Cea mai vândută carte în Spania pe timpul carantinei, o fascinantă istorie a cărții – noutate editorială în colecția „Anansi. World Fiction”

Luna aceasta, în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M a apărut ediția în limba română a unei cărți mult-așteptate: Infinitul într-o trestie de Irene Vallejo, cartea de eseu care, acum doi ani, a ținut primele pagini ale ziarelor de cultură din Spania, fiind recompensată cu două dintre cele mai importante distincții: Premiul Național pentru Eseu și Premiului Ojo Crítico.

Ulterior, cartea lui Irene Vallejo a cucerit spațiul cultural internațional, fiind în curs de traducere în peste 30 de limbi.

Apariția cărții nu i-a lăsat indiferenți nici pe marii scriitori ai lumii: la câteva luni de publicare, laureatul Nobelului literar din 2010, scriitorul peruan Mario Vargas Llosa, spunea: „Dragostea pentru cărți este aerul pe care-l respiră această capodoperă”. De asemenea, Alberto Manguel, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori și eseiști preocupați de istoria lecturii și citit, numea cartea lui Irene Vallejo „un atrăgător și emoționant eseu”.

„E o bucurie s-o citești pe Irene Vallejo: e o creatoare sclipitoare, plină de sensibilitate”, nota scriitorul Luis Landero în paginile unei cunoscute publicații spaniole, iar criticii de la The New York Times numeau cartea lui Irene Vallejo „uimitoare, universală și unică”.  

Volumul Infinitul într-o trestie de Irene Vallejo este o istorie a cărții. Este povestea vieții unui artefact fascinant pe care l-am inventat pentru ca vorbele noastre să pășească prin spațiu și prin timp. Este povestea acestei invenții, a feluritelor materiale pe care le-am folosit de-a lungul a aproape trei mii de ani: fum, piatră, lut, trestie, mătase, piele, lemn și, cel mai recent, plastic și lumină. Este, de asemenea, o carte a călătoriilor. Un traseu cu opriri pe câmpurile de luptă ale lui Alexandru cel Mare, la Vila Papirusurilor de la Herculaneum, în palatele Cleopatrei și pe locul unde a fost ucisă Hypatia, la primele biblioteci din lume și în atelierele copiștilor, la focurile în care au ars primele codexuri interzise, în Gulag, la biblioteca din Sarajevo și în labirintul subteran de la Oxford, în anii 2000.

Scriitoarea Irene Vallejo a fost întotdeauna îndrăgostită de literatură, o puternică apărătoare a științelor umaniste și a valorii constructive pe care au avut-o cărțile, de la Alexandria până în astăzi, în lumea cucerită de tehnologie.  

Clasicistă cunoscută, Irene Vallejo (n. Zaragoza, 1979) a studiat limbi clasice și deține două doctorate, de la Universitățile din Zaragoza și din Florența. Este autoarea a două romane, două volume de eseuri și două cărți pentru copii. Infinitul într-o trestie a devenit încă de la publicare un adevărat fenomen editorial internațional, fiind declarată cartea cea mai vândută în Spania pe timpul perioadei de carantină. Ea urmează să fie publicată în peste 30 de țări.

„Cartea este o metaforă care descrie ceea ce este minunat la cărți. Ideea că sentimentele, experiențele, temerile și emoțiile infinite pot fi cuprinse într-un obiect atât de mic și comun. Mă gândesc la primele cărți din istorie, care erau suluri de papirus făcute dintr-un tip anume de trestie. Cartea mai este și un omagiu adus lui Blaise Pascal, cel care care a descris atât de frumos ființele umane, folosind metafora trestiei.

Astăzi, ne-am obișnuit să luăm cărțile ca pe ceva de la sine înțeles, dar a existat o lungă istorie înainte de asta, care include mulți oameni care au înfruntat pericole, uneori chiar au murit, pentru cărți. Aceasta este istoria aventuroasă pe care am vrut să o povestesc în Infinitul într-o trestie. Este un eseu despre cărți și lectură, dar este și o aventură uriașă și am conceput-o pentru a fi citită cu același tip de emoție pe care o ai în fața unui roman”, a declarat Irene Vallejo în cadrul unei recente apariții publice în media.

Pe 23 aprilie 2021, Irene Vallejo a primit Premiul Aragón, cea mai înaltă distincție instituțională acordată de Guvernul Aragonului, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Palatul Aljafería. După cum a afirmat în cadrul ceremoniei, ideea de a scrie Infinitul într-o trestie i-a venit în minte lui Irene Vallejo chiar în curtea palatului.

Ediția în limba română a cărții este tradusă de Silvia-Alexandra Ștefan.

---

ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Proiectul editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

Anansi. World Fiction lansează seria de autor dedicată lui Roberto Bolaño, „cea mai importantă voce literară a generației sale din America Latină” (New York Times)

 

Încă un nume important al literaturii universale intră în portofoliul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M. Este vorba despre Roberto Bolaño, unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului XX din America Latină, a cărui operă, publicată postum, a creat un adevărat cult în lumea literară internațională, fiind tradus pe toate meridianele globului.

Primele două titluri publicate sunt volumul de proză scurtă Târfe asasine și romanul O stea îndepărtată, apărute în traducerea Alinei Cantacuzino, cărți care se află deja în librăriile fizice și online din întreaga țară. Seria va continua cu Nocturnă în Chile și 2666, plănuite să vadă lumina tiparului în anul 2023.

„Nu cred că exagerez când spun că proza și poezia lui Roberto Bolaño au creat o adevărată școală în rândul scriitorilor români și au strâns în jurul lor o adevărată sectă de împătimiți. A fost încă de la început o dorință secretă a echipei din spatele Anansi ca acest scriitor fabulos să se alăture listei noastre”, a declarat Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției Anansi. World Fiction.

Elogiat de marile nume ale literaturii universale precum Susan Sontag, care în numește „cel mai influent și mai admirat prozator al generației sale” sau James Wood care îl descrie drept „unul dintre cei mai mari și mai influenți scriitori moderni”, Roberto Bolaño continuă să fie unul dintre cei mai actuali intelectuali, în ciuda dispariției sale.  

„Tot ceea ce am scris constituie o scrisoare de dragoste sau una de rămas-bun către propria mea generație. Am fost proști și generoși, așa cum sunt tinerii, dăruind totul și necerând nimic în schimb, iar acum tinerii ăia au dispărut, pentru că aceia care n-au murit în Bolivia au murit în Argentina sau Peru, iar cei ce-au supraviețuit au plecat să moară în Chile sau Mexic, iar cei ce n-au fost uciși acolo au fost uciși mai târziu în Nicaragua, Columbia sau El Salvador. Întreaga Americă de Sud este țesută pe osemintele acestor tineri dați uitării”, declara Roberto Bolaño, în ultimul său interviu.

Volumul de povestiri Târfe asasine este unul dintre cele două titluri cu care debutează seria de autor Roberto Bolaño. În spațiul restrâns al povestirilor sale, Roberto Bolaño reușește să-și condenseze întregul univers literar, unul dintre cele mai devastatoare și mai personale din literatura spaniolă contemporană: literatura ce îmbibă totul; sexualitatea; viețile personajelor care, în ciuda faptului că duc o existență comună, trec prin stări extatice și întâmplări extraordinare; revolta celor ce trăiesc la marginea societății; călătoria ca mod de evadare dar și ca stil de viață; tinerețea; violența; arta ca obsesie.

Cea de a doua carte din debutul seriei de autor Roberto Bolaño din colecția Anansi. World Fiction este romanul O stea îndepărtată, o poveste despre vieți curmate și despre destine de distrugerea cărora nu se face nimeni vinovat.

Alberto Ruiz-Tagle a fost odinioară un membru tăcut, discret și oarecum pasabil al tinerei generații de poeți avangardiști din Chile. Dar lovitura de stat militară din 1973 l-a transformat într-o celebritate literară pe nume Carlos Wieder. Cunoscut datorită poemelor sale sumbre, cutezătoare, scrise pe cer cu fumul din siajul avionului, Wieder este o enigmă pentru congenerii săi: de unde a răsărit acest neașteptat talent, ce legătură există între transformarea lui și misterioasa dispariție a frumoaselor surori gemene Garmendia?

Roberto Bolaño s-a născut la Santiago de Chile în 1953. A dus o viață aflată sub semnul exilului, al relațiilor încordate cu propria patrie, al unor gesturi politice tranșante și al unei existente de nomad care l-a purtat din Chile în Mexic, El Salvador, Franța și Spania, țara în care în cele din urmă s-a și stabilit și unde a murit la vârsta de 50 de ani.

Este autorul a numeroase volume de ficțiune, nonficțiune și poezie, printre care se numără Detectivii sălbatici, O stea îndepărtată sau Nocturnă în Chile. În 2008 a primit, postum, National Book Critics Circle Award pentru monumentalul roman 2666.

Roberto Bolaño s-a impus ca revelația literară a anilor '90, fiind considerat unul dintre cei mai talentați si originali autori ai noii generații de scriitori latinoamericani: „literatura lui Roberto Bolaño se situează la granița ce se presupune că ar despărți literatura de politică” (Boston Review), „Roberto Bolaño este un povestitor genial, din familia lui Thomas Pynchon și Don DeLillo” (El Periódico). 

Memoriile cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, scrise în detenție, publicate în colecția ANANSI

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI. World Fiction. Este vorba despre Niciun prieten, doar munții, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.
 
„O carte ce își merită pe bună dreptate locul pe raftul literaturii penitenciare, alături de diverse alte lucrări, precum De profundis a lui Oscar Wilde, Scrisori din închisoare a lui Antonio Gramsci, Into the Smother a lui Ray Parkin, The Man Died a lui Wole Soyinka și Letter from Birmingham Jail a lui Martin Luther King Jr”, scrie în prefața cărții îndrăgitul scriitor australian Richard Flanagan.
 
Volumul Niciun prieten, doar munții i-a adus lui Behrouz Boochani nu doar recunoașterea internațională și un loc în galeria scriitorilor pentru care instituții precum PEN Internațional au dus campanii în numele libertății de exprimare, ci și unul dintre cele mai importante premii literare din Australia: Victorian Prize, ediția 2019, primind astfel recunoașterea guvernului aceleiași țări care i-a refuzat cetățenia și l-a ținut închis timp de șase ani.
 
Cartea a fost scrisă inițial în limba kurdă, fragment cu fragment, și transmisă sub forma mesajelor pe Twitter sau pe telefon, a apelurilor telefonice și video și a e‑mailurilor. Ulterior, volumul a fost tradus în limba engleză de filosoful iraniano-australian, cercetător asociat onorific la Universitatea din Sydney Omid Tofighian, ediția engleză stând la baza principalelor traduceri în întreaga lume ale cărții. Ediția în limba română poartă semnătura Berthei Savu.
 
„Eram pe insula Manus de numai câteva ore când m‑am grăbit să ajung la autogara centrală din orașul Lorengau. Acolo ne‑am întâlnit pentru prima dată față în față. Behrouz nu mâncase nimic toată ziua — doar tutun la micul dejun și la prânz. Era încă pe telefonul mobil atunci când am coborât din mașină să‑l salut. Ceva mai devreme în ziua aceea aflasem că într‑un pâlc de copaci de lângă o școală fusese găsit cadavrul refugiatului Hamed Shamshiripour, prezentând urme de bătăi și un ștreang în jurul gâtului; trecusem, de fapt, cu mașina în drumul meu de la aeroport pe lângă mulțimea ce se adunase, mulțime formată din localnici manusieni și poliție. Circumstanțele erau extrem de suspecte și mulți refugiați încă susțin că a fost ucis. Behrouz este prima sursă de informații pentru mulți jurnaliști australieni și internaționali și, în momentul acela, avea deja stabilite interviuri pentru întreaga zi. Prima mea vizită pe insula Manus ar fi trebuit să fie dedicată lucrului la traducerea cărții, dar pe Manus doar tortura se poate desfășura conform programului”, povestește Omid Tofighian.
 
Despre povestea de viață și cartea de memorii a lui Behrouz Boochani au scris publicațiile din întreaga lume, instituțiile însărcinate cu apărarea drepturilor omului și a libertății de exprimare, precum și nume importante ale literaturii universale din întreaga lume.  
„Din cruzime și durere s-a născut un lucru de o mare frumusețe. Behrouz Boochani este poet, filosof și un scriitor minunat, iar cartea lui ar trebui citită de toți apărătorii drepturilor omului, dar și ai literaturii adevărate”, scria Margaret MacMillan, cunoscut istoric, profesor la Oxford University.  
De asemenea, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureatul Nobelului literar din anul 2003, a mărturisit despre cartea lui Boochani: „Behrouz Boochani a reușit, în condiții atroce, să scrie și să publice o relatare a experiențelor sale, o relatare ce-i va face pe temnicerii lui să scrâșnească din dinți. Niciun prieten, doar munții este o dare de seamă cutremurătoare asupra primilor patru ani petrecuți de Boochani pe insula Manus, până când lagărul a fost închis, iar prizonierii, relocați. La fel de fascinantă este analiza pe care o face sistemului de funcționare a lagărului, sistem implementat de autoritățile australiene, însă autonom, în sensul în care îi ține captivi în ghearele sale atât pe prizonieri, cât și pe temniceri...”.   
 
Behrouz Boochani a absolvit Universitatea Tarbiat Moallem și Universitatea Tarbiat Modares, ambele din Teheran; are o diplomă de master în științe politice, geografie politică și geopolitică. Este scriitor, jurnalist, activist cultural și cineast de origine kurdo-iraniană. Boochani semnează articole în revista de limba kurdă Werya, este membru onorific al PEN International, câștigător al Amnesty International Australia 2017 Media Award, al Diaspora Symposium Social Justice Award, al Liberty Victoria 2018 Empty Chair Award și al Premiului pentru jurnalism Anna Politkovskaia; este și profesor invitat nerezident la Sydney Asia Pacific Migration Centre (SAPMiC), Universitatea din Sydney. Publică frecvent în The Guardian, iar articolele sale apar și în The Saturday Paper, Huffington Post, New Matilda, The Financial Times și The Sydney Morning Herald. Boochani este de asemenea coregizor (alături de Arash Kamali Sarvestani) al filmului de lung metraj Chauka, Please Tell Us the Time (2017) și consultant pentru piesa de teatru Manus a regizoarei Nazanin Sahamizadeh.
 
În 2021, în colecția ANANSI. World Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare ale anului trecut.
Opera poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, alături de romanul The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și de romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020. 

ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

British Book Awards 2021: trei romane din colecția ANANSI, desemnate cărțile anului

Pe 13 mai, a avut loc ceremonia de decernare a British Book Awards, ediția 2021, un eveniment cu tradiție în Marea Britanie, inițiat acum 31 de ani de publicația The Bookseller, cunoscut și ca „Premiile Bafta dedicate cărților”. 

În cadrul evenimentului, desfășurat pentru a doua oară în sfera online și transmis din interiorul Centrului de Arte Battersea din Lavender Hill, trei dintre romanele aflate în portofoliul colecției ANANSI. World Fiction au fost declarate cele mai bune cărți ale anului 2020: Hamnet de Maggie O’Farrell a primit trofeul pentru „Best Fiction Book of the Year” / „Cel mai bun roman al anului”, Shuggie Bain de Douglas Stuart a fost aleas de juriu drept „Best Fiction Book of the Year – Début / „Cel mai bun roman de debut al anului” și Acolo unde cântă racii de Delia Owens a fost aleasă „The Pageturner of the Year” / „Premiul pentru cea mai captivantă carte a anului”.
 
„Hamnet și în Acolo unde cântă racii sunt deja două romane de mare succes pe piața noastră de carte – iată că alegerile publicului nostru au fost «validate» încă o dată de un juriu specializat din Marea Britanie. Putem bănui că premiile literare anunțate aseară au stârnit, încă o dată, interesul și nerăbdarea cititorilor autohtoni pentru ediția în limba română a romanului Shuggie Bain, cel mai bun debut al anului. Cartea se află în curs de traducere (la Mihaela Ghiță, cea care a semnat și traducerea romanului Zona de interes de Martin Amis) și abia așteptăm să o vedem în librăriile noastre”, a declarat Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției ANANSI. World Fiction.
 
Hamnet, aleasă aseară cel mai bun roman al anului la British Book Awards, este primul titlu publicat în ianuarie 2021 de Editura Pandora M în cadrul colecției ANANSI. World Fiction. Cartea lui Maggie O’Farrell spune o poveste care îl are în centru pe unicul fiu al lui Shakespeare, un portret plin de lumină al căsniciei și o portretizare de neuitat a unui băiat care a fost uitat de toată lumea, dar al cărui nume a dat titlul celei mai celebre piese de teatru din toate vremurile.
Mult-așteptată datorită succesului internațional copleșitor – a fost recompensată cu Women's Prize For Fiction 2020 și National Book Critics Circle Award 2020, a fost tradusă în peste 30 de limbi și inclusă în 15 topuri internaționale ale celor mai bune cărți ale anului trecut –, cartea lui Maggie O’Farrell s-a bucurat de succes și în rândul cititorilor autohtoni. Ediția în limba română a apărut în traducerea Mihaelei Buruiană.
 
Câștigătorul premiului pentru cel mai bun debut al anului la British Book Awards, romanul Shuggie Bain al scriitorului scoțian Douglas Stuart, spune povestea unui băiat singuratic, aflat în căutarea propriei identităţi. Tânărul nutreşte o dragoste necondiţionată pentru mama sa alcoolică, căreia îi rămâne alături în cele mai dificile momente. Acţiunea romanului este plasată în Glasgow, în anii '80, pe vremea administraţiei Margaret Thatcher, o epocă marcată de sărăcie, criză economică, marginalizarea muncitorilor, precum şi de comunitarism religios.
Cartea se află în curs de publicare în limba română, în traducerea Mihaelei Ghiță.
 
Premiul pentru cea mai captivantă carte a anului (Pageturner), acordat aseară mult-îndrăgitului roman Acolo unde cântă racii, semnat de Delia Owens, vine să consolideze succesul internațional al cărții, aflată deja în curs de ecranizare.
Bestseller New York Times săptămâni întregi la rând și tradus cu succes în întreaga lume, romanul Deliei Owens spune povestea lui Kya Clark, o fetiță care crește și se maturizează în mijlocul naturii, departe de oameni. Poveste emoționantă de iubire pe un fundal ce include și elemente de crimă, Acolo unde cântă racii este și o scrisoare de dragoste către natură. Ediția în limba română a cărții poartă semnătura lui Bogdan Perdivară.
 
În 2021, în colecția ANANSI. World Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare ale anului trecut. Opera poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, alături de romanul The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și de romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020. 

ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

Nou în colecția ANANSI: „Labirint” de Burhan Sönmez, unul dintre cei mai importanți scriitori ai Turciei de astăzi

Portofoliul colecției ANANSI. World Fiction s-a îmbogățit primăvara aceasta cu încă un autor turc: ediția în limba română a celui de-al patrulea roman semnat de Burhan Sönmez, Labirint, a plecat zilele acestea către librăriile din întreaga țară.
Burhan Sönmez, considerat una dintre cele mai importante voci ale literaturii contemporane, un scriitor ale cărui cărți au fost traduse în aproape 40 de limbi, își împarte astăzi viața între Cambridge și Istanbul, după ce, vreme de un deceniu, a fost nevoit să trăiască în exil.
 
Înaintea apariției ediției în limba română a romanului Labirint, Burhan Sönmez a avut generozitatea de a ne oferi un mesaj pentru cititorii din România: „În timp ce întreaga lume se confruntă cu epidemia Covid-19, cu toții simțim nevoia unei lumi mai bune și a unui viitor mai bun. Literatura este una dintre resursele care ne oferă puterea adevărului și a viselor. Întreaga lume este acoperită de nori întunecați. Incertitudinea și pesimismul sunt peste tot. Putem trece de aceste vremuri dificile cu lumina adevărului și a viselor. Pentru că avem literatură și avem cititori.”
 
La fel ca și Latife Tekin, Aslı Erdoğan, Kemal Vural sau Barıș Bıçakçı, Burhan Sönmez și-a început cariera literară după lovitura militară din 1980, fiind unul dintre autorii ale căror scrieri au denunțat consecințele acestei intervenții militare violente și un critic fervent al regimului autoritar prelungit al președintelui Erdoğan.
În 1996, Burhan Sönmez a fost grav rănit în timpul unui asalt al poliţiei turce şi a plecat în Marea Britanie pentru o perioadă mai lungă de timp. A revenit în Turcia, fiind unul dintre militanţii cunoscuți pentru drepturile omului și unul dintre susţinătorii valorilor democratice şi liberale.
 
Romanul Labirint, o alegorie care explorează natura fracturată a individului într-o societate suspendată între un trecut bogat, complicat și un viitor incert, vorbește despre puterea memoriei. Este o carte despre care autorul a mărturisit într-un interviu recent acordat presei britanice că în scrierea ei a fost influențat de evenimentele politice la care a luat parte: „Cartea poate fi citită atât ca o reflectare a rolului memoriei în identitatea personală, cât și ca o alegorie a ceea ce se întâmplă dacă o societate își pierde legătura cu trecutul său – sau o amintește doar ca istorie”.
„Soluțiile morale sunt valide pentru indivizi, nu pentru mase. Ce vrem să devenim? Un individ sau o piesă într-o mulțime? Soluțiile morale nu sunt menite să rezolve probleme, ele sunt pentru noi, ca indivizi, doar teste care dau măsura calității umane”, a completat Burhan Sönmez într-un alt interviu.
 
Cartea spune povestea lui Boratin, un cântăreț de blues care încearcă să se sinucidă aruncându-se de pe Podul Bosfor, însă se trezește în spital, fără a-și mai aminti de ce-a vrut să-și ia viața. Are doar amintiri disparate, fără legătură cu persoana lui și situate foarte vag în timp. Știe că Imperiul Otoman s-a prăbușit și că ultimul sultan a murit, dar n-are idee când s-au întâmplat aceste lucruri. Mintea lui e asemenea unui labirint prin încrengăturile căruia rătăcește neajutorat în căutarea ieșirii. Înțesat cu mici povești borgesiene, romanul lui Burhan Sönmez își pune cititorii în fața unei întrebări profunde: ce este mai eliberator pentru individ sau societate – să-și cunoască trecutul sau să-l uite?
Ediția românească apare în traducerea din limba turcă a lui Adal Hanzade.
 
„Un roman ca un vis febril” (The New York Times), „o meditație cerebrală asupra memoriei amintind de Albert Camus și Patrick Modiano” (Publishers Weekly), „o poveste care va stărui în memoria ta mult timp după ce ai citit-o” (Book Riot), „o poveste provocatoare și frumoasă, demnă de labirinturile ficționale ale lui Borges” (Literary Review – la fel ca și romanele anterioare ale lui Burhan Sönmez, și Labirint a fost întâmpinat cu recenzii elogioase de către criticii de pretutindeni.
 
Burhan Sönmez (n. 1965) a studiat Dreptul la Istanbul, unde a și profesat o vreme ca avocat. A colaborat la mai multe reviste și ziare, cu articole pe teme culturale și politice. A fost membru al Societății pentru Drepturile Omului (IHD) și fondator al Fundației pentru Cercetare Socială, Cultură și Artă (TAKSAV). În 1996 a fost grav rănit în timpul unui asalt al poliției turce și s-a refugiat pentru o perioada mai lungă în Marea Britanie.

În 2009 i-a apărut primul roman, Kuzey (Miazănoapte), urmat în 2011 de Masumlar (Păcate și inocenți, recompensat cu premiul Sedat Simavi, una dintre cele mai prețioase distincții literare din Turcia). Cel de-al treilea roman al său, Istanbul Istanbul, publicat în 2015, i-a adus Premiul EBRD pentru Literatură în 2018. Labirint, cel de-al patrulea roman, a fost publicat în același an. Cărțile sale au fost traduse în aproape 40 de limbi. În prezent, Burhan Sönmez își împarte viața între Cambridge și Istanbul.
 
În 2021, în colecția ANANSI. World Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare ale anului trecut. Opera poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, alături de romanul The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și de romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020. 

ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

Romanul recompensat cu Prix Goncourt 2020, tradus în limba română în colecția ANANSI

Zilele acestea, a plecat către librăriile din întreaga țară ediția în limba română a mult-așteptatului roman Anomalia de Hervé Le Tellier, distins în noiembrie cu Prix Goncourt 2020, apărută la Editura Pandora M, în colecția ANANSI. World Fiction, în traducerea Mădălinei Ghiu.
Publicată de prestigioasa editură franceză Gallimard, cartea lui Hervé Le Tellier nu doar că a primit anul trecut cea mai importantă distincție literară din Hexagon, ci a reușit să stabilească și noi recorduri privind vânzările. Astfel, în doar câteva săptămâni de la lansare, romanul Anomalia a fost vândut în Franța în peste 600.000 de exemplare, reușind să urce pe locul al doilea în clasamentul celor mai bine vândute cărți recompensate de-a lungul anilor cu premiul Goncourt.
 
„O carte pe care nu o mai lași din mână, un inevitabil bestseller, dar și o lucrare experimentală, ultraliterară, un exercițiu de stil comparabil cu Viața – mod de întrebuințare de Georges Perec”, scria îndrăgitul scriitor francez Frédéric Beigbeder imediat după apariția cărții, o reacție aproape la unison cu presa de limba franceză: „O carte strălucitoare, extrem de inventivă. Un fel de scenariu formidabil, un blockbuster american scris de un francez care se distrează” (Olivia de Lamberterie, France 2), „Un roman 2.0, amețitor și jucăuș, în care Hervé Le Tellier este în cea mai bună formă” (Jérôme Garcin, L’Obs).
 
Și Matei Vișniec, cunoscutul scriitor, dramaturg și jurnalist român stabilit la Paris a scris despre cartea lui Hervé Le Tellier, numind-o „o superbă parabolă filozofică destinată să ne oblige la multe întrebări, una foarte subtil sugerată fiind şi aceasta: oare de câte anomalii mai avem nevoie ca să înţelegem că undeva cineva ne testează, probabil pentru a-şi da seama dacă are sau nu sens să mai creadă în noi?”.
 
Romanul lui Hervé Le Tellier este conceput pe structura unui serial de televiziune de înaltă clasă, care creează dependență și, în același timp, concentrează stilurile și tramele a numeroase romane contemporane de succes: roman noir, thriller, roman de campus, de dragoste, de familie, biografic. Toate se petrec sub cupola unui cer SF unde a avut loc, în timpul unui zbor Paris-New York, un fenomen supranatural și sub semnul unei întrebări nebunești: oare lumea în care trăim este o uriașă simulare pe computer, iar ființele umane sunt programe mai mult sau mai puțin inteligente, cu destinul hotărât din afară?

Președinte al celebrului Atelier de Literatură Potențială, OuLiPo, Le Tellier aduce prin conceperea acestui roman fabulos un omagiu Exercițiilor de stil ale lui Queneau, scrierii sub constrângere practicate de Georges Perec și întregului manifest oulipian.
 
„Rareori am întâlnit o scriitură mai ingenioasă, o imaginație mai prolixă, un spirit ludic mai rafinat, care toate la un loc fac din traducerea cărții o provocare, la care am încercat să răspund cu speranța că voi reuși să ies cu bine din labirintul construit de autor în spirit oulipian.

Dacă un cititor de azi, copleșit de un vizual fără limite ale fanteziei, exclamă într-un moment de sațietate: Nimic nou sub soare!, iată că vine acest roman fabulos, care întrece orice închipuire, vine această anomalie care, ca un joc de lego complicat ale cărui piese se îmbucă perfect, te lasă perplex în fața construcției finale”, mărturisea Mădălina Ghiu, traducătoarea cărții.
 
HERVÉ LE TELLIER s-a născut pe 21 aprilie 1957. În 1992 a fost cooptat în OuLiPo (Atelierul de Literatură Potențială), al cărui președinte este din 2019; despre această grupare a publicat o lucrare de referință: Esthétique de l'Oulipo (Estetica Oulipo). De formație matematician, apoi jurnalist – absolvent al Centrului de Instruire a Jurnaliștilor din Paris (promoția 1983), este autor de romane, nuvele, poezii, teatru.

Corespondența imaginară dintre autor și președintele Franței, Moi et François Mitterrand (Eu și François Mitterrand), dramatizată, se joacă din 2016, la Théâtre du Rond-Point din Paris. În 2013, volumul de proză scurta Contes liquides (Povestiri lichide, semnat Jaime Montestrela, un scriitor portughez inventat) a primit Marele Premiu pentru umor negru Xavier Forneret.
 
În 2021, în colecția ANANSI. World Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare ale anului trecut. Opera poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, alături de romanul The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și de romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020. 

ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

Concurs de eseuri în limba engleză pentru liceeni inspirat de romanul HAMNET de Maggie O’Farrell

În cadrul evenimentului de lansare al romanului Hamnet de Maggie O’Farrell, Editura Pandora M, sub umbrela colecției ANANSI. World Fiction, alături de British Council România au lansat un concurs național de eseuri în limba engleză dedicat liceenilor.

În cadrul acestei competiții, participanții sunt invitați să își imagineze că sunt Shakespeare pentru o zi, să așeze povestea în scris și să o trimită către British Council România. La mijlocul lunii aprilie, juriul format din Nigel Bellingham, directorul British Council România, Mihaela Michailov – co-fondatoarea Centrului de Teatru Educațional Replika, lect.univ.dr UNATC „I.L.Caragiale”, și Bogdan-Alexandru Stănescu – scriitor, director editorial Editura Pandora M, coordonatorul colecției ANANSI. World Fiction, va evalua eseurile primite. Câștigătorii vor fi anunțați pe 23 aprilie, o zi cu o semnificație aparte pentru iubitorii literaturii de limba engleză: Ziua Internațională Shakespeare și Ziua Internațională a Cărții, în cadrul unui eveniment desfășurat la British Council România. Detalii despre competiție, pe pandoram.ro și pe britishcouncilromania.ro.

Competiția a fost anunțată de Nigel Bellingham, cel care a spus și câteva cuvinte despre carte.

 

„Hamnet este o carte extrem de puternică și de frumoasă, mă bucur că a fost tradusă în România. ANANSI este o colecție fantastică!” – Nigel Bellingham

„Mi-a plăcut Hamnet la nebunie. Am crescut într-un orășel situat la o oră distanță de locul unde s-a născut și a locuit Shakespeare până să plece spre Londra și, spre rușinea mea, n-am vizitat niciodată acest loc. Acum, după ce am citit cartea lui Maggie O’Farrell, sunt hotărât să vizitez Stratford.

Am îndrăgit romanul acesta din mai multe alte motive. Sunt absolvent de Litere, iar primul meu job a fost acela de profesor de engleză: am predat Shakespeare, îi cunosc operele. Romanul Hamnet, însă, m-a ajutat să înțeleg că Shakespeare a fost și el om, a trăit, a mâncat, a băut, a avut relații, a fost vesel, a suferit, a iubit, a pierdut. Este un nume atât de mare în lumea culturii universale, încât de multe uităm asta.

Apoi, mi-a plăcut romanul dintr-un motiv extrem de personal: eu știu pe propria piele ce înseamnă să pierzi un copil. Felul în care autoarea a transpus durerea lui Agnes în cuvinte mi se pare remarcabil. Felul în care a scris Maggie O’Farrell despre durere și despărțire este, deopotrivă, incredibil și de mare ajutor. Practic, așa vedem concret cum funcționează puterea vindecătoare a literaturii. Hamnet este o carte extrem de puternică și de frumoasă, mă bucur că a fost tradusă în România. ANANSI este o colecție fantastică!”.

 

„De piatră să fii și Hamnet reușește să te modeleze și să-ți schimbe materia dură în una fluidă.” – Marius Consantinescu

„De multă vreme nu am mai citit o carte care să mă bucure atât de sincer, atât de simplu și atât de lipsit de miză”, a mărturisit scriitorul și jurnalistul cultural Marius Constantinescu, unul dintre invitații evenimentului. „Aș spune că nu văd o miză absconsă care trebuie desfăcută strat după strat în această carte, alta decât aceea de a-ți desface tu sufletul pentru a o primi. Este o carte atât de simplu gândită și în același timp atât de desăvârșită în simplitatea ei, încât de piatră să fii și Hamnet reușește să te modeleze și să-ți schimbe materia dură în una fluidă. Este imaginea, este feelingul, este această parte auditivă și senzorială totodată. Este inclusiv simțul olfactiv stimulat în această carte.

Felul în care este concepută povestea, liniaritatea ei, o liniaritate care te ține acolo, îți facilitează adăstarea în poveste”, a completat acesta.

 

„Shakespeare reușește să devină un personaj viu, chiar și așa, împins în spate, după ce i ia reflectorul.” – Oana Stoica

Criticul de arte performative și jurnalista culturală Oana Stoica, prezentă de asemenea la dialog, a venit și cu perspectiva dramaturgului asupra romanului semnat de Maggie O’Farrell: „Pentru mine, unul dintre lucrurile importante în întâlnirea cu acest roman este faptul că el curge ca scriitură. Simplitatea este, însă, o aparență, este rezultatul unei scrieri geniale, al unei structuri extrem de complexe și al unei munci foarte complicate: această carte are câțiva piloni documentari rigizi. Maggie O’Farrell a trebuit să navigheze și să creeze în jurul lor o poveste care să susțină acești piloni și, în același timp, să fie o poveste care curge. Am citit-o printr-o grilă pe care nu eu mi-am impus-o, ci cartea.

Că nu este o carte despre Shakespeare, asta bănuiam și cred că de asta nici autoarea nu l-a numit, pentru că notorietatea lui risca să strivească aceste personaje. De data asta, Shakespeare este anexa. Este o carte despre femei și chiar, aș spune, una feministă. Dacă ne uităm la portretele femeilor care domină cartea, toate sunt niște femei care, într-un fel sau altul, încearcă să lupte pentru propriul statut social. Cu toate acestea, Shakespeare este în Hamnet un scriitor extrem de viu și reușește să devină un personaj viu, chiar și așa, împins în spate, după ce i se ia reflectorul. Shakespeare e un personaj rigid, dar Maggie O’Farrell îl umanizează în Hamnet. Astăzi, Shakespeare ar fi fost un scriitor foarte cool.”

 

„Maggie O’Farrell pictează cu lumină.” – Laura Câlțea

Moderatoarea evenimentului, Laura Câlțea, a propus o perspectivă ce îmbină analiza imaginilor vizuale şi a imaginilor literare, reușind și o bună punere în context a romanului lui Maggie O’Farrell: „Mi-a plăcut enorm de mult cartea asta, mi-a plăcut cât de perfect șlefuită este, mi-a plăcut mult ritmul. Unui autor, când îi iese ritmul, nu-l simți. Ești conștient că ceva nu merge doar atunci când ritmul nu este ceea ce trebuie. Mie, ritmul din Hamnet mi s-a părut că mi se apropie de o piesă de teatru. Alteori, mi s-a părut că duce către pictura narativă: Maggie O’Farrell pictează cu lumină!

Deși s-a vorbit adesea despre asta, eu nu am văzut Hamnet ca pe un roman feminist, ci mai curând ca pe o carte care merge într-o direcție a literaturii contemporane, care încearcă să revalorizeze și să repună în drepturi personaje până acum marginale: de la femei, la copii, la minorități. Este, dacă vreți, un gest de recuperare.  

Cartea se deplasează puțin și înspre tragedia grecească, în care știi de la început despre ce este vorba, fără însă ca asta să strice în vreun fel actul receptării. Și noi știm povestea din Hamnet, încă de când parcurgem textul de pe copertă. Dar asta nu atinge cu nimic bucuria lecturii.  

Apoi, aș mai menționa și o nouă direcție a literaturii recente, cea a recuperării lui Shakespeare prin ficțiune.”

 

În doar câteva luni de la publicarea în Marea Britanie, romanul lui Maggie O’Farrell a fost tradus în peste 30 de limbi și inclus în 15 topuri internaționale ale celor mai bune cărți ale anului trecut, fiind recompensat cu Women's Prize for Fiction 2020. Ediția în limba română, în traducerea Mihaelei Buruiană, a fost prima carte publicată în colecția ANANSI. World Fiction la începutul acestui an.

Louise Glück, laureata Nobelului literar din 2020, în curs de traducere în colecția ANANSI. WorldFiction

Recent, Editura Pandora M a reușit să obțină drepturile de traducere în limba română a operei poetei americane Louise Glück, câștigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură din acest an. Integrala operei sale poetice va fi publicată în colecția ANANSI. World Fiction începând din 2021.

 

„Necunoscută până în această toamnă publicului larg din România, dar un nume de mare greutate în poezia americană a ultimilor cinci decenii, Louise Glück a atras totuși atenția cercurilor poetice de la noi în 2014, când a primit National Book Award pentru capodopera Faithful and Virtuous Night. Opera ei poetică va fi tradusă și publicată în cadrul seriei Anansi. Blues și cred că acest gest editorial este o adevărată piatră de temelie pentru o foarte tânără serie de poezie din cadrul unei colecții la fel de tinere”, a declarat Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul corecției.     

 

Louise Glück este autoarea a douăsprezece volume de poezie și a două antologii de eseuri. A primit Premiul Nobel pentru Literatură în 2020, pentru „inconfundabilul timbru poetic ce transformă, prin frumusețea lui austeră, existența individuală într-una universală.” Printre alte distincții primite de Louise Glück se numără National Humanities Medal, Pulitzer Prize, National Book Award, Bollingen Prize, Wallace Stevens Award decernat de Academy of American Poets și Gold Medal for Poetry, decernat de American Academy of Arts and Letters. În prezent, Louise Glück predă la Yale University și la Stanford University și trăiește în Cambridge, Massachusetts.

 

Din 1901 până în prezent au fost acordate 112 premii Nobel pentru Literatură. De patru ori, distincţia a fost împărţită între doi câştigători. Louise Glück este a șaisprezecea femeie care primește Premiul Nobel pentru Literatură.

 

ANASI: World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, inițiat de Editura Pandora M, parte a Grupului Editorial TREI, și coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie.  Noua colecție, așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

În lista cărților aflate în pregătire în colecția ANANSI se află, de asemenea, și două romane recompensate recent cu premii literare importante – Hamnet de Maggie O'Farrell (Women's Prize for Fiction) și The Discomfort of Evening de Marieke Lucas Rijneveld (Man Booker International).