„Dacă există un cuvânt pentru a defini Peru, acesta este «diversitate»: diversitate geografică (mai mult de 80 de clime diferite, mare, deșert, Anzi, pădurea amazoniană) și diversitatea umană. Este țara «Tuturor Neamurilor» cum spunea scriitorul peruan José María Arguedas. La moștenirea indigenă s-au adăugat cea spaniolă, cu componenta sa arabă, apoi cea africană, mai târziu cea asiatică și, pe urmă, cea care a provenit de la alte țări europene și din Orientul Mijlociu. Cu acest metisaj, rezultat din îmbinarea de neamuri și tradiții și luând ca bază puternica sa cultură milenară, Peru actual continuă să lucreze pentru a construi o societate incluzivă, care să reducă breșele de sărăcie și inegalitate și în care fiecare persoană să găsească oportunitățile pentru dezvoltarea sa deplină și bunăstare.
Peru are o lungă tradiție literară care începe în secolul al XVI-lea cu primul scriitor metis al continentului american, fiul unei prințesei incașe și al unui conchistador spaniol: Inca Garcilaso de la Vega.
Și,
de asemenea, este leagănul poeților și scriitorilor universali precum
César Vallejo, Blanca Varela, Julio Ramón Ribeyro sau câștigătorul
Premiului Nobel Mario Vargas Llosa.”
(E.S. María Eugenia Echeverría Herrera, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Peru în România)
*
Fernando Iwasaki (n. 1961, Lima) este prozator, eseist, profesor universitar. A scris romanele Neguijón (Alfaguara, 2005) și Libro de mal amor (RBA, 2001), volumele de povestiri España, aparta de mí estos premios (Páginas de Espuma, 2009), Helarte de amar (Páginas de Espuma, 2006), Ajuar funerario (Páginas de Espuma, 2004), Un milagro informal (Alfaguara, 2003), Inquisiciones Peruanas (Páginas de Espuma, 2007), A Troya, Helena (Los Libros de Hermes, 1993), Tres noches de corbata
(AVE, 1987). Povestirile sale au apărut în diferite antologii din
Spania și America Latină, iar opera sa a fost tradusă în cehă, rusă,
engleză, franceză, italiană, română și coreeană. Este profesor la
Universidad Loyola Andalucía din Sevilla, unde locuiește din 1989, a
fost profesor de istorie la Universidad Católica din Peru și profesor de
științe politice la Universidad del Pacífico din Lima. Ca manager
cultural, s-a ocupat de activitățile Fundației San Telmo de Sevilla
(1991-1994) și a fost director al Fundației Alberto Jiménez-Becerril
împotriva Terorismului (1998-2001) și al Fundației Cristina Heeren de
Arte Flamenco (1996-2016). A ținut rubrici în diferite reviste, precum Diario 16 (1989-1996), El País (1997-1998) și La Razón (1999-2000), iar din anul 2000, are rubrică în ABC de Sevilla și este colaborator al suplimentului de weekend El País Semanal. În 2015, a câștigat Premiul Don Quijote la cea de-a XXXII-a ediție a Premiilor Rey de España pentru Jurnalism.
Mircea Cărtărescu
(n. 1956, București), autor extrem de apreciat de cititorii și
criticii de pe ambele țărmuri ale Atlanticului, opera sa fiind tradusă
aproape integral în limba spaniolă, a publicat peste 25 de cărți de
proză, poezie, jurnalistică, eseistică și lucrări academice, precum și
numeroase articole. Este profesor la Universitatea București, jurnalist,
membru al PEN România și al Parlamentului Cultural European. Printre
cele mai importante scrieri ale sale fac parte romanele Travesti, trilogia Orbitor, romanul Solenoid, volumele de proză scurtă Nostalgia, De ce iubim femeile, Melancolia, volumele de poezie Poeme de amor, Totul, Nimic, Levantul.
Opera sa este tradusă în 25 de limbi, a primit majoritatea premiilor
din domeniu în România, precum și numeroase recunoașteri internaționale,
precum Premiul „Thomas Mann” în Germania (2018), Premiul Formentor în
Spania (2018), Premiul „Gregor von Rezzori” în Florența (2015), Premiul
de Stat al Austriei pentru Literatură (2015), Premiul orașului Leipzig
pentru Armonie Europeană (2015), Marele Premiu pentru Poezie în Serbia
(2013), Premiul Vilenica în Slovenia (2011).
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu