Cea mai vândută carte în Spania pe timpul carantinei, o fascinantă istorie a cărții – noutate editorială în colecția „Anansi. World Fiction”

Luna aceasta, în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M a apărut ediția în limba română a unei cărți mult-așteptate: Infinitul într-o trestie de Irene Vallejo, cartea de eseu care, acum doi ani, a ținut primele pagini ale ziarelor de cultură din Spania, fiind recompensată cu două dintre cele mai importante distincții: Premiul Național pentru Eseu și Premiului Ojo Crítico.

Ulterior, cartea lui Irene Vallejo a cucerit spațiul cultural internațional, fiind în curs de traducere în peste 30 de limbi.

Apariția cărții nu i-a lăsat indiferenți nici pe marii scriitori ai lumii: la câteva luni de publicare, laureatul Nobelului literar din 2010, scriitorul peruan Mario Vargas Llosa, spunea: „Dragostea pentru cărți este aerul pe care-l respiră această capodoperă”. De asemenea, Alberto Manguel, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori și eseiști preocupați de istoria lecturii și citit, numea cartea lui Irene Vallejo „un atrăgător și emoționant eseu”.

„E o bucurie s-o citești pe Irene Vallejo: e o creatoare sclipitoare, plină de sensibilitate”, nota scriitorul Luis Landero în paginile unei cunoscute publicații spaniole, iar criticii de la The New York Times numeau cartea lui Irene Vallejo „uimitoare, universală și unică”.  

Volumul Infinitul într-o trestie de Irene Vallejo este o istorie a cărții. Este povestea vieții unui artefact fascinant pe care l-am inventat pentru ca vorbele noastre să pășească prin spațiu și prin timp. Este povestea acestei invenții, a feluritelor materiale pe care le-am folosit de-a lungul a aproape trei mii de ani: fum, piatră, lut, trestie, mătase, piele, lemn și, cel mai recent, plastic și lumină. Este, de asemenea, o carte a călătoriilor. Un traseu cu opriri pe câmpurile de luptă ale lui Alexandru cel Mare, la Vila Papirusurilor de la Herculaneum, în palatele Cleopatrei și pe locul unde a fost ucisă Hypatia, la primele biblioteci din lume și în atelierele copiștilor, la focurile în care au ars primele codexuri interzise, în Gulag, la biblioteca din Sarajevo și în labirintul subteran de la Oxford, în anii 2000.

Scriitoarea Irene Vallejo a fost întotdeauna îndrăgostită de literatură, o puternică apărătoare a științelor umaniste și a valorii constructive pe care au avut-o cărțile, de la Alexandria până în astăzi, în lumea cucerită de tehnologie.  

Clasicistă cunoscută, Irene Vallejo (n. Zaragoza, 1979) a studiat limbi clasice și deține două doctorate, de la Universitățile din Zaragoza și din Florența. Este autoarea a două romane, două volume de eseuri și două cărți pentru copii. Infinitul într-o trestie a devenit încă de la publicare un adevărat fenomen editorial internațional, fiind declarată cartea cea mai vândută în Spania pe timpul perioadei de carantină. Ea urmează să fie publicată în peste 30 de țări.

„Cartea este o metaforă care descrie ceea ce este minunat la cărți. Ideea că sentimentele, experiențele, temerile și emoțiile infinite pot fi cuprinse într-un obiect atât de mic și comun. Mă gândesc la primele cărți din istorie, care erau suluri de papirus făcute dintr-un tip anume de trestie. Cartea mai este și un omagiu adus lui Blaise Pascal, cel care care a descris atât de frumos ființele umane, folosind metafora trestiei.

Astăzi, ne-am obișnuit să luăm cărțile ca pe ceva de la sine înțeles, dar a existat o lungă istorie înainte de asta, care include mulți oameni care au înfruntat pericole, uneori chiar au murit, pentru cărți. Aceasta este istoria aventuroasă pe care am vrut să o povestesc în Infinitul într-o trestie. Este un eseu despre cărți și lectură, dar este și o aventură uriașă și am conceput-o pentru a fi citită cu același tip de emoție pe care o ai în fața unui roman”, a declarat Irene Vallejo în cadrul unei recente apariții publice în media.

Pe 23 aprilie 2021, Irene Vallejo a primit Premiul Aragón, cea mai înaltă distincție instituțională acordată de Guvernul Aragonului, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Palatul Aljafería. După cum a afirmat în cadrul ceremoniei, ideea de a scrie Infinitul într-o trestie i-a venit în minte lui Irene Vallejo chiar în curtea palatului.

Ediția în limba română a cărții este tradusă de Silvia-Alexandra Ștefan.

---

ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Proiectul editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

Asociația De Basm lansează două ghiduri importante: de lectură și de scriere creativă, adresate bibliotecarilor și elevilor de gimnaziu

Toamna aceasta, De Basm – Asociația scriitorilor pentru copii și adolescenți, cea mai cunoscută instituție autohtonă ce promovează literatura română contemporană pentru copii și tineret, lansează două ghiduri importante dedicate promovării lecturii, activități acompaniate de o suită bogată de evenimente plănuite pentru promovarea acestora. 

Primul dintre acestea, Kitul pedagogic pentru bibliotecari. Cum îi conducem pe copii în lumea poveștilor prin jocuri și activități, reprezintă încheierea proiectului Joacă-ți cartea!, care a debutat în luna martie a acestui an cu o amplă campanie de strângere de fonduri pentru cărți destinate bibliotecilor din provincie, continuând în luna mai cu o serie de ateliere educative dedicate copiilor de 6-10 ani din mediile defavorizate cultural. Prietenia, incluziunea, diversitatea și toleranţa – principalele teme ale atelierelor – reprezintă și principalele subiecte ale capitolelor kitului pedagogic dedicat bibliotecarilor: „Prietenia e superputerea mea”, „Am încredere în mine, pot ajunge chiar și pe lună”, „Toleranța. Poți fi mare în diferite feluri”, fiecare dintre acestea fiind abordată cu ajutorul unor povești și al unor jocuri și activități creative. Activitățile propuse sunt rodul experienței acumulate de cele șapte autoare – Adina Rosetti, Victoria Pătrașcu, Iulia Iordan, Andreea Iatagan, Luminița Corneanu, Carmen Tiderle și Cristina Andone – în timpul atelierelor creative pe care le-au susținut cu copii din diverse sate și orașe ale țării. Kitul include și o listă bogată de recomandări de lectură. 

Începând de la mijlocul lunii septembrie, kitul va fi disponibil cu acces gratuit pe site-ul Asociației de Basm, lansarea acestuia având loc prin intermediul unui webinar dedicat bibliotecarilor, la care vor lua parte autoarele proiectului.  

Cel de-al doilea ghid, Mașinuța de scris. Ghid poznaș de inventat povești, este dedicat elevilor de gimnaziu. Proiectul, conceput și redactat de scriitoare membre ale Asociației De Basm pe baza experienței pe care acestea au acumulat-o la atelierele de lectură și scriere creativă pe care le desfășoară cu elevi de toate vârstele, își propune să îi împrietenească pe tineri și mai mult cu cărțile și să îi ajute să își găsească inspirația pentru a scrie propriile povești. Mașinuța de scris. Ghid poznaș de inventat povești cuprinde sfaturi practice, idei, scenarii, dar și jocuri creative cu ajutorul cărora elevii își pot antrena imaginația. Adina Rosetti, Victoria Pătraşcu, Laura Grünberg, Luminiţa Corneanu și Andreea Iatagan sunt autoarele care au contribuit la realizarea proiectului. 

Ghidul va fi disponibil pe site-ul Asociației De Basm după mijlocul lunii septembrie, iar un număr impresionant de activități – zeci de ateliere de scriere creativă, un webinar dedicat profesorilor de limba română, precum și un concurs de scriere dedicat tinerilor cititori – va acompania lansarea proiectului. 

Proiectul Joacă-ți cartea! este realizat în parteneriat cu Centrul Român pentru Inovaţie în Dezvoltarea Locală (EduCab) și Editura Arthur, iar proiectul Mașinuta de scris, în parteneriat cu ANPRO – Asociația Profesorilor de Limbă și Literatură Română „Ioana Em. Petrescu” și Editura Arthur. 

„La fel ca în anii trecuți, toamna De Basm va fi una plină, în care ne propunem ca poveștile să ajungă la cât mai mulți copii, dar și la adulții din preajma lor, cei care îi însoțesc pe parcursul drumului de descoperire a literaturii. De aceea, proiectele #debasm se adresează nu doar micilor cititori (și scriitori, după cum veți vedea!), dar în egală măsură bibliotecarilor și profesorilor, cărora ne dorim să le putem fi de folos cu experiența noastră și să le lăsăm câteva instrumente noi și jucăușe, pentru a le folosi în lucrul cu copiii – kitul pedagogic Joacă-ți cartea! și ghidul de scriere creativă Mașinuța de scris. Ne bucurăm că am avut răgazul necesar pe timpul verii pentru lucrul la aceste două materiale și de-abia așteptăm să pornim motorul Mașinuței de scris care va născoci, alimentată de imaginația copiilor, povești grozave!”, au declarat reprezentantele Asociației De Basm. 

De Basm. Asociaţia scriitorilor pentru copii şi adolescenţi din România este o organizaţie neguvernamentală, înfiinţată în 2018, din dorința de a promova cât mai eficient literatura naţională contemporană pentru copii şi adolescenţi.

Asociația își propune să reprezinte la nivel instituţional interesele autorilor de literatură pentru copii, dar şi să deruleze activităţi şi programe în zona cultural-educativă, prin care literatura contemporană de profil din România să fie promovată, încurajată şi racordată la circuitul internaţional.

Una dintre prioritățile De Basm o reprezintă difuzarea literaturii contemporane în rândul copiilor și părinților în zone defavorizate din punct de vedere cultural.

***
Proiectul Joacă-ți cartea! și proiectul Mașinuța de scrissunt realizate cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național (AFCN), nu reprezintă în mod necesar poziţia AFCN. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectelor sau de modul în care rezultatele proiectelor pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

„Sărutul femeii-păianjen”, un roman-cult al literaturii hispano-americane, tradus în colecția Anansi

Zilele acestea a plecat spre librăriile din întreaga țară ediția în limba română a romanului Sărutul femeii-păianjen, cea mai cunoscută carte a scriitorului argentinian Manuel Puig, publicată în traducere de Editura Pandora M în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction (traducere de Ilinca Ilian).

Romanul a fost ecranizat cu succes în 1985, în regia lui Héctor Babenco, filmul aducându-i un Oscar actorului William Hurt, iar peliculei mai multe nominalizări, inclusiv pentru regie. În 1992, musicalul cu același nume a fost montat pe Broadway, piesa fiind recompensată cu Premiul Tony.
 
„Opera lui Puig este cea mai originală creație a sfârșitului de secol XX”, spunea laureatul Nobelului literar Mario Vargas Llosa despre autorul romanului Sărutul femeii-păianjen, un romancier extrem de versatil: tehnici narative inovatoare, comedie neagră și o preocupare pentru efectele culturii populare, în special ale filmului, asupra spiritului uman.
 
Plasând acțiunea în acel Buenos Aires pe care îl găsești mai degrabă în cărțile scrise de Ernesto Sabato, Manuel Puig transformă o închisoare politică într-un spațiu în care prietenia și amintirile unor pasiuni din trecut îi salvează pe cei doi protagonisti de la tentația dezumanizării în slujba propriei supraviețuiri. 

Luis Molina și Valentín Arregui, doi bărbați care nu au nimic în comun sunt aduși de soartă în aceeași celulă dintr-o închisoare argentiniană și, nevoiți să îndure împreună greutățile vieții carcerale, ajung să se împrietească. Molina este un cinefil homosexual ajuns la jumătatea vieții, iar plăcerea lui cea mai mare este să povestească filme. Valentín, tânăr și impetuos, împărtășește cu înflăcărare ideile revoluției marxiste și îl respinge de la bun început pe Molina, căci i se pare efeminat și lipsit de convingeri politice. Dar, povestindu-și fărâme din propria viață, îngrijindu-se unul pe altul, căci otrava nopților petrecute dincolo de gratii nu este numai sufletească, trăind în umbra trădării și a nesiguranței, între cei doi protagoniști se leagă o prietenie care transgresează limitele fizice.

Sărutul femeii-păianjen, un roman despre apărarea solidarității, despre tămăduirea prin forța poveștilor ce amână groaza și păstrează umanitatea și, mai ales, despre acea rezistență a propriilor convingeri în situații extreme.
 
Născut în 1932, în General Villegas, un orășel de provincie argentinian, Manuel Puig a încercat să lase în urmă ariditatea originilor sale apelând la fanteziile Hollywoodului, pe care le urmărea aproape zilnic la un cinematograf local împreună cu mama sa. Și-a făcut studiile la Buenos Aires, unde a câștigat o bursă care-l va ajuta să studieze cinematografia la Roma, la Centro Sperimentale di Cinematografia. În 1963 se stabilește la New York, unde trăiește scriind scenarii. Primul lui roman, La traición de Rita Hayworth (Trădarea Ritei Hayworth, 1968), l-a propulsat în rândul celor mai buni scriitori latinoamericani. Cel mai bine primit roman al lui este El beso de la mujer araña (Sărutul femeii-păianjen), ecranizat cu succes (filmul a câștigat și un Oscar) și adaptat pentru Broadway, piesa fiind recompensată cu Premiul Tony. A mai scris, printre altele, romanele Boquitas pintadas și The Buenos Aires Affair.

Pasiunea timpurie a lui Puig pentru filme este evidentă atât în stilul său narativ, care se bazează foarte mult pe dialog, cât și în viețile personajelor sale, în care lumea plină de farmec și idealizată a filmelor servește drept contrapunct la propriile dezamăgiri.

„Manuel Puig este un scriitor realist experimentat care caută ceea ce el numește o nouă formă de literatură populară. Îi place mai ales să se folosească de reziduurile lumii: decupaje din reviste, albume fotografice, rapoarte de poliție și spital, scrisori, reclame, șlagăre, liste de cumpărături, și pe toate acestea le lasă uneori să-și spună propria istorie, fără să intervină.” (The New York Times)
 
ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Proiectul editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

Anansi. World Fiction lansează seria de autor dedicată lui Roberto Bolaño, „cea mai importantă voce literară a generației sale din America Latină” (New York Times)

 

Încă un nume important al literaturii universale intră în portofoliul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M. Este vorba despre Roberto Bolaño, unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului XX din America Latină, a cărui operă, publicată postum, a creat un adevărat cult în lumea literară internațională, fiind tradus pe toate meridianele globului.

Primele două titluri publicate sunt volumul de proză scurtă Târfe asasine și romanul O stea îndepărtată, apărute în traducerea Alinei Cantacuzino, cărți care se află deja în librăriile fizice și online din întreaga țară. Seria va continua cu Nocturnă în Chile și 2666, plănuite să vadă lumina tiparului în anul 2023.

„Nu cred că exagerez când spun că proza și poezia lui Roberto Bolaño au creat o adevărată școală în rândul scriitorilor români și au strâns în jurul lor o adevărată sectă de împătimiți. A fost încă de la început o dorință secretă a echipei din spatele Anansi ca acest scriitor fabulos să se alăture listei noastre”, a declarat Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției Anansi. World Fiction.

Elogiat de marile nume ale literaturii universale precum Susan Sontag, care în numește „cel mai influent și mai admirat prozator al generației sale” sau James Wood care îl descrie drept „unul dintre cei mai mari și mai influenți scriitori moderni”, Roberto Bolaño continuă să fie unul dintre cei mai actuali intelectuali, în ciuda dispariției sale.  

„Tot ceea ce am scris constituie o scrisoare de dragoste sau una de rămas-bun către propria mea generație. Am fost proști și generoși, așa cum sunt tinerii, dăruind totul și necerând nimic în schimb, iar acum tinerii ăia au dispărut, pentru că aceia care n-au murit în Bolivia au murit în Argentina sau Peru, iar cei ce-au supraviețuit au plecat să moară în Chile sau Mexic, iar cei ce n-au fost uciși acolo au fost uciși mai târziu în Nicaragua, Columbia sau El Salvador. Întreaga Americă de Sud este țesută pe osemintele acestor tineri dați uitării”, declara Roberto Bolaño, în ultimul său interviu.

Volumul de povestiri Târfe asasine este unul dintre cele două titluri cu care debutează seria de autor Roberto Bolaño. În spațiul restrâns al povestirilor sale, Roberto Bolaño reușește să-și condenseze întregul univers literar, unul dintre cele mai devastatoare și mai personale din literatura spaniolă contemporană: literatura ce îmbibă totul; sexualitatea; viețile personajelor care, în ciuda faptului că duc o existență comună, trec prin stări extatice și întâmplări extraordinare; revolta celor ce trăiesc la marginea societății; călătoria ca mod de evadare dar și ca stil de viață; tinerețea; violența; arta ca obsesie.

Cea de a doua carte din debutul seriei de autor Roberto Bolaño din colecția Anansi. World Fiction este romanul O stea îndepărtată, o poveste despre vieți curmate și despre destine de distrugerea cărora nu se face nimeni vinovat.

Alberto Ruiz-Tagle a fost odinioară un membru tăcut, discret și oarecum pasabil al tinerei generații de poeți avangardiști din Chile. Dar lovitura de stat militară din 1973 l-a transformat într-o celebritate literară pe nume Carlos Wieder. Cunoscut datorită poemelor sale sumbre, cutezătoare, scrise pe cer cu fumul din siajul avionului, Wieder este o enigmă pentru congenerii săi: de unde a răsărit acest neașteptat talent, ce legătură există între transformarea lui și misterioasa dispariție a frumoaselor surori gemene Garmendia?

Roberto Bolaño s-a născut la Santiago de Chile în 1953. A dus o viață aflată sub semnul exilului, al relațiilor încordate cu propria patrie, al unor gesturi politice tranșante și al unei existente de nomad care l-a purtat din Chile în Mexic, El Salvador, Franța și Spania, țara în care în cele din urmă s-a și stabilit și unde a murit la vârsta de 50 de ani.

Este autorul a numeroase volume de ficțiune, nonficțiune și poezie, printre care se numără Detectivii sălbatici, O stea îndepărtată sau Nocturnă în Chile. În 2008 a primit, postum, National Book Critics Circle Award pentru monumentalul roman 2666.

Roberto Bolaño s-a impus ca revelația literară a anilor '90, fiind considerat unul dintre cei mai talentați si originali autori ai noii generații de scriitori latinoamericani: „literatura lui Roberto Bolaño se situează la granița ce se presupune că ar despărți literatura de politică” (Boston Review), „Roberto Bolaño este un povestitor genial, din familia lui Thomas Pynchon și Don DeLillo” (El Periódico). 

După 48 de ani, opera majoră a scriitorului Sașa Pană, „Născut în ’02”, publicată într-o nouă ediție în colecția ANANSI. World Fiction

Recent, o nouă ediție, revăzută, a autobiografiei scriitorului Sașa Pană, volumul Născut în ’02, o fascinantă frescă a societății românești din prima jumătate a secolului XX și un valoros portret de grup al avangardiștilor români, a fost publicată în cadrul colecției ANANSI. World Fiction a Editurii Pandora M. Noua ediție apare sub îngrijirea fiului autorului, gazetarul Vladimir Pană, unul dintre cei mai respectați colecționari și specialiști în fenomenul avangardei autohtone.

„Sunt anumite cărți care trebuie să fie prezente mereu în librării pentru ca noi să putem afirma, fără dubiu, că avem o piață de carte sănătoasă. Născut în ’02 este o asemenea carte, o autobiografie unică, o capsulă a timpului ce documentează mai multe epoci, dar și o mărturie fascinantă din interiorul fenomenului avangardei românești”, a declarat scriitorul Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției ANANSI. World Fiction.

Publicat pentru prima dată în anul 1973, cu opt ani înaintea morții autorului, volumul Născut în ’02 este una dintre acele cărți esențiale care lipseau din librăriile și bibliotecile celor mai tineri cercetători ai istoriei literaturii române. Textul noii ediții îi urmează fidel structura și compoziția. Au fost operate mici modificări, păstrându-se însă unele forme ce reflectă particularitățile limbii unei epoci și ale stilului celui care a făcut notațiile.

„AMINTIRI? EVOCĂRI? MEMORII? În primul rînd, amintiri.

Amintiri dintr-o viață dublă, triplă, cvadruplă: de scriitor, de medic, de militar «de carieră» și de luptător social... Memoria mea e bună. Un proverb rusesc (citat de Ilya Ehrenburg în primele pagini ale amintirilor sale) spune: «Viața e grea pentru cine își amintește totul». Sînt dintre aceștia. Mai sînt colecționar, aproape maniac. Nici o carte poștală, scrisoare sau bilețel primite începînd de prin 1919 nu am aruncat...

Născut în ’02 nu va fi doar cartea unei vieți, ci totodată, și mai ales, a unei epoci. Decenii am ținut un jurnal în care am consemnat evenimentele la care participam zi de zi. Dar și altele pe plan european, mondial, cînd era cazul. Poate, cîndva, acele caiete vor interesa ca atare, ca materie primă. Deocamdată ele vor fi un adjuvant al memoriei...” (Sașa Pană)

Pe numele său real Alexander Binder, Saşa Pană s-a născut pe 8 august 1902, la București. Apreciat exponent al literaturii române de avangardă din prima jumătate a secolului XX, fondatorul revistei unu, întâiul editor al scrierilor lui Urmuz, al primelor poeme ale lui Tristan Tzara și traducătorul unora dintre operele valoroase ale lui Paul Eluard, Jean Cassou sau Loys Masson, Sașa Pană a urmat Facultatea de Medicină. După ce obţine, în 1927, diploma de medic militar, încercând să calce pe urmele tatălui său, se dedică vocaţiei sale adevărate – scrisul, animând mişcările literare de avangardă din România.

A debutat editorial cu volumul de poeme simboliste Răbojul unui muritor, în anul 1926. A continuat să scrie, publicând un număr substanțial de volume: Diagrame, Echinox arbitrar, Viața romanțată a lui Dumnezeu, Cuvîntul talisman, Călătorie cu funicularul, Iarba fiarelor, Vladimir, Munții noaptea neliniștea, Atentat la bunele tabieturi ș.a.

În 1929, înfiinţează revista de avangardă unu şi editura cu acelaşi nume, pe care le autofinanţează şi sub egida cărora vor apărea cele mai reprezentative volume ale promotorilor mişcărilor avangardiste, printre care şi Urmuz, Tristan Tzara, Ilarie Voronca. „Manifestul” lui Pană, publicat în paginile revistei unu, exprima cel mai clar crezul artistic al mişcării – dorinţa explicită de a rupe legăturile cu tradiţia literară şi intenţia de a reinventa literatura: „Combină verb / abcdefghijklmnopqrstuvwxyz  / = arta ritm viteză neprevăzut granit / guttenberg reînvii”.

În 1966 a apărut prima antologie a operei sale poetice, Poeme şi poezii, iar, în 1973, impresionantul volum de memorialistică Născut în '02 despre care criticul literar Paul Cernat spunea că este „cea mai substanțială istorie a avangardei autohtone scrisă de un insider”.

Sașa Pană moare opt ani mai târziu, la 22 august 1981.

---

ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

O mare redescoperire din literatura italiana, o capodopera a secolului XX. Romanul ARTA BUCURIEI de Goliarda Sapienza a fost tradus in colectia ANANSI

Cel de-al 33-lea titlu publicat în colecția ANANSI. World Fiction a Editurii Pandora M este o nouă carte-eveniment. Monumentalul roman istoric Arta bucuriei, de Goliarda Sapienza, este o mare redescoperire din literatura italiană, o frescă a secolului XX văzută prin ochii unei puternice femei siciliene. 

„Un roman febril și inteligent, foarte concret, foarte vizual, erotic și familial, psihologic și politic… mai mult decât un eveniment literar, unul existențial” (Le Nouvel Observateur), „un imn al senzualității și al inteligenței subversive”(L’Express), „un roman polițist, roman libertin, socialist, feminist, roman al anilor ’68, este tot – tot ce e mai bun din secolul XX” (L’Unità), „o poveste ce poate fi citită ca text-companion, scrisă din perspectiva celor umili, a celebrului roman al lui Lampedusa, Ghepardul” (Kirkus Reviews), acestea sunt doar câteva dintre cronicile elogioase care au însoțit traducerea și publicarea cărții în întreaga lume.

Scriitoare și actriță, anarhistă, bisexuală, independentă Goliarda Sapienza (1924-1996) este considerată astăzi una dintre figurile emblematice ale mișcării feministe italiene. S-a născut în orașul sicilian Catania, într-o familie de orientare antifascistă. Mama ei, Maria Guidice, a fost una dintre figurile proeminente ale mișcării socialiste italiene, iar tatăl ei, Peppino Sapienza, un cunoscut avocat socialist. La 16 ani, Goliarda s-a mutat la Roma împreună cu mama ei, pentru a studia la Academia de Arte Dramatice. Timp de zece ani, între 1940 și 1950, a fost actriță de film și de teatru. A lucrat, printre alții, cu Luchino Visconti și Francesco Maselli.

Printre romanele publicate de Goliarda Sapienza se numără Lettera aperta (1967), Il filo di mezzogiorno (1969) și Io, Jean Gabin (2010).

Cel mai important roman al său, Arta bucuriei, a rămas nepublicat până după moartea autoarei. La doi ani de la dispariția Goliardei Sapienza, soțul acesteia, Angelo Pellegrino, a finanțat publicarea integrală a o mie de exemplare din Arta bucuriei de către Editura Stampa Alternativa, fără prea mare succes de vânzări. Câțiva ani mai târziu, Pellegrino trimite câteva exemplare din carte la Târgul Internațional de Carte din Frankfurt, unde romanul este remarcat de un editor german, care, considerându-l o capodoperă care merită redescoperită, aranjează publicarea lui. Editorul german îl transmite, la rândul său, unui editor din Franța, unde cartea este publicată imediat, înregistrând un important succes de critică și de vânzări: peste 300.000 de exemplare vândute, la scurt timp de la lansare. Ca răspuns la succesul internațional, editura italiană Stampa Alternativa reeditează cartea în anul 2003 și astfel începe procesul său de reașezare în istoria literaturii italiene, drept una dintre capodoperele secolului XX.

„Goliarda scria așa cum citea, ca o cititoare, scria pentru cititorii cei mai puri și mai îndepărtați, cu o dăruire lucidă și totodată pasională, afectuoasă și senzuală, atentă la bătăile inimii unei opere mai mult decât la concepte și la forme.

La idei, nu, la idei era foarte atentă — se definea ca o scriitoare ideologică, făcându-și evident o nedreptate —, da, inima și ideile erau unica sa hrană literară. În rest, scria cu adevărat pentru cititorii cei mai puri și mai îndepărtați, singurii pe care reușea să-i simtă frățește aproape”, mărturisește Angelo Pellegrino în prefața cărții.
Arta bucuriei a fost scrisă de-a lungul a nouă ani, din 1967 până în 1976.  Acest monumental roman sicilian, a cărui poveste începe în anul 1900 și își urmează personajul principal, Modesta, pe parcursul întregii perioade a secolului XX, este în același timp un roman al maturizării, o poveste despre aventuri și descoperiri sexuale, o ficțiune autobiografică și o schiță a trecutului moral, politic și social al Italiei. Născută într-un mic sat sicilian și orfană la nouă ani, Modesta își petrece copilăria într-o mănăstire crescută de maici. Senzuală, mândră și hotărâtă, Modesta vrea să descopere bogăția infinită a vieții și astfel începe să distrugă toate barierele sociale care îi împiedică căutările și împlinirea dorințelor sale. Îi seduce atât pe bărbați, cât și pe femei și chiar uciderea devine acceptabilă ca mijloc de înlăturare a unui obstacol în calea fericirii și a descoperirii de sine.

„Goliarda nu se recunoștea prea mult în Modesta — la urma urmei, Arta bucuriei nu e un roman autobiografic —, răspundea ușor tulburată că Modesta e mai bună decât ea, semn că Modesta poate fi chiar ea, dar amestecată și cu Beatrice, Carlo, Bambù, Nina, Mattia și chiar cu bunica Gaia, mărturisește Angelo Pellegrino, soțul Goliardei și primul editor al cărții.

Ediția în limba română a cărții, disponibilă în librăriile fizice și online din întreaga țară,  apare în traducerea din limba italiană și note de Corina Popescu.

---

ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

Romanul laureat cu Marele Premiu al Academiei Franceze din 2019, tradus în colecția ANANSI. World Fiction

Civilizații de Laurent Binet, romanul recompensat în 2019 cu Marele Premiu al Academiei Franceze, a apărut recent la Editura Pandora M, în cadrul colecției ANANSI. World Fiction. Publicat în peste 20 de limbi și vândut în Franța în peste 150.000 de exemplare, romanul va fi adaptat într-un serial TV de către Mediawan, unul dintre cele mai importante studiouri de producție din Europa, alături de cunoscuta casă de producție americană Anonymous Content. 
 
Roman electrizant, Civilizații ne prezintă o istorie alternativă a lumii moderne, o poveste în care vikingii descoperă America, Cristofor Columb nu se întoarce niciodată în Spania, regele incaș Atahualpa invadează Europa, în timp ce Cervantes este exilat în Cuba. Povestea unei globalizări inversate, așa cum ar fi putut avea loc în alte condiții, într-o Europă în care imperiile se confruntă, alianțele se reconfigurează și religiile sunt opuse.
 
„Este evident pentru mine că Al Doilea Război Mondial este cel mai tragic moment din istoria omenirii. Însă evenimentul care a generat cele mai mari răsturnări a fost descoperirea Americii. Prin urmare, acolo mi s-a părut cel mai interesant și cel mai fructuos să situez o inversare istorică”, declara Laurent Binet într-un interviu acordat criticilor de la The Daily Telegraph, care nu au ezitat să numească Civilizații drept „cea mai bună carte a lui Binet de până acum, opera unui mare scriitor ajuns la maturitate”.
 
Considerat astăzi unul dintre cei mai importanți scriitori francezi ai generației sale, Laurent Binet și-a început strălucit cariera câștigând Premiul Goncourt pentru primul său roman. Civilizații, cel de-al treilea roman al său, premiat și primit cu entuziasm atât de public, cât și de criticii din Hexagon, îi confirmă lui Laurent Binet statutul de scriitor de primă mărime.
 
Romanul lui Laurent Binet, literatură contrafactuală de cea mai pură esență, exploatează ipoteza unei răsturnări a istoriei, ce reușește să fie verosimilă și să dea naștere unei literaturi captivante, ca un joc de strategie.
În jurul anului 1000, fiica lui Erik cel Roșu pune piciorul, alături de vikingii ei, în America Centrală, aducând caii, fierul și virusurile creatoare de anticorpi. În 1492, Columb nu descoperă America. În 1531, din cauza unui război civil, Atahualpa – Fiul Soarelui – fuge în Cuba, apoi traversează „Marea Ocean" și, însoțit de 181 de soldați, de 37 de cai și de o pumă uriașă, cucerește Europa.
Ediția în limba română, disponibilă din această lună în librăriile fizice și online din întreaga țară, poartă semnătura traducătorului Claudiu Constantinescu.
 
Laurent Binet (n. 1972) s-a născut la Paris și a absolvit studii de literatură modernă la universitatea unde predă în prezent (Paris VIII). Primul său roman, HHhH, roman istoric postmodern despre asasinarea lui Reinhard Heydrich, a câștigat Prix Goncourt du Premier Roman și a devenit bestseller internațional. Cel de-al doilea roman al său, La Septième Fonction du langage, roman metaficțional despre Roland Barthes, a câștigat Prix Interralié și Prix du roman Fnac în 2015. Laurent Binet este și muzician, fost membru al formației Stalingrad, pentru care și compunea.
 

---

ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

Primul volum al „Cvartetului Otoman”, romanul „Ca o rană de sabie” de Ahmet Altan

Recent, în colecția ANANSI. World Fiction de la Pandora M a fost publicată în traducere o nouă carte semnată de Ahmet Altan, cunoscutul scriitor turc eliberat din detenție în luna aprilie a acestui an, după ce fusese condamnat la închisoare pe viață în 2016, eliberat în 2019 pentru câteva zile, apoi reînchis.

Îndrăgit de cititorii din România datorită volumului de memorii Nu voi mai vedea lumea niciodată, unul dintre cele șase titluri cu care a debutat colecția ANANSI, Ahmet Altan ni se relevă acum în ipostaza de prozator, cu ocazia traducerii în limba română a romanului Ca o rană de sabie, prima parte a Cvartetului Otoman, o saga ce amintește de Război și pace, urmărind nu doar curentele politice și sociale ale vremii, ci și viețile erotice și sentimentale ale personajelor sale.

Intrigă, trădare, iubire, război, progres și tradiție sunt culorile ce alcătuiesc fundalul acestei fresce pe care prind viață poveștile unui ofițer din armata otomană, ale medicului aflat în slujba sultanului, ale unui vlăstar al casei regale și ale unei aristocrate seducătoare. În tot acest timp, societatea căreia-i aparțin se transformă, iar imperiul se destramă.

Cartea a fost tradusă cu succes în întreaga lume, bucurându-se de cronici apreciative în cele mai importante publicații: „un portret năucitor al Istanbulului din secolul al XIX-lea” (Asymptote), „o aventură epică magică, minunată despre un imperiu aflat în pragul colapsului” (La Stampa), „o poveste remarcabilă despre o bucată fascinantă din istoria Turciei” (The Historical Novels Review), „un roman captivant despre iubirea obsesivă și tirania absolută, o poveste despre decădere, ce dramatizează momentele premonitorii din viața imperiului și a supușilor sultanului” (Publishers Weekly).

„Nu-mi pasă de ceea ce este la modă în literatură. Pentru mine, principalul subiect care contează în literatură sunt oamenii și destinele lor. Consider că cea mai mare provocare pentru un scriitor este aceea de a putea descrie în mod autentic frământările interioare ale personajelor sale: puterea, disperarea, luptele. Clasicii au reușit asta. Majoritatea scriitorilor moderniștilor și post-moderniștilor, însă, s-au întrecut să se îndepărteze de asta. Au ales alte formule literare, mai jucăușe, dar și mai superficiale. Au ales să acționeze ca și când totul despre ființele umane ar fi fost deja spus și nu ar fi nimic altceva despre care să se poată scrie. Pe mine, provocarea de a căuta noi formule literare nu mă interesează. Mă bucură să scriu despre oameni și destinele lor, este ceva ce mă împlinește ca scriitor. Nu caut formule noi. Vreau însă să scriu mai bine decât oricine altcineva în formulele clasice pe care le știe toată lumea”, mărturisea Ahmet Altan într-un interviu acordat în urmă cu câțiva ani celor de la The Guardian.

Ediția în limba română a cărții poartă semnătura traducătoarei Luminița Munteanu, unul dintre cei mai apreciați traducători români, directoarea Departamentului de Limbi și Literaturi Orientale al Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București.

„Ca o rană de sabie mi-a adus aminte, în mod aparent paradoxal, de alte romane și mai cu seamă de alți autori care s-au orientat, uneori în mod stăruitor, către subiecte cu miză similară: agonia marilor imperii, împletită cu agonia oamenilor, uneori eroi, alteori victime sigure și nu mai puțin pasive ale vremurilor în schimbare. Traducând anumite pasaje sau confruntându-mă cu anumite tipologii umane din romanul lui Ahmet Altan, mă duceam fără să vreau cu gândul la Marșul lui Radetzky de Joseph Roth sau la Somnambulii de Hermann Broch. Romanul lui Ahmet Altan este stăpânit uneori de aceeași atmosferă de «apocalipsă veselă», de dezastru care, prin repetare și supralicitare cotidiană, își pierde noima, de același amestec neverosimil de caractere și destine, de aceeași resemnare sceptică în fața capcanelor și a fundăturilor istoriei. Protagoniștii trăiesc intens și periculos, pe fundalul Istanbulului atemporal și decadent, dar și al Salonicului în fierbere, stăpânite de sentimentul ineluctabilului… Cu toții, potențiali învingători și învinși, au conștiința faptului că viitorul, cu neputință de anticipat în toată măreția ori abjecția sa, nu va mai arăta niciodată la fel… Putem vorbi, păstrând proporțiile, despre un fin de siècle otoman care coincide, de fapt, cu sfârșitul otomanilor și al civilizației lor”, a mărturisit Luminița Munteanu.

Ahmet Altan (1950) este unul dintre cei mai citiți prozatori turci, dar și un jurnalist redutabil. A fost adus în fața instanței de cel puțin 100 de ori din cauza opiniilor sale politice incomode și a stilului său direct. Este cunoscut ca unul dintre primii intelectuali turci care au recunoscut că ceea ce Imperiul Otoman a făcut populației armene se califică drept genocid. În 2016, în urma puciului eșuat din Turcia, Altan a fost judecat și condamnat pentru ca ar fi transmis „mesaje subliminale” puciștilor în timpul unei emisiuni televizate. Deși condamnat la închisoare pe viață, a fost eliberat în aprilie 2021, prin decret al Curții Supreme de Apel a Turciei. Întreaga corespondență îi este monitorizată și cenzurată. De la debutul din 1982, Altan a publicat zece romane și opt volume de eseuri. În colecția Anansi. World Fiction a apărut volumul de memorii Nu voi mai vedea lumea niciodată.

---

ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

Prima traducere în limba română din opera lui Louise Glück, laureata Nobelului literar din 2020

Zilele acestea a plecat spre librăriile fizice și online din întreaga țară primul volum din seria de autor dedicată poetei americane Louise Glück, câștigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2020. Este vorba despre volumul Noapte credincioasă și virtuoasă, carte recompensată în 2014 cu National Book Award, apărută în limba română în traducerea lui Bogdan-Alexandru Stănescu în cadrul colecției ANANSI. World Fiction de la Editura Pandora M.

„Noapte credincioasă și virtuoasă (2014) a marcat o etapă nouă în creația lui Louise Glück, după ce scriitoarea își adunase întreaga creație poetică într-o antologie masivă: Poems 1962-2012. Este un volum al ambiguităților, al eurilor care se dezvăluie în fața oglinzii vaste a nopții. Noaptea este fundalul pe care se desfășoară aventurile intelectuale ale acestor 24 de titluri distribuite în mod egal de-o parte și de alta a poemului Miezul nopții. Eul difuz care parcurge domeniul nocturn este generatorul ambiguităților, pentru că pune la îndoială atât «realitatea», cât și limba menită s-o exprime. Ambiguitatea inițială, a eului care nu se poate desprinde din comunitatea celor plecați pe râul timpului și al nopții, se transferă în omofonii purtătoare de sens și simultan de contrasens. În volum există și unele omofonii care nu au putut fi redate în limba română, precum cea din titlu și din poemul omonim sau polisemii imposibil de redat. Sper însă că am reușit să «echivalez» austeritatea și ambiguitățile de substanță ale volumului”, a mărturisit Bogdan-Alexandru Stănescu.

Considerată una dintre cele mai importante voci din poezia americană contemporană, LOUISE GLÜCK (n. 1943) este autoarea a douăsprezece volume de poezie și a două volume de eseuri. De-a lungul timpului  fost recompensată cu cele mai importante premii literare de peste ocean și din Europa: Premiul Nobel pentru Literatură 2020, Premiul Tranströmer 2020, National Humanities Medal 2015, National Book Award 2014, Premiul Bollingen 2001, Premiul Pulitzer 1993, National Book Critics Circle Award 1985.

„Unul dintre motivele pentru care Glück s-a dovedit a fi o figură centrală a poeziei americane din ultimele cinci decenii este remarcabilul său talent de a reabilita magia. În ciuda austerității dezabuzate, ea rămâne o mare creatoare de magie. Nu este vorba aici despre optimism sau despre recuperare, în sensul convențional al cuvântului. Mai curând, pentru Glück și vocile personajelor sale, simpla supraviețuire apare ca o minune fără pereche...
Ceea ce face ca Noapte credincioasă și virtuoasă să fie un volum atât de puternic este inventivitatea cu care autoarea reacționează nu doar în fața propriei condiții de muritor, ci și în fața viziunii cu totul noi asupra lumii pe care și-o construiește.” (The New York Times Book Review)

---

În 2021, în colecția ANANSI. World Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare ale anului trecut. Opera poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, alături de romanul The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și de romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020.
ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

„Jurnalul lui Kafka mă cutremură și mă urmărește și-n somn.” (Mircea Cărtărescu)

Zilele acestea, a plecat către librăriile din întreaga țară o nouă ediție, revăzută, a Jurnalului lui Franz Kafka, editată în colecția ANANSI. World Fiction într-un format grafic deosebit.

Înscris în lista celor mai importante cărți ale secolului trecut, Jurnalul este prezent prin traduceri în librăriile din întreaga lume: „Jurnalul este capodopera literară a lui Kafka” (The New Yorker).

Notele de jurnal ale lui Franz Kafka, scrise în limba germană între 1910 și 1923, includ observații, detalii despre viața de zi cu zi, reflecții asupra ideilor filozofice, relatări ale viselor și idei pentru viitoare cărți. Jurnalul oferă o imagine detaliată a gândurilor și sentimentelor scriitorului, precum și a unora dintre cele mai memorabile afirmații ale sale.

„Traducerea a fost făcută după volumul Tagebücher in der Fassung der Handschrift, apărut în 1990 la Editura S. Fischer din Frankfurt am Main, unde textul jurnalului este îngrijit de Michael Müller, iar cel al însemnărilor de călătorie de Malcolm Pasley. Acest volum reprezintă traducerea celor douăsprezece caiete de Jurnal, a dosarelor intercalate cronologic între acestea și a însemnărilor de călătorie. Așa cum se poate vedea și din titlul original, volumul amintit respectă «varianta din manuscris».

Aparatul critic urmează îndeaproape o selecţie a numeroaselor și amănunţitelor note din volumul Tagebücher in der Fassung der Handschrift. Kommentarband, editat de Hans-Gerd Koch, Michael Müller și Malcolm Pasley, volum apărut în același an, tot la Editura S. Fischer, și care însoţește, completează și comentează Jurnalul”, afirma regretatul traducător Radu Gabriel Pârvu în nota care însoțește ediția publicată de Editura Pandora M în cadrul colecției ANANSI. World Fiction.

Jurnalul lui Franz Kafka reprezintă lumea interioară a unui om care s-a simțit toată viața un proscris. Tot ceea ce Kafka a încercat să ascundă în literatura lui este aici asumat:

„Urăsc tot ceea ce nu se referă la literatură; mă plictisește faptul de a purta discuții (chiar dacă ele au subiect literar); mă plictisește să fac vizite, iar bucuriile și suferințele rudelor mele mă plictisesc până-n adâncul sufletului. Când fac conversație, tot ceea ce gândesc își pierde din importanță, din seriozitate și din autenticitate. Spaima de a avea o relație, teama că mă voi revărsa în partea cealaltă. Atunci nu voi mai fi niciodată singur.”

Născut în 1883 la Praga, într-o comunitate evreiască germanofonă, Franz Kafka este cel mai mare dintre cei șase copii ai familiei unui mic negustor. În copilărie n-au lipsit conflictele cu autoritatea paternă, îmblânzite adesea de apropierea mamei, o femeie educată. Elev și apoi student strălucit, Kafka urmează, împins de voința tatălui, studii de drept, definitivându-le cu o diplomă de doctorat. În timpul studiilor își face prieteni printre artiști, scriitori și studenți la filosofie. Tot acum îl cunoaște pe Max Brod, care avea să-i fie alături pe tot parcursul vieții. Din 1906 lucrează pentru o firmă de asigurări. În această perioadă scrie primele povestiri, pe care avea să le publice în volum, sub titlul Contemplație, în 1913. Metamorfoza apare în 1915, urmată de Verdictul, în 1916, de Colonia penitenciară și de un volum de povestiri dedicat tatălui său, Un medic de țară, în 1919. Împins de sănătatea precară, Kafka renunță la slujbă și părăsește Praga, unde revine cu trei luni înaintea morții (iunie 1924). America, Procesul și Castelul, romane rămase neterminate, nu ar fi fost cunoscute publicului fără ajutorul prietenului Max Brod. Acesta le publică postum, împotriva dorinței autorului lor, care le voia arse.

---

În 2021, în colecția ANANSI. World Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare ale anului trecut. Opera poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, alături de romanul The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și de romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020.
ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

Memoriile cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, scrise în detenție, publicate în colecția ANANSI

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI. World Fiction. Este vorba despre Niciun prieten, doar munții, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.
 
„O carte ce își merită pe bună dreptate locul pe raftul literaturii penitenciare, alături de diverse alte lucrări, precum De profundis a lui Oscar Wilde, Scrisori din închisoare a lui Antonio Gramsci, Into the Smother a lui Ray Parkin, The Man Died a lui Wole Soyinka și Letter from Birmingham Jail a lui Martin Luther King Jr”, scrie în prefața cărții îndrăgitul scriitor australian Richard Flanagan.
 
Volumul Niciun prieten, doar munții i-a adus lui Behrouz Boochani nu doar recunoașterea internațională și un loc în galeria scriitorilor pentru care instituții precum PEN Internațional au dus campanii în numele libertății de exprimare, ci și unul dintre cele mai importante premii literare din Australia: Victorian Prize, ediția 2019, primind astfel recunoașterea guvernului aceleiași țări care i-a refuzat cetățenia și l-a ținut închis timp de șase ani.
 
Cartea a fost scrisă inițial în limba kurdă, fragment cu fragment, și transmisă sub forma mesajelor pe Twitter sau pe telefon, a apelurilor telefonice și video și a e‑mailurilor. Ulterior, volumul a fost tradus în limba engleză de filosoful iraniano-australian, cercetător asociat onorific la Universitatea din Sydney Omid Tofighian, ediția engleză stând la baza principalelor traduceri în întreaga lume ale cărții. Ediția în limba română poartă semnătura Berthei Savu.
 
„Eram pe insula Manus de numai câteva ore când m‑am grăbit să ajung la autogara centrală din orașul Lorengau. Acolo ne‑am întâlnit pentru prima dată față în față. Behrouz nu mâncase nimic toată ziua — doar tutun la micul dejun și la prânz. Era încă pe telefonul mobil atunci când am coborât din mașină să‑l salut. Ceva mai devreme în ziua aceea aflasem că într‑un pâlc de copaci de lângă o școală fusese găsit cadavrul refugiatului Hamed Shamshiripour, prezentând urme de bătăi și un ștreang în jurul gâtului; trecusem, de fapt, cu mașina în drumul meu de la aeroport pe lângă mulțimea ce se adunase, mulțime formată din localnici manusieni și poliție. Circumstanțele erau extrem de suspecte și mulți refugiați încă susțin că a fost ucis. Behrouz este prima sursă de informații pentru mulți jurnaliști australieni și internaționali și, în momentul acela, avea deja stabilite interviuri pentru întreaga zi. Prima mea vizită pe insula Manus ar fi trebuit să fie dedicată lucrului la traducerea cărții, dar pe Manus doar tortura se poate desfășura conform programului”, povestește Omid Tofighian.
 
Despre povestea de viață și cartea de memorii a lui Behrouz Boochani au scris publicațiile din întreaga lume, instituțiile însărcinate cu apărarea drepturilor omului și a libertății de exprimare, precum și nume importante ale literaturii universale din întreaga lume.  
„Din cruzime și durere s-a născut un lucru de o mare frumusețe. Behrouz Boochani este poet, filosof și un scriitor minunat, iar cartea lui ar trebui citită de toți apărătorii drepturilor omului, dar și ai literaturii adevărate”, scria Margaret MacMillan, cunoscut istoric, profesor la Oxford University.  
De asemenea, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureatul Nobelului literar din anul 2003, a mărturisit despre cartea lui Boochani: „Behrouz Boochani a reușit, în condiții atroce, să scrie și să publice o relatare a experiențelor sale, o relatare ce-i va face pe temnicerii lui să scrâșnească din dinți. Niciun prieten, doar munții este o dare de seamă cutremurătoare asupra primilor patru ani petrecuți de Boochani pe insula Manus, până când lagărul a fost închis, iar prizonierii, relocați. La fel de fascinantă este analiza pe care o face sistemului de funcționare a lagărului, sistem implementat de autoritățile australiene, însă autonom, în sensul în care îi ține captivi în ghearele sale atât pe prizonieri, cât și pe temniceri...”.   
 
Behrouz Boochani a absolvit Universitatea Tarbiat Moallem și Universitatea Tarbiat Modares, ambele din Teheran; are o diplomă de master în științe politice, geografie politică și geopolitică. Este scriitor, jurnalist, activist cultural și cineast de origine kurdo-iraniană. Boochani semnează articole în revista de limba kurdă Werya, este membru onorific al PEN International, câștigător al Amnesty International Australia 2017 Media Award, al Diaspora Symposium Social Justice Award, al Liberty Victoria 2018 Empty Chair Award și al Premiului pentru jurnalism Anna Politkovskaia; este și profesor invitat nerezident la Sydney Asia Pacific Migration Centre (SAPMiC), Universitatea din Sydney. Publică frecvent în The Guardian, iar articolele sale apar și în The Saturday Paper, Huffington Post, New Matilda, The Financial Times și The Sydney Morning Herald. Boochani este de asemenea coregizor (alături de Arash Kamali Sarvestani) al filmului de lung metraj Chauka, Please Tell Us the Time (2017) și consultant pentru piesa de teatru Manus a regizoarei Nazanin Sahamizadeh.
 
În 2021, în colecția ANANSI. World Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare ale anului trecut.
Opera poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, alături de romanul The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și de romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020. 

ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

British Book Awards 2021: trei romane din colecția ANANSI, desemnate cărțile anului

Pe 13 mai, a avut loc ceremonia de decernare a British Book Awards, ediția 2021, un eveniment cu tradiție în Marea Britanie, inițiat acum 31 de ani de publicația The Bookseller, cunoscut și ca „Premiile Bafta dedicate cărților”. 

În cadrul evenimentului, desfășurat pentru a doua oară în sfera online și transmis din interiorul Centrului de Arte Battersea din Lavender Hill, trei dintre romanele aflate în portofoliul colecției ANANSI. World Fiction au fost declarate cele mai bune cărți ale anului 2020: Hamnet de Maggie O’Farrell a primit trofeul pentru „Best Fiction Book of the Year” / „Cel mai bun roman al anului”, Shuggie Bain de Douglas Stuart a fost aleas de juriu drept „Best Fiction Book of the Year – Début / „Cel mai bun roman de debut al anului” și Acolo unde cântă racii de Delia Owens a fost aleasă „The Pageturner of the Year” / „Premiul pentru cea mai captivantă carte a anului”.
 
„Hamnet și în Acolo unde cântă racii sunt deja două romane de mare succes pe piața noastră de carte – iată că alegerile publicului nostru au fost «validate» încă o dată de un juriu specializat din Marea Britanie. Putem bănui că premiile literare anunțate aseară au stârnit, încă o dată, interesul și nerăbdarea cititorilor autohtoni pentru ediția în limba română a romanului Shuggie Bain, cel mai bun debut al anului. Cartea se află în curs de traducere (la Mihaela Ghiță, cea care a semnat și traducerea romanului Zona de interes de Martin Amis) și abia așteptăm să o vedem în librăriile noastre”, a declarat Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției ANANSI. World Fiction.
 
Hamnet, aleasă aseară cel mai bun roman al anului la British Book Awards, este primul titlu publicat în ianuarie 2021 de Editura Pandora M în cadrul colecției ANANSI. World Fiction. Cartea lui Maggie O’Farrell spune o poveste care îl are în centru pe unicul fiu al lui Shakespeare, un portret plin de lumină al căsniciei și o portretizare de neuitat a unui băiat care a fost uitat de toată lumea, dar al cărui nume a dat titlul celei mai celebre piese de teatru din toate vremurile.
Mult-așteptată datorită succesului internațional copleșitor – a fost recompensată cu Women's Prize For Fiction 2020 și National Book Critics Circle Award 2020, a fost tradusă în peste 30 de limbi și inclusă în 15 topuri internaționale ale celor mai bune cărți ale anului trecut –, cartea lui Maggie O’Farrell s-a bucurat de succes și în rândul cititorilor autohtoni. Ediția în limba română a apărut în traducerea Mihaelei Buruiană.
 
Câștigătorul premiului pentru cel mai bun debut al anului la British Book Awards, romanul Shuggie Bain al scriitorului scoțian Douglas Stuart, spune povestea unui băiat singuratic, aflat în căutarea propriei identităţi. Tânărul nutreşte o dragoste necondiţionată pentru mama sa alcoolică, căreia îi rămâne alături în cele mai dificile momente. Acţiunea romanului este plasată în Glasgow, în anii '80, pe vremea administraţiei Margaret Thatcher, o epocă marcată de sărăcie, criză economică, marginalizarea muncitorilor, precum şi de comunitarism religios.
Cartea se află în curs de publicare în limba română, în traducerea Mihaelei Ghiță.
 
Premiul pentru cea mai captivantă carte a anului (Pageturner), acordat aseară mult-îndrăgitului roman Acolo unde cântă racii, semnat de Delia Owens, vine să consolideze succesul internațional al cărții, aflată deja în curs de ecranizare.
Bestseller New York Times săptămâni întregi la rând și tradus cu succes în întreaga lume, romanul Deliei Owens spune povestea lui Kya Clark, o fetiță care crește și se maturizează în mijlocul naturii, departe de oameni. Poveste emoționantă de iubire pe un fundal ce include și elemente de crimă, Acolo unde cântă racii este și o scrisoare de dragoste către natură. Ediția în limba română a cărții poartă semnătura lui Bogdan Perdivară.
 
În 2021, în colecția ANANSI. World Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare ale anului trecut. Opera poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, alături de romanul The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și de romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020. 

ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.