FB event: https://www.facebook.com/events/1880588255508964/
La eveniment vor lua cuvântul: doamna Carina Ghica – Ogrezeanu, stră-strănepoata lui Ion Ghica, domnul Mihai Dimitrie Sturdza, genealog, doamna Ruxanda Beldiman, istoric de artă. În calitate de moderator, doamna Oana Marinache, editorul cărții. Volumul a apărut cu sprijinul Asociației Domeniul Ghica Ghergani.
„Toată lumea dorește să vadă Gherganii. Doi sau trei vizitatori care au venit să ne vadă au povestit minunății și minunății, iar lumea vorbește în oraș despre bunul-gust, simplitatea și frumusețea micii noastre așezări de la țară.” Ion Ghica către soșia sa, Alexandrina, într-o scrisoare de la 1867.
Unele legende vorbesc despre faptul că la Ghergani a fost plănuită Unirea Principatelor Române. În timp ce altele menționează apariția haiducilor Iancu Jianu și Ioniță Tunsul la Ghergani, în primii ani ai secolului al XIX-lea. Domeniul de la Ghergani se află la o distanță de 40 de kilometri de București, în centrul orașului Răcari, pe drumul spre Târgoviște, având un potențial turistic deosebit în apropierea Bucureștiului.
„Au venit la Ghergani pentru a-i întâlni pe Ghica și pe soția acestuia, Alexandrina, distinsă pianistă, boierime erudită, scriitori și artiști, personaje de frunte ale lumii politice românești și europene. Au trecut pe aici Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru Odobescu, Nicolae Grigorescu, George Enescu, D.A. Sturdza, Ion Bălăceanu, Sir John Laurence, om de stat britanic, vicerege al Indiei ș.a.
Conacul de la Ghergani, reconstruit în două etape între 1869-1888, după schițele și viziunea lui Ion Ghica de arhitecții Dimitrie Berindey (1831-1884) și apoi de George Mandrea (1855-1916), se înscria ca și alte reședințe boierești din epocă, în categoria maisons de plaisance. Avea însă nota lui particulară, conferită de profilul intelectual și artistic al cuplului Alexandrina și Ion Ghica.” Ruxanda Beldiman
Cutremurul din noiembrie 1940 a afectat puternic clădirea prin prăbușirea etajului ce nu a mai fost reconstruit. În perioada comunistă în fostul conac a funcționat un spital, fără ca valoarea memorialistică și istorică a edificiului și a locului să fi preocupat forurile decizionale, în ciuda clasării ansamblului ca monument memorial în anul 1955.
Vechea curte boierească de la Ghergani trecută prin vicisitudinile istoriei recente se află actualmente într-o avansată stare de degradare. Refuncționalizarea culturală și memorialistică a ansamblului – conac, capelă, parc - dorită de urmașii lui Ion Ghica, actualii proprietari, se sprijină pe proiectul de restaurare și reabilitate conceput de arhitectul Șerban Sturdza împreună cu biroul de arhitectură Prodid, în respectul monumentului istoric și al spiritului locului.
Mai multe amănunte, pe site-ul www.domeniul-ghica.ro.
Prinț, inginer, diplomat, prim-ministru
Ion Ghica, personalitate marcantă a secolului al XIX-lea, a fost unul dintre cei mai activi susținători ai genezei României Moderne. A pledat pentru cauza Unirii Principatelor Române în toată Europa, de la Constantinopol la Londra, urmând să-și trăiască împlinirea acestui vis în a doua parte a vieții când a fost Prim-ministru de patru ori, atât în vremea lui Cuza cât și în timpul domniei lui Carol I.
Ion Ghica este considerat unul dintre marii fondatori ai economiei române moderne, prin reformele curajoase pe care le-a inițiat. A devenit primul președinte al Academiei Române și a rămas cel mai longeviv președinte al acestei instituții până în prezent. A fost Director al Teatrului Național și al teatrelor, pe când Caragiale avea premierele pieselor sale, a fost ambasador al României la Curtea Reginei Victoria.
Prin Scrisorile către Vasile Alecsandri, a creat una dintre cele mai valoroase opere memorialistice ale literaturii române, evocând evenimentele istorice la care a luat parte în Valahia, Moldova, Paris, Londra, Constantinopol sau Insula Samos din Grecia – unde a fost în exil când Revoluția de la 1848 a fost înfrântă. În Insula Samos a fost numit guvernator, un rol pe care puțini români l-au putut avea la acea epocă, unde a primit misiunea dificilă de a lupta împotriva piraților din Marea Egee, reușind să elibereze rutele maritime între Europa Occidentală și Orient. Doi ani de la venirea pe insulă, este numit Principe de Samos, grație succesului cu care a reușit să guverneze insula. Scrisorile sale sunt poate cel mai complet tablou al societății românești în secolul XIX, atât pe plan social, cât și pe plan politic, Ion Ghica dovedindu-se un memorialist de excepție, redând cu inteligența inginerului umeroase amănunte ale vieții de zi cu zi, atât în mediile aristocratice, cât și în mahalalele bucureștene.
Ion Ghica s-a născut la 12 august 1816 la București, descendent al marii familii de domnitori. Vremurile în continuă schimbare l-au făcut încă de timpuriu să nu urmeze cursul firesc al unui destin de „prinț”, ci l-au determinat să își asume propriul destin. Astfel că, spre deosebire de colegii săi din generația pașoptistă, este singurul care se specializează în studii exacte, obținând diploma de inginer la Paris, la prestigioasa Ècole Royale des Mines. O perioadă, înainte de Revoluție, a fost profesor de geometrie la Iași, dobândind calități pedagogice care l-au ajutat mai târziu să publice numeroase articole de popularizare pe teme de economie.
Prin viziunea sa economică și socială a luptat împotriva robiei și privilegiilor de orice fel, încurajând dezvoltarea pieței libere și extinderea liniilor de cale ferată. La venirea sa în calitate de șef al Guvernului, pe piață circulau numeroase monede străine și nu exista o unitate monetară a Leului, acesta fiind doar o noțiune de calcul teoretică. Ion Ghica a rămas în istorie drept unul dintre primii economiști ai României, sprijinind formarea unui sistem bancar modern.
La data de 7 mai 1897, se stinge din viață și este înmormântat la Domeniul de la Ghergani, în Capela familiei proiectată după planurile sale.
Evenimente omagiale în anul 2016
La inițiativa stră-strănepoatei sale, Irina Bossy Ghica, Domeniul de la Ghergani a fost redobândit în urmă cu 8 ani și în prezent se află într-un amplu șantier de restaurare și consolidare. Domeniul cuprinde parcul Ion Ghica, conacul – aflat într-o stare avansată de degradare – și capela familiei. „Şantierul la Capelă s-a terminat, cu excepţia restaurării picturii interioare, care va lua foarte mult timp. A fost un proces de durată, însă acum ne bucurăm foarte mult că putem reda circuitului public o parte din frumusețea acestei istorii”, a declarat Irina Bossy – Ghica.
La data de 12 septembrie 2016, Ion Ghica a fost omagiat la Domeniul de la Ghergani, la primul eveniment organizat de Familia Ghica după perioada interbelică. Cu acest prilej a fost prezentată monografia semnată de istoricul de artă Ruxanda Beldiman. La eveniment au luat parte descendenți ai familiei Ghica și numeroși membrii ai famililiilor istorice românești, precum și personalități ale vieții publice. Programul evenimentului a cuprins turul ghidat organizat de doamna Ruxanda Beldiman, urmat de o sesiune solemnă în cadrul căreia au vorbit doamna Irina Bossy – Ghica, doamna Myriam Ghica (Elveția), strănepoata lui Ion Ghica - genealog, doamna Georgeta Filitti - istoric, domnul Silviu Miloiu - istoric, domnul Matei Cazacu - istoric și genealog (Franța).
La data de 22 septembrie 2016, la Academia Română a avut loc sesiunea dedicată Bicentenarului Ion Ghica, în cadrul căreia au luat cuvântul: Acad. Dan Berindei, Acad. Eugen Simion, Prof. Victor Axinciuc, Prof. Nicolae Mecu, Prof. Paul Cernat. Discursurile au susținut ideea recuperării culturale a personalității lui Ion Ghica, prea puțin cunoscut în zilele noastre pentru contribuțiile însemnate aduse literaturii române și economiei. Cu acest prilej a fost anunțat proiectul de reeditare a ediției de Opere complete Ion Ghica cu texte inedite descoperite recent.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu