinema

Trădătorul/ Il traditore, filmul reputatului cineast italian Marco Bellocchio, care spune povestea lui Tommaso Buscetta, primul informator din interiorul mafiei siciliene a anilor ‘80, ajunge din 21 februarie pe marile ecrane din România, distribuit din Independența Film.

Nominalizat la Palme d’Or în 2019, Trădătorul/ Il Traditore ne poartă prin Italia anilor ‘80, în mijlocul războiului dintre șefii mafiei siciliene. Tommaso Buscetta (Pierfrancesco Favino), membru al clanului Cosa Nostra, se ascunde în Brazilia, în timp ce în Italia reglările de conturi se țin lanț, iar apropiații lui Buscetta sunt asasinați unul câte unul. Arestat de poliția braziliană, apoi extrădat, Buscetta ia o decizie care va schimba istoria Mafiei: aceea de a-l întâlni pe judecătorul Giovanni Falcone și de a-și trăda jurământul de credință făcut clanului Cosa Nostra. Datorită lui Buscetta, peste 300 de membri ai mafiei italiene au ajuns după gratii în urma Procesului Maxi, o acţiune de o amploare nemaiîntâlnită în istoria judiciară a Italiei, care a durat mai mult de un an şi jumătate. 

Trădătorul/ Il Traditore este cel de-al 26-lea film al lui Marco Bellocchio (80 de ani), care i-a adus acestuia cea de-a șaptea nominalizare la Palme d’Or și a reprezentat propunerea Italiei pentru Oscar 2020.

Lansat la Cannes 2019, Trădătorul a fost aplaudat la scenă deschisă timp de 15 minute de publicul prezent la premieră, iar presa s-a întrecut în cronici laudative la adresa actorului Pierfrancesco Favino, interpretul lui Tommaso Buscetta, cunoscut publicului larg din producții precum The Chronicles of Narnia: Prince Caspian, World War Z. sau Suburra.

“O realizare fantastică a lui Bellocchio, care te face să simți că nu ai mai văzut vreun film cu mafioți înainte, și care m-a impresionat profund”, a declarat regizorul Olivier Assayas despre Trădătorul.

Cu un buget de aproximativ 12 milioane de euro, Trădătorul a fost un succes de box office în Italia și Franța, reprezentând totodată primul film al regizorului veteran în care este folosit CGI-ul.

Influențat de monștrii sacri ai cinematografiei italiene, Federico Fellini și Roberto Rossellini, și aparținând unei generații de cineaști din care a făcut parte și Pier Paolo Pasolini, Marco Bellocchio s-a remarcat în anii ‘60 prin filmele sale puternic politizate, care atacau simboluri italiene ale conformismului.  

Printre filmele realizate de Marco Bellocchio de-a lungul timpului se regăsesc A Leap in the Dark/ Salto nel vuoto (1980), care le-a adus două premii la Cannes actorilor Michel Piccoli și Anouk Aimée, Devil in the Flesh/ Il Diavolo In Corpo, care a stârnit un scandal pe Croazetă în 1986, My Mother’s Smile/ L’ora di Religione (Il Sorriso di mia Madre) (2002), un film cu care a deranjat Vaticanul, sau Good Morning, Night/ Buongiorno, Notte (2004), un film despre răpirea lui Aldo Moro. 

“Când am făcut Fists In The Pocket/ I Pugni In Tasca, aveam 25 de ani. Acum, la aproape 80, pasiunea și implicarea mea emoțională în toate etapele procesului de realizare al unui film sunt încă acolo. Nu aș putea face asta fără pasiune. Într-adevăr, nivelul de energie ar putea fi ușor diferit, dar nu mai am nevoie de acea furie care odată se transforma în combustibil”. - Marco Bellocchio. 

Printre filmele distribuite de Independența Film în următoarele luni se regăsesc producții apreciate și premiate ca: Sorry We Missed You (r. Ken Loach), La Belle Époque (r. Nicolas Bedos), Beanpole (r. Kantemir Balagov), The Truth (r .Hirokazu Kore-eda) sau Martin Eden (r. Pietro Marcello).

Filmele INDEPENDENTA FILM ajung la Les Films de Cannes á Bucarest

8 producții cinematografice distribuite de Independența Film ajung la Les Films de Cannes á Bucarest

8 dintre filmele distribuite de Independența Film și care vor intra în cinematografe în următoarele luni ajung la Les Films de Cannes á Bucarest. Printre acestea se regăsește marele câștigător al Cannes 2019, Parazit, un film de Bong Joon-Ho.
Independența Film, casa de distribuție care promovează filme independente de referință, de nișă sau câștigătoare ale unor premii internaționale prestigioase prezintă în cadrul Les Films de Cannes á Bucarest 8 producții de lungmetraj lansate și premiate la festivalul de pe croazetă: Durere și glorie/ Dolor y gloria (r. Pedro Almodóvar), Parazit/ Parasite (r. Bong Joon-Ho), Le Jeune Ahmed (r. Jean-Pierre Dardenne, Luc Dardenne), Les misérables (r. Ladj Ly), It Must Be Heaven (r. Elia Suleiman), Beanpole (r. Kantemir Balagov), Sorry We Missed You (r. Ken Loach) și Il traditore (r. Marco Bellocchio).

Durere și glorie, cel de-al 21-lea lungmetraj al faimosului regizorul spaniol Pedro Almodóvar, care i-a adus lui Antonio Banderas premiul pentru interpretare masculină la Cannes 2019, ajunge din 18 octombrie pe marile ecrane din România. Filmul reprezintă propunerea Spaniei la Oscar și are un puternic caracter autobiografic, reconstituind, introspectiv, diferite etape din viața cineastului. Din distribuție face parte și celebra actriță de origine spaniolă, Penélope Cruz. Durere și glorie a mai câștigat la Cannes și premiul pentru coloană sonoră, muzica lui Alberto Iglesias fiind extrem de apreciată de juriu.

Parazit / Parasite, marele câștigător al trofeului Palme d’Or în 2019, este o comedie neagră cu accente de thriller ce descrie violența generată de inegalitățile sociale. Filmul scris și regizat de sud-coreeanul Bong Joon-Ho, spune povestea unei familii cu probleme financiare, ai cărei membri se insinuează ca angajați în viața bogatei familii Park, dând naștere unui şir de întâmplări imposibil de controlat. Va rula în cinematografe din 8 noiembrie. 
  
Le jeune Ahmed, noul film al fraților Dardenne, care le-a adus premiul pentru regie la Cannes 2019, e o poveste extrem de actuală, aceea a tentației radicalismului, spusă cu intensitate, empatie și măiestrie regizorală. În Belgia zilelor noastre, Ahmed, care are doar 13 ani, e prins între provocările vârstei și idealurile de puritate ale imamului său. Filmul va intra în cinematografele din România din 13 decembrie. 

Les misérables, filmul de debut al regizorului de culoare Ladj Ly, crescut în periferia Montfermeil din Paris, urmărește trei membri ai brigăzii anti-criminalitate care se confruntă cu tensiuni între bandele rivale din vecinătate. Inspirat de revoltele din 2005 de la Paris, de La Haine, pelicula cult a lui Mathieu Kassovitz şi de scurtmetrajul cu acelaşi nume al lui Ly, câştigător al unui premiu César, Les Misérables e o perspectivă provocatoare asupra tensiunilor dintre rezidenţii marginali şi poliţie.

Filmul, câștigător ex-aequo al Premiului Juriului la Cannes 2019, va ajunge pe marile ecrane din România din 24 ianuarie.

Ladj Ly, regizorul filmului care a cucerit Cannes-ul și care a doborât un record prin vânzarea drepturilor filmului său pe piața americană - 1.5 milioane dolari, cea mai mare vânzare pentru un debutant la Cannes din istorie - este invitat special al Les Films de Cannes á Bucarest.  

It Must Be Heaven, pelicula regizorului palestinian Elia Suleiman, care este și personajul central al filmului, explorează cu umor, prin intermediul unei călătorii în afara Palestinei, teme ca identitatea, naționalitatea și apartenența, cineastul-actor punându-și o întrebare fundamentală: unde te poți simți „acasă?”. Din distribuția filmului ce a câștigat o mențiune specială la Cannes și care va rula în cinematografele din țara noastră în luna februarie, face parte și cunoscutul actor și regizor Gael García Bernal.

Beanpole - inspirat de cartea Svetlanei Aleksievici „Războiul nu are chip de femeie”, filmul cineastului rus Kantemir Balagov construiește o poveste fictivă care ne poartă prin Leningradul anului 1945, pe urmele a două tinere femei ce luptă pentru a-și reconstrui viața printre ruinele celui de-Al Doilea Război Mondial. Filmul a câștigat premiul premiul pentru regie al secţiunii Un Certain Regard.

Sorry We Missed You, noul film al lui Ken Loach, cineastul cu două trofee Palme d’Or în biografie, spune povestea unei familii cu probleme financiare, care face eforturi pentru a supraviețui, fiind atrasă în spirala infernală cauzată de uber-izare. Filmul a fost nominalizat la Palme d’Or, a câștigat premiul publicului la festivalul de la San Sebastian și va rula pe marile ecrane din România în primăvara anului viitor. 

Il traditore, de asemenea nominalizat la  Palme d’Or, al regizorului italian de referință Marco Bellocchio, ne poartă prin Italia anilor ‘80, în mijlocul războiului dintre șefii mafiei siciliene. Filmul este inspirat din viața unui mafiot care decide să colaboreze cu autoritățile, trădându-și jurământul de credință făcut clanului Cosa Nostra. Il traditore își va începe circuitul cinematografic în țara noastră în luna februarie. 

Detalii despre programul Les Films de Cannes á Bucarest găsiți aici: http://filmedefestival.ro/les-films-de-cannes/program/
Informații și noutăți despre filmele distribuite de Independența Film găsiți aici: https://www.facebook.com/Independenta.Film97/   

Marii maeștri ai Cannes-ului în premieră la Les Films de Cannes à Bucarest

Werner Herzog, Luc și Jean-Pierre Dardenne, Ken Loach, Marco Bellocchio, Arnaud Desplechin, Xavier Dolan.

Ca în fiecare an, și în 2019, line-up-ul de la Cannes a arătat ca o veritabilă bătălie între titanii cinematografiei mondiale de categorie grea, cu vârste cuprinse între 30 și 82 de ani. O confruntare în stil liber a forțelor creatoare de geniu care, în octombrie, se va rejuca la București.
Selecția de la Cannes reușește să îmbine, măiestru, tinere talente emergente, cu monștri sacri, pelicule europeane cu ceva nou și excitant din Asia și cu producții americane așteptate sau nescontate. Aceast melanj așteptat cu sufletul la gură, mereu entuziasmant, a devenit, în timp, o identitate de brand.

Chiar din primul an de existență, festivalul a introdus lumii întregi neorealismul italian. De atunci, a contribuit la descoperirea unor cinematografii necunoscute (printre care și cea românească), dar și la înscăunarea unor mari maeștri. La Cannes se fac glorii și, uneori, se dărâmă socluri. În ciuda surprizelor, an de an, așa cum scria recent Peter Bradshaw în The Guardian, „festivalul își aliniază gorilele alfa din liga autorilor laolaltă cu iconoclaștii proaspeți, perturbatorii tineri laolată cu băieții răi de vârsta a treia”. Pe toți îi veți puteți vedea la ediția din acest an a Les Films de Cannes à Bucarest, între 18 și 27 octombrie, la Cinema Pro, Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului Roman, Cinemateca Union și Instituto Cervantes.

Family Romance, LLC., regia Werner HERZOG
Proiecție specială, Cannes 2019

Dragostea de familie ca pretext pentru afaceri: un bărbat este angajat să joace rolul tatălui dispărut al unei fetițe de 12 ani. „Credeți ori ba, cel mai proaspăt film de la această ediție este realizat de un veteran de 76 de ani” scria site-ul Mubi. Autofinanțat și filmat chiar de însuși Herzog în Japonia („mai aveam puțin și jefuiam o bancă”, mărturisește el într-un interviu), pelicula are „imediatețea frustă a unei aventuri gonzo făcută cu un plan minimal, dar cu maximum de entuziasm. Rezultatul e ceva spontan și liber, de o ciudățenie și inteligență sublime, care șterge linia dintre ficțiune și documentar. Ca și Little Joe, pelicula surprinzător de consonantă regizată de Jessica Hausner, regizorul investighează natura fragilă a autenticității în lumea modernă”.
Werner Herzog, marele și excentricul maestru german (cu 6 prezențe la Cannes, Premiul pentru cel mai bun regizor grație lui Fitzcarraldo, 1982 și F.I.P.R.E.S.C.I pentru The Enigma of Kaspar Hauser, 1975) este unul dintre puținii cineaști care îți prilejuiește o întâlnire electrică cu lumea pe care o filmează incomparabil, cu fascinație și mirare. 

Le Jeune Ahmed, regia Luc și Jean-Pierre DARDENNE
Premiul pentru regie, Cannes 2019

Alături de Ken Loach, frații Dardenne sunt considerați maeștrii cinema-ului umanist, cu încărcătură socială. Poate că nu e o întâmplare că și ei și britanicul fac parte din grupul select al regizorilor care au câștigat de două ori Palme d’Or, trofeul suprem al festivalului. După ce și-au exersat mâna și obsesiile cu documentare, au debutat în ficțiune cu Falsch, în 1987. Cel de-al treilea lor film, La Promesse (1996), a fost proiectat cu importante reverberații critice în Quinzaine des Réalisateurs. În 1999, promovează în competiție cu Rosetta, pelicula ce le va aduce primul Palme d’Or, dar și Premiul pentru cea mai bun actriță – pentru debutanta Émilie Dequenne.

Frații belgieni își consolidau o reputație de promotori ai cinema-ului realist, însă nu mizerabilist, ci plin de înțelegere și chiar de suspans, dar și de cineaști care-și fac actorii să exceleze: Olivier Gourmet este desemnat cel mai bun actor la Cannes, în 2002, pentru Le Fils. În 2005, obțin cel de-al doilea și binemeritat Palme d’Or pentru răvășitorul L'Enfant. Le silence de Lorna primește Premiul pentru cel mai bun scenariu în 2008, iar Le gamin au vélo le va aduce Marele Premiu al Juriului. Distincția din acest an (cea mai bună regie) îi transformă într-unii dintre cei mai galonați și mai apreciați autori cannezi.

Le Jeune Ahmed e o poveste extrem de actuală, aceea a tentației radicalismului, spusă cu intensitate, empatie și măiestrie regizorală. În Belgia zilelor noastre, Ahmed, care are doar 13 ani, e prins între idealurile de puritate ale imamului său și tentațiile vieții de adolescent. „Un film de o forță rară”, scrie cotidianul francez Le Nouvel Observateur, iar Télérama e de părere că „frații Dardenne semnează un portret percutant, impregnat de o mare umanitate.”

Roubaix, une lumière, regia: Arnaud DESPLECHIN
În Competiție, Cannes 2019

Roubaix, o noapte de Crăciun. Comisarul de poliție Daoud și Louis, colegul său, cercetează moartea unei bătrâne. Două tinere, Claude și Marie, sunt aduse la interogatoriu. Dezabuzate, alcoolice, îndrăgostite una de alta.

Arnaud Desplechin, una dintre cele mai efervescente și mai inovatoare minți ale cinematografului francez, a fost deseori selecționat la Cannes (a avut 8 prezențe, dintre care 6 în Competiție), însă niciodată recompensat. Desplechin a apărut ca un talent unic, inclasabil, cu La sentinelle, pelicula sa de debut. A realizat apoi Comment je me suis disputé... (ma vie sexuelle), care a introdus lumii o nouă generație de actori francezi. Interpreții din filmele sale au luat des premii mari, printre ei numărându-se și Catherine Deneuve, aclamată la Cannes, în 2008 pentru Un conte de Noël.

Cu acest nou film, regizorul se inspiră, pentru prima dată, dintr-o întâmplare reală, dintr-un fapt divers sordid de acum 12 ani, ale cărui detalii n-au încetat să-l obsedeze. Pentru cotidianul La Croix, e un „film puternic despre vinovăție și milă, unde Léa Seydoux și Sara Forestier sunt impresionante.”

Sorry We Missed You, regia: Ken LOACH
În Competiție, Cannes 2019

Ken Loach a debutat inițial ca regizor de televiziune, după ce-a fost recrutat, în 1963, de BBC. Seducția marelui ecran a fost mai puternică și a devenit cel mai premiat regizor britanic de la Cannes, cu două Palme d’Or și alte 14 selecții în Competiție. Grație acestui festival a fost înscăunat ca maestrul filmelor sociale, profund implicate și angajate politic. În noua sa peliculă, proiectată în Competiția din acest an, Ricky și ai săi se zbat în datorii de câțiva ani, în Newcastle. Rămas temporar fără loc de muncă, Ricky vede o șansă formidabilă când i se ivește ocazia să fie curier și șofer pe propria sa mașină. Intră, așadar, în spirala infernală cauzată de uber-izare...

„Loach și-a antrenat privirea limpede și plină de compasiune în luptele de zi cu zi ale clasei muncitoare britanice. La vârsta de 82 de ani, reușește una dintre cele mai puternice opere ale sale cu Sorry We Missed You, o dramă de o asemenea empatie mistuitoare și disperare cotidiană, încât în puternicele momente culminante ți se oprește răsuflarea” - Hollywood Reporter.

The Traitor, regia Marco BELLOCCHIO
În Competiție, Cannes 2019

Iată alt monstru sacru, de data aceasta din prolifica cinematografie italiană, prezent în Competiția de anul acesta de la Cannes. Bellocchio regizează încă din 1965 când, rupând cu tradiția neorealistă, filmele sale puternic politizate atacau simbolurile italiene ale conformismului. Cu A Leap in the Dark (1980) câștigă cele două premii pentru actori pentru Michel Piccoli și Anouk Aimée. Apoi face saltul de la pelicule subversive precum Devil in the Flesh, ce stârnește un scandal la Cannes în 1986, la adaptări literare după Pirandello ca The Conviction (1991). În 2002, Marco Bellocchio deranjează din nou Vaticanul cu My Mother's Smile, selecționat în Competiție la Cannes.

The Traitor, aplaudat la scenă deschisă, timp de 13 minute, de publicul de pe croazetă, se întâmplă la începutul anilor '80, atunci când izbucnește un război între șefii mafioți sicilieni și clanurile implicate în traficul de droguri. Mafiotul Tommaso Buscetta, speriat că va fi ucis, decide să-l contacteze pe judecătorul Giovanni Falcone și să trădeze jurământul etern făcut pentru Cosa Nostra. Jurnaliștii italieni prezenți la Cannes au apreciat pelicula pentru interpretarea lui Pierfrancesco Favino, unul dintre cei mai talentați și mai versatili actori italieni și au considerat că Bellocchio a realizat, „cu o creativitate tânără, un film liber și generos.”

Matthias et Maxime, regia: Xavier DOLAN
În Competiție, Cannes 2019

Doi prieteni din copilărie se sărută pentru filmările unui scurtmetraj de amatori. În urma acestui sărut aparent inofensiv sunt nevoiți să se confrunte cu propriile preferințe, bulversându-și viețile.

Zece ani de carieră și opt lungmetraje – la doar 30 de ani Xavier Dolan, copilul teribil al cinema-ului, continuă să șocheze și să uimească. După Premiul Juriului pentru Mommy (2014) și Marele Premiu pentru Juste la fin du monde (2016), Xavier Dolan revine în Competiția de la Cannes cu o dramă intensă și delicată care explorează temele prieteniei și ale identității personale. „Noul film guraliv și bonom al lui Dolan este o poveste coming-of-age sau, mai degrabă, una despre maturizarea celor de treizeci și ceva de ani. Sau poate că e un portret al unei găști de prieteni pentru care lucrurile nu vor mai fi niciodată la fel. Nu e despre o trezire sexuală, pentru că acea sexualitate nu a adormit niciodată. Dar e un love-story.” The Guardian.

Filmele Le Jeune Ahmed, Sorry We Missed You și The Traitor sunt distribuite în România de Independența Film.

Ca în fiecare an, Les Films de Cannes à Bucarest prezintă în premieră filmul care a câștigat Palme d’Or: Parasite, de Bong Joon-ho.

Invitatul special al festivalului, regizorul francez Claude Lelouch, va deschide proiecțiile cu Un homme et une femme, unul dintre puținele filme care au câștigat deopotrivă premiile Palme d’Or și Oscar.

Vă invităm să rămâneți la curent cu cele mai noi știri despre ediția 10-a Les Films de Cannes à Bucarest, urmărind site-ul filmedefestival.ro și pagina oficială de Facebook.

Biletele vor fi disponibile începând cu 1 octombrie pe Eventbook.ro.

Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest este prezentat de Orange România, partener de tradiție al evenimentului.

Mașina oficială a festivalului: Renault.

Cu sprijinul: Catena, Apa Nova, Silva, Groupama Asigurări.

Ediția a zecea a Les Films de Cannes à Bucarest este organizată de Asociația Cinemascop și Voodoo Films și realizată în parteneriat cu Ambasada Franței și Institutul Francez din Bucureşti.

Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii și Identității Naționale, Centrul Naţional al Cinematografiei, realizat cu sprijinul SACD, Société des Auteurs et Compositeurs Dramatiques.

Parteneri: Air France, KLM, Institutul Cultural Român, Instituto Cervantes, Ambasada Spaniei în România, POINT, Institutul Ramon Llull, Europa Cinémas, Hotel Mercure, SERVE, UPS, CINETic, Lokal, Eventbook.

Frumoasa adormita deschide Cinepolitica

Una dintre cele mai tulburătoare „cause célèbre” din istoria Italiei este povestea cu care va debuta cea de-a doua ediție a Festivalul Internaţional de Film Cinepolitica, pe 2 aprilie, la Cinema Studio din Capitală. „Bella addormentata”/ „Dormant Beauty”, cel mai recent film al renumitul cineast italian Marco Bellocchio, va fi proiectat în premieră în România, în deschiderea festivalului. 

Inclus în competiția Festivalului de la Veneția, anul trecut, „Bella addormentata” a fost unul dintre filmele favorite ale presei internaționale și a generat dezbateri intense pe un subiect extrem de delicat, cel al eutanasiei. Marco Bellocchio pornește de la cazul real al Eluanei Englaro, o tânără care a stat 17 ani în stare vegetativă înainte de a fi decuplată de la aparate, în 2009, pentru a vorbi despre dreptul la moarte. A fost prima eutanasie oficială din Italia și, deși tatăl câștigase în instanță dreptul de a-și lăsa fiica să moară, după 11 ani de procese, statul italian s-a opus printr-un decret și prin măsuri administrative.

Profund, inteligent și provocator, filmul lui Marco Bellocchio combină secvențele cu actori cu imagini de arhivă, în trei povești complexe. Un senator are probleme de conștiință când e pus să voteze decretul care împiedică moartea Eluanei Englaro; fiica sa, în schimb, pledează pentru menținerea ei în viață și protestează în fața clinicii unde e internată. O cântăreață celebră și o catolică ferventă renunță la carieră pentru a-și îngriji fiica aflată în comă, spre dezaprobarea fiului ei. Un medic se îndrăgostește de o tânără dependentă de metadonă și refuză să o lase să se sinucidă. 

Pe afișul filmului „Bella Addormentata” apar nume ca Isabelle Huppert, Toni Servillo, Alba Rohrwacher, Michele Riondino, Roberto Herlitzka, Maya Sansa și Fabrizio Falco, distins cu premiul Marcello Mastroianni pentru cel mai bun actor debutant, la Veneția.

Unul dintre cei mai apreciați regizori italieni, un obișnuit al festivalurilor de la Cannes și Veneția, Marco Bellocchio (73 de ani) nu s-a ferit, de-a lungul carierei, de subiecte controversate, majoritatea legate de lumea politică și a Bisericii: ascensiunea lui Benito Mussolini („Vincere”, 2009), răpirea lui Aldo Moro („Buongiorno, Notte”/ „Good Morning, Night”, 2003) sau religia și influența Vaticanului („L'ora di religione” – 2002). Regizorul a intrat în atenția criticii cu debutul „I Pugni in tasca”/ „Fists in the Pocket” (1965), devenit film-cult, și a continuat cu „Nel nome di Padre” (1971), un prim denunț al religiei, „Diavolo in corpo” (Cannes, 1986), „La condanna” (Ursul de Argint la Berlin, 1991), „Il sogno di farfalla” (1994) sau „La Balia” (1999) – după Luigi Pirandello. 

Unicul festival de gen din România, Festivalul Internaţional de Film Cinepolitica va avea loc între 2 şi 7 aprilie, la Cinema Studio şi Cinema Elvira Popescu și le va propune cinefililor o selecţie de filme alese, dezbateri şi întâlniri memorabile.

Organizat de Asociaţia Cultură şi Imagine, sub deviza Singura noastră politică este cea a cinematografului!, Cinepolitica este patronat de Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC) şi de Universitatea Naţională de Arte (UNArte). Evenimentul este sprijinit de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC).