Salonul de proiecte va invită miercuri 26 octombrie 2016, ora 19.00, la ultima prezentare publică în conexiune cu expoziția Uzina de fapte și alte povestiri (nemărturisite).
Memoria urbană defineşte şi personalizează oraşul, timpul, spaţiul, experienţele senzoriale şi inteligibile compunând imaginea urbană, atât prin caracteristici fizice, cât şi prin aspecte mentale, prin istoriile tuturor, inscripţionate şi reinscripționate asupra aceluiaşi spaţiu. Intervențiile din perioada socialistă, reconstrucția masivă a orașelor românești – diferită în intensitate de-a lungul unui timp relativ scurt – lasă o amprentă greu de asimilat asupra țesutului urban istoric, impunând treptat o regulă a uitării și reinventării urbane. Noile ansambluri din zonele centrale, așa numitele centre civice își asumă imprimarea unei noi identități a orașului, adesea indiferentă față de istoria locală. Ele prind forma unor entități colective de funcțiuni fie noi, fie deja existente în structura orașului, ce îmbracă însa noi forme în acord cu aspirațiile gândirii socialiste.
O componentă majoră a gradului de confort urban, considerată unul dintre factorii definitorii ai orașului ca agent economic, este reprezentată de rețeaua comercială și deservire a populației, ce trebuia ridicată la standardele unui oraș socialist în plină dezvoltare. Aceasta își impune prezența în cadrul noilor ansambluri centrale urbane, începand cu a șaptea decadă a secolului XX, prin construcțiile marilor Magazine Universale, cu rol reprezentativ nu numai la nivel local, cât și la nivelul zonei de influență a orașului în teritoriu.
Prezentarea de față vizează o redescoperire a programului de magazin universal din perspectivă contemporană prin prisma unei analize comparative ce urmărește modul în care se prezintă acesta astăzi, raportat la momentul apariției lui în cadrul marilor ansamblurilor centrale ale orașelor din România. Trei factori cheie, martori și părtinitori în procesul de devenire al Magazinului Universal de azi prezintă povestea acestui program arhitectural și implicarea sa în viața urbană:
- orașul – privit ca un pergament ce primește inscripționări tributare fiecarui timp istoric ce îl tranzitează, intervenții sub formă de scrieri, ștergeri și rescrieri succesive, mai mult sau mai puțin violente și care au avut un impact deseori negativ asupra structurii sale, un palimpsest urban cu o memorie a sa;
- arhitectul – pion al unui joc politico-social, implicarea breslei profesionale atât în ceea ce privește obiectul de arhitectura în sine cât și în relațiile ce se crează cu ansamblul funcțiunilor centrale și spațiul public;
- utilizatorul – perspectiva factorului social, a modul în care acest program a fost receptat și însușit de către locuitorii orașelor în raport cu transformările suferite și necesitățile actorului urban contemporan.
Aceste trei linii majore constituie o grilă de analiză ce își propune a scoate la iveală informații referitoare la contextul și modul în care acest program particular a fost gândit, implementat și perceput, informații arhivate/uitate în memoria urbană ce necesită a fi amintite în contextul legitimizării unor intervenții ulterioare – noi inscripționări în țesutul urban.
Laura Popa-Florea este arhitectă, absolventă a UAUIM în 2016 și doctorandă a Școlii Doctorale de Arhitectură SITT din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu", București, preocupată de problematica centrele orașelor post-socialiste din România, în vederea legitimizării anumitor intervenții contemporane/viitoare în proiectarea arhitectural-urbanistică. În calitate de membru al Asociației ideilagram a participat la conceperea și organizarea expoziției Shrinking Cities în România, prezentată la MNAC, București.
Imagine de arhivă prin amabilitatea: Arhiva de fotografii a Uniunii Arhitecților din România
Uzina de fapte și alte povestiri (nemărturisite)
21 septembrie – 30 octombrie, 2016
Salonul de proiecte este un program curatorial inițiat în anul 2011 de Magda Radu și Alexandra Croitoru. Acest program își propune realizarea unor expoziții, prezentări și dezbateri care se concentrează predominant asupra artei contemporane din România, punând producțiile tinerilor artiști într-un context local și internațional mai larg. Între 2011 și 2015 Salonul de proiecte a activat în cadrul MNAC Anexa cu sprijinul Muzeului Național de Artă Contemporană din București. Începând cu toamna lui 2015 programul funcționează exclusiv prin intermediul Asociației Salonul de proiecte. Echipa: Alexandra Croitoru, Magda Radu, Ștefan Sava, Alina Bucur.
Salonul de proiecte
Tipografia Universul, Corpul B, etaj 1
Ion Brezoianu 23-25, București, România
Joi – Duminică / 15.00 – 19.00
www.salonuldeproiecte.ro
http://www.facebook.com/
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu