„Sărutul femeii-păianjen”, un roman-cult al literaturii hispano-americane, tradus în colecția Anansi

Zilele acestea a plecat spre librăriile din întreaga țară ediția în limba română a romanului Sărutul femeii-păianjen, cea mai cunoscută carte a scriitorului argentinian Manuel Puig, publicată în traducere de Editura Pandora M în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction (traducere de Ilinca Ilian).

Romanul a fost ecranizat cu succes în 1985, în regia lui Héctor Babenco, filmul aducându-i un Oscar actorului William Hurt, iar peliculei mai multe nominalizări, inclusiv pentru regie. În 1992, musicalul cu același nume a fost montat pe Broadway, piesa fiind recompensată cu Premiul Tony.
 
„Opera lui Puig este cea mai originală creație a sfârșitului de secol XX”, spunea laureatul Nobelului literar Mario Vargas Llosa despre autorul romanului Sărutul femeii-păianjen, un romancier extrem de versatil: tehnici narative inovatoare, comedie neagră și o preocupare pentru efectele culturii populare, în special ale filmului, asupra spiritului uman.
 
Plasând acțiunea în acel Buenos Aires pe care îl găsești mai degrabă în cărțile scrise de Ernesto Sabato, Manuel Puig transformă o închisoare politică într-un spațiu în care prietenia și amintirile unor pasiuni din trecut îi salvează pe cei doi protagonisti de la tentația dezumanizării în slujba propriei supraviețuiri. 

Luis Molina și Valentín Arregui, doi bărbați care nu au nimic în comun sunt aduși de soartă în aceeași celulă dintr-o închisoare argentiniană și, nevoiți să îndure împreună greutățile vieții carcerale, ajung să se împrietească. Molina este un cinefil homosexual ajuns la jumătatea vieții, iar plăcerea lui cea mai mare este să povestească filme. Valentín, tânăr și impetuos, împărtășește cu înflăcărare ideile revoluției marxiste și îl respinge de la bun început pe Molina, căci i se pare efeminat și lipsit de convingeri politice. Dar, povestindu-și fărâme din propria viață, îngrijindu-se unul pe altul, căci otrava nopților petrecute dincolo de gratii nu este numai sufletească, trăind în umbra trădării și a nesiguranței, între cei doi protagoniști se leagă o prietenie care transgresează limitele fizice.

Sărutul femeii-păianjen, un roman despre apărarea solidarității, despre tămăduirea prin forța poveștilor ce amână groaza și păstrează umanitatea și, mai ales, despre acea rezistență a propriilor convingeri în situații extreme.
 
Născut în 1932, în General Villegas, un orășel de provincie argentinian, Manuel Puig a încercat să lase în urmă ariditatea originilor sale apelând la fanteziile Hollywoodului, pe care le urmărea aproape zilnic la un cinematograf local împreună cu mama sa. Și-a făcut studiile la Buenos Aires, unde a câștigat o bursă care-l va ajuta să studieze cinematografia la Roma, la Centro Sperimentale di Cinematografia. În 1963 se stabilește la New York, unde trăiește scriind scenarii. Primul lui roman, La traición de Rita Hayworth (Trădarea Ritei Hayworth, 1968), l-a propulsat în rândul celor mai buni scriitori latinoamericani. Cel mai bine primit roman al lui este El beso de la mujer araña (Sărutul femeii-păianjen), ecranizat cu succes (filmul a câștigat și un Oscar) și adaptat pentru Broadway, piesa fiind recompensată cu Premiul Tony. A mai scris, printre altele, romanele Boquitas pintadas și The Buenos Aires Affair.

Pasiunea timpurie a lui Puig pentru filme este evidentă atât în stilul său narativ, care se bazează foarte mult pe dialog, cât și în viețile personajelor sale, în care lumea plină de farmec și idealizată a filmelor servește drept contrapunct la propriile dezamăgiri.

„Manuel Puig este un scriitor realist experimentat care caută ceea ce el numește o nouă formă de literatură populară. Îi place mai ales să se folosească de reziduurile lumii: decupaje din reviste, albume fotografice, rapoarte de poliție și spital, scrisori, reclame, șlagăre, liste de cumpărături, și pe toate acestea le lasă uneori să-și spună propria istorie, fără să intervină.” (The New York Times)
 
ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Proiectul editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

După 48 de ani, opera majoră a scriitorului Sașa Pană, „Născut în ’02”, publicată într-o nouă ediție în colecția ANANSI. World Fiction

Recent, o nouă ediție, revăzută, a autobiografiei scriitorului Sașa Pană, volumul Născut în ’02, o fascinantă frescă a societății românești din prima jumătate a secolului XX și un valoros portret de grup al avangardiștilor români, a fost publicată în cadrul colecției ANANSI. World Fiction a Editurii Pandora M. Noua ediție apare sub îngrijirea fiului autorului, gazetarul Vladimir Pană, unul dintre cei mai respectați colecționari și specialiști în fenomenul avangardei autohtone.

„Sunt anumite cărți care trebuie să fie prezente mereu în librării pentru ca noi să putem afirma, fără dubiu, că avem o piață de carte sănătoasă. Născut în ’02 este o asemenea carte, o autobiografie unică, o capsulă a timpului ce documentează mai multe epoci, dar și o mărturie fascinantă din interiorul fenomenului avangardei românești”, a declarat scriitorul Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției ANANSI. World Fiction.

Publicat pentru prima dată în anul 1973, cu opt ani înaintea morții autorului, volumul Născut în ’02 este una dintre acele cărți esențiale care lipseau din librăriile și bibliotecile celor mai tineri cercetători ai istoriei literaturii române. Textul noii ediții îi urmează fidel structura și compoziția. Au fost operate mici modificări, păstrându-se însă unele forme ce reflectă particularitățile limbii unei epoci și ale stilului celui care a făcut notațiile.

„AMINTIRI? EVOCĂRI? MEMORII? În primul rînd, amintiri.

Amintiri dintr-o viață dublă, triplă, cvadruplă: de scriitor, de medic, de militar «de carieră» și de luptător social... Memoria mea e bună. Un proverb rusesc (citat de Ilya Ehrenburg în primele pagini ale amintirilor sale) spune: «Viața e grea pentru cine își amintește totul». Sînt dintre aceștia. Mai sînt colecționar, aproape maniac. Nici o carte poștală, scrisoare sau bilețel primite începînd de prin 1919 nu am aruncat...

Născut în ’02 nu va fi doar cartea unei vieți, ci totodată, și mai ales, a unei epoci. Decenii am ținut un jurnal în care am consemnat evenimentele la care participam zi de zi. Dar și altele pe plan european, mondial, cînd era cazul. Poate, cîndva, acele caiete vor interesa ca atare, ca materie primă. Deocamdată ele vor fi un adjuvant al memoriei...” (Sașa Pană)

Pe numele său real Alexander Binder, Saşa Pană s-a născut pe 8 august 1902, la București. Apreciat exponent al literaturii române de avangardă din prima jumătate a secolului XX, fondatorul revistei unu, întâiul editor al scrierilor lui Urmuz, al primelor poeme ale lui Tristan Tzara și traducătorul unora dintre operele valoroase ale lui Paul Eluard, Jean Cassou sau Loys Masson, Sașa Pană a urmat Facultatea de Medicină. După ce obţine, în 1927, diploma de medic militar, încercând să calce pe urmele tatălui său, se dedică vocaţiei sale adevărate – scrisul, animând mişcările literare de avangardă din România.

A debutat editorial cu volumul de poeme simboliste Răbojul unui muritor, în anul 1926. A continuat să scrie, publicând un număr substanțial de volume: Diagrame, Echinox arbitrar, Viața romanțată a lui Dumnezeu, Cuvîntul talisman, Călătorie cu funicularul, Iarba fiarelor, Vladimir, Munții noaptea neliniștea, Atentat la bunele tabieturi ș.a.

În 1929, înfiinţează revista de avangardă unu şi editura cu acelaşi nume, pe care le autofinanţează şi sub egida cărora vor apărea cele mai reprezentative volume ale promotorilor mişcărilor avangardiste, printre care şi Urmuz, Tristan Tzara, Ilarie Voronca. „Manifestul” lui Pană, publicat în paginile revistei unu, exprima cel mai clar crezul artistic al mişcării – dorinţa explicită de a rupe legăturile cu tradiţia literară şi intenţia de a reinventa literatura: „Combină verb / abcdefghijklmnopqrstuvwxyz  / = arta ritm viteză neprevăzut granit / guttenberg reînvii”.

În 1966 a apărut prima antologie a operei sale poetice, Poeme şi poezii, iar, în 1973, impresionantul volum de memorialistică Născut în '02 despre care criticul literar Paul Cernat spunea că este „cea mai substanțială istorie a avangardei autohtone scrisă de un insider”.

Sașa Pană moare opt ani mai târziu, la 22 august 1981.

---

ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

O mare redescoperire din literatura italiana, o capodopera a secolului XX. Romanul ARTA BUCURIEI de Goliarda Sapienza a fost tradus in colectia ANANSI

Cel de-al 33-lea titlu publicat în colecția ANANSI. World Fiction a Editurii Pandora M este o nouă carte-eveniment. Monumentalul roman istoric Arta bucuriei, de Goliarda Sapienza, este o mare redescoperire din literatura italiană, o frescă a secolului XX văzută prin ochii unei puternice femei siciliene. 

„Un roman febril și inteligent, foarte concret, foarte vizual, erotic și familial, psihologic și politic… mai mult decât un eveniment literar, unul existențial” (Le Nouvel Observateur), „un imn al senzualității și al inteligenței subversive”(L’Express), „un roman polițist, roman libertin, socialist, feminist, roman al anilor ’68, este tot – tot ce e mai bun din secolul XX” (L’Unità), „o poveste ce poate fi citită ca text-companion, scrisă din perspectiva celor umili, a celebrului roman al lui Lampedusa, Ghepardul” (Kirkus Reviews), acestea sunt doar câteva dintre cronicile elogioase care au însoțit traducerea și publicarea cărții în întreaga lume.

Scriitoare și actriță, anarhistă, bisexuală, independentă Goliarda Sapienza (1924-1996) este considerată astăzi una dintre figurile emblematice ale mișcării feministe italiene. S-a născut în orașul sicilian Catania, într-o familie de orientare antifascistă. Mama ei, Maria Guidice, a fost una dintre figurile proeminente ale mișcării socialiste italiene, iar tatăl ei, Peppino Sapienza, un cunoscut avocat socialist. La 16 ani, Goliarda s-a mutat la Roma împreună cu mama ei, pentru a studia la Academia de Arte Dramatice. Timp de zece ani, între 1940 și 1950, a fost actriță de film și de teatru. A lucrat, printre alții, cu Luchino Visconti și Francesco Maselli.

Printre romanele publicate de Goliarda Sapienza se numără Lettera aperta (1967), Il filo di mezzogiorno (1969) și Io, Jean Gabin (2010).

Cel mai important roman al său, Arta bucuriei, a rămas nepublicat până după moartea autoarei. La doi ani de la dispariția Goliardei Sapienza, soțul acesteia, Angelo Pellegrino, a finanțat publicarea integrală a o mie de exemplare din Arta bucuriei de către Editura Stampa Alternativa, fără prea mare succes de vânzări. Câțiva ani mai târziu, Pellegrino trimite câteva exemplare din carte la Târgul Internațional de Carte din Frankfurt, unde romanul este remarcat de un editor german, care, considerându-l o capodoperă care merită redescoperită, aranjează publicarea lui. Editorul german îl transmite, la rândul său, unui editor din Franța, unde cartea este publicată imediat, înregistrând un important succes de critică și de vânzări: peste 300.000 de exemplare vândute, la scurt timp de la lansare. Ca răspuns la succesul internațional, editura italiană Stampa Alternativa reeditează cartea în anul 2003 și astfel începe procesul său de reașezare în istoria literaturii italiene, drept una dintre capodoperele secolului XX.

„Goliarda scria așa cum citea, ca o cititoare, scria pentru cititorii cei mai puri și mai îndepărtați, cu o dăruire lucidă și totodată pasională, afectuoasă și senzuală, atentă la bătăile inimii unei opere mai mult decât la concepte și la forme.

La idei, nu, la idei era foarte atentă — se definea ca o scriitoare ideologică, făcându-și evident o nedreptate —, da, inima și ideile erau unica sa hrană literară. În rest, scria cu adevărat pentru cititorii cei mai puri și mai îndepărtați, singurii pe care reușea să-i simtă frățește aproape”, mărturisește Angelo Pellegrino în prefața cărții.
Arta bucuriei a fost scrisă de-a lungul a nouă ani, din 1967 până în 1976.  Acest monumental roman sicilian, a cărui poveste începe în anul 1900 și își urmează personajul principal, Modesta, pe parcursul întregii perioade a secolului XX, este în același timp un roman al maturizării, o poveste despre aventuri și descoperiri sexuale, o ficțiune autobiografică și o schiță a trecutului moral, politic și social al Italiei. Născută într-un mic sat sicilian și orfană la nouă ani, Modesta își petrece copilăria într-o mănăstire crescută de maici. Senzuală, mândră și hotărâtă, Modesta vrea să descopere bogăția infinită a vieții și astfel începe să distrugă toate barierele sociale care îi împiedică căutările și împlinirea dorințelor sale. Îi seduce atât pe bărbați, cât și pe femei și chiar uciderea devine acceptabilă ca mijloc de înlăturare a unui obstacol în calea fericirii și a descoperirii de sine.

„Goliarda nu se recunoștea prea mult în Modesta — la urma urmei, Arta bucuriei nu e un roman autobiografic —, răspundea ușor tulburată că Modesta e mai bună decât ea, semn că Modesta poate fi chiar ea, dar amestecată și cu Beatrice, Carlo, Bambù, Nina, Mattia și chiar cu bunica Gaia, mărturisește Angelo Pellegrino, soțul Goliardei și primul editor al cărții.

Ediția în limba română a cărții, disponibilă în librăriile fizice și online din întreaga țară,  apare în traducerea din limba italiană și note de Corina Popescu.

---

ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

Romanul laureat cu Marele Premiu al Academiei Franceze din 2019, tradus în colecția ANANSI. World Fiction

Civilizații de Laurent Binet, romanul recompensat în 2019 cu Marele Premiu al Academiei Franceze, a apărut recent la Editura Pandora M, în cadrul colecției ANANSI. World Fiction. Publicat în peste 20 de limbi și vândut în Franța în peste 150.000 de exemplare, romanul va fi adaptat într-un serial TV de către Mediawan, unul dintre cele mai importante studiouri de producție din Europa, alături de cunoscuta casă de producție americană Anonymous Content. 
 
Roman electrizant, Civilizații ne prezintă o istorie alternativă a lumii moderne, o poveste în care vikingii descoperă America, Cristofor Columb nu se întoarce niciodată în Spania, regele incaș Atahualpa invadează Europa, în timp ce Cervantes este exilat în Cuba. Povestea unei globalizări inversate, așa cum ar fi putut avea loc în alte condiții, într-o Europă în care imperiile se confruntă, alianțele se reconfigurează și religiile sunt opuse.
 
„Este evident pentru mine că Al Doilea Război Mondial este cel mai tragic moment din istoria omenirii. Însă evenimentul care a generat cele mai mari răsturnări a fost descoperirea Americii. Prin urmare, acolo mi s-a părut cel mai interesant și cel mai fructuos să situez o inversare istorică”, declara Laurent Binet într-un interviu acordat criticilor de la The Daily Telegraph, care nu au ezitat să numească Civilizații drept „cea mai bună carte a lui Binet de până acum, opera unui mare scriitor ajuns la maturitate”.
 
Considerat astăzi unul dintre cei mai importanți scriitori francezi ai generației sale, Laurent Binet și-a început strălucit cariera câștigând Premiul Goncourt pentru primul său roman. Civilizații, cel de-al treilea roman al său, premiat și primit cu entuziasm atât de public, cât și de criticii din Hexagon, îi confirmă lui Laurent Binet statutul de scriitor de primă mărime.
 
Romanul lui Laurent Binet, literatură contrafactuală de cea mai pură esență, exploatează ipoteza unei răsturnări a istoriei, ce reușește să fie verosimilă și să dea naștere unei literaturi captivante, ca un joc de strategie.
În jurul anului 1000, fiica lui Erik cel Roșu pune piciorul, alături de vikingii ei, în America Centrală, aducând caii, fierul și virusurile creatoare de anticorpi. În 1492, Columb nu descoperă America. În 1531, din cauza unui război civil, Atahualpa – Fiul Soarelui – fuge în Cuba, apoi traversează „Marea Ocean" și, însoțit de 181 de soldați, de 37 de cai și de o pumă uriașă, cucerește Europa.
Ediția în limba română, disponibilă din această lună în librăriile fizice și online din întreaga țară, poartă semnătura traducătorului Claudiu Constantinescu.
 
Laurent Binet (n. 1972) s-a născut la Paris și a absolvit studii de literatură modernă la universitatea unde predă în prezent (Paris VIII). Primul său roman, HHhH, roman istoric postmodern despre asasinarea lui Reinhard Heydrich, a câștigat Prix Goncourt du Premier Roman și a devenit bestseller internațional. Cel de-al doilea roman al său, La Septième Fonction du langage, roman metaficțional despre Roland Barthes, a câștigat Prix Interralié și Prix du roman Fnac în 2015. Laurent Binet este și muzician, fost membru al formației Stalingrad, pentru care și compunea.
 

---

ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

Primul volum al „Cvartetului Otoman”, romanul „Ca o rană de sabie” de Ahmet Altan

Recent, în colecția ANANSI. World Fiction de la Pandora M a fost publicată în traducere o nouă carte semnată de Ahmet Altan, cunoscutul scriitor turc eliberat din detenție în luna aprilie a acestui an, după ce fusese condamnat la închisoare pe viață în 2016, eliberat în 2019 pentru câteva zile, apoi reînchis.

Îndrăgit de cititorii din România datorită volumului de memorii Nu voi mai vedea lumea niciodată, unul dintre cele șase titluri cu care a debutat colecția ANANSI, Ahmet Altan ni se relevă acum în ipostaza de prozator, cu ocazia traducerii în limba română a romanului Ca o rană de sabie, prima parte a Cvartetului Otoman, o saga ce amintește de Război și pace, urmărind nu doar curentele politice și sociale ale vremii, ci și viețile erotice și sentimentale ale personajelor sale.

Intrigă, trădare, iubire, război, progres și tradiție sunt culorile ce alcătuiesc fundalul acestei fresce pe care prind viață poveștile unui ofițer din armata otomană, ale medicului aflat în slujba sultanului, ale unui vlăstar al casei regale și ale unei aristocrate seducătoare. În tot acest timp, societatea căreia-i aparțin se transformă, iar imperiul se destramă.

Cartea a fost tradusă cu succes în întreaga lume, bucurându-se de cronici apreciative în cele mai importante publicații: „un portret năucitor al Istanbulului din secolul al XIX-lea” (Asymptote), „o aventură epică magică, minunată despre un imperiu aflat în pragul colapsului” (La Stampa), „o poveste remarcabilă despre o bucată fascinantă din istoria Turciei” (The Historical Novels Review), „un roman captivant despre iubirea obsesivă și tirania absolută, o poveste despre decădere, ce dramatizează momentele premonitorii din viața imperiului și a supușilor sultanului” (Publishers Weekly).

„Nu-mi pasă de ceea ce este la modă în literatură. Pentru mine, principalul subiect care contează în literatură sunt oamenii și destinele lor. Consider că cea mai mare provocare pentru un scriitor este aceea de a putea descrie în mod autentic frământările interioare ale personajelor sale: puterea, disperarea, luptele. Clasicii au reușit asta. Majoritatea scriitorilor moderniștilor și post-moderniștilor, însă, s-au întrecut să se îndepărteze de asta. Au ales alte formule literare, mai jucăușe, dar și mai superficiale. Au ales să acționeze ca și când totul despre ființele umane ar fi fost deja spus și nu ar fi nimic altceva despre care să se poată scrie. Pe mine, provocarea de a căuta noi formule literare nu mă interesează. Mă bucură să scriu despre oameni și destinele lor, este ceva ce mă împlinește ca scriitor. Nu caut formule noi. Vreau însă să scriu mai bine decât oricine altcineva în formulele clasice pe care le știe toată lumea”, mărturisea Ahmet Altan într-un interviu acordat în urmă cu câțiva ani celor de la The Guardian.

Ediția în limba română a cărții poartă semnătura traducătoarei Luminița Munteanu, unul dintre cei mai apreciați traducători români, directoarea Departamentului de Limbi și Literaturi Orientale al Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București.

„Ca o rană de sabie mi-a adus aminte, în mod aparent paradoxal, de alte romane și mai cu seamă de alți autori care s-au orientat, uneori în mod stăruitor, către subiecte cu miză similară: agonia marilor imperii, împletită cu agonia oamenilor, uneori eroi, alteori victime sigure și nu mai puțin pasive ale vremurilor în schimbare. Traducând anumite pasaje sau confruntându-mă cu anumite tipologii umane din romanul lui Ahmet Altan, mă duceam fără să vreau cu gândul la Marșul lui Radetzky de Joseph Roth sau la Somnambulii de Hermann Broch. Romanul lui Ahmet Altan este stăpânit uneori de aceeași atmosferă de «apocalipsă veselă», de dezastru care, prin repetare și supralicitare cotidiană, își pierde noima, de același amestec neverosimil de caractere și destine, de aceeași resemnare sceptică în fața capcanelor și a fundăturilor istoriei. Protagoniștii trăiesc intens și periculos, pe fundalul Istanbulului atemporal și decadent, dar și al Salonicului în fierbere, stăpânite de sentimentul ineluctabilului… Cu toții, potențiali învingători și învinși, au conștiința faptului că viitorul, cu neputință de anticipat în toată măreția ori abjecția sa, nu va mai arăta niciodată la fel… Putem vorbi, păstrând proporțiile, despre un fin de siècle otoman care coincide, de fapt, cu sfârșitul otomanilor și al civilizației lor”, a mărturisit Luminița Munteanu.

Ahmet Altan (1950) este unul dintre cei mai citiți prozatori turci, dar și un jurnalist redutabil. A fost adus în fața instanței de cel puțin 100 de ori din cauza opiniilor sale politice incomode și a stilului său direct. Este cunoscut ca unul dintre primii intelectuali turci care au recunoscut că ceea ce Imperiul Otoman a făcut populației armene se califică drept genocid. În 2016, în urma puciului eșuat din Turcia, Altan a fost judecat și condamnat pentru ca ar fi transmis „mesaje subliminale” puciștilor în timpul unei emisiuni televizate. Deși condamnat la închisoare pe viață, a fost eliberat în aprilie 2021, prin decret al Curții Supreme de Apel a Turciei. Întreaga corespondență îi este monitorizată și cenzurată. De la debutul din 1982, Altan a publicat zece romane și opt volume de eseuri. În colecția Anansi. World Fiction a apărut volumul de memorii Nu voi mai vedea lumea niciodată.

---

ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

Prima traducere în limba română din opera lui Louise Glück, laureata Nobelului literar din 2020

Zilele acestea a plecat spre librăriile fizice și online din întreaga țară primul volum din seria de autor dedicată poetei americane Louise Glück, câștigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2020. Este vorba despre volumul Noapte credincioasă și virtuoasă, carte recompensată în 2014 cu National Book Award, apărută în limba română în traducerea lui Bogdan-Alexandru Stănescu în cadrul colecției ANANSI. World Fiction de la Editura Pandora M.

„Noapte credincioasă și virtuoasă (2014) a marcat o etapă nouă în creația lui Louise Glück, după ce scriitoarea își adunase întreaga creație poetică într-o antologie masivă: Poems 1962-2012. Este un volum al ambiguităților, al eurilor care se dezvăluie în fața oglinzii vaste a nopții. Noaptea este fundalul pe care se desfășoară aventurile intelectuale ale acestor 24 de titluri distribuite în mod egal de-o parte și de alta a poemului Miezul nopții. Eul difuz care parcurge domeniul nocturn este generatorul ambiguităților, pentru că pune la îndoială atât «realitatea», cât și limba menită s-o exprime. Ambiguitatea inițială, a eului care nu se poate desprinde din comunitatea celor plecați pe râul timpului și al nopții, se transferă în omofonii purtătoare de sens și simultan de contrasens. În volum există și unele omofonii care nu au putut fi redate în limba română, precum cea din titlu și din poemul omonim sau polisemii imposibil de redat. Sper însă că am reușit să «echivalez» austeritatea și ambiguitățile de substanță ale volumului”, a mărturisit Bogdan-Alexandru Stănescu.

Considerată una dintre cele mai importante voci din poezia americană contemporană, LOUISE GLÜCK (n. 1943) este autoarea a douăsprezece volume de poezie și a două volume de eseuri. De-a lungul timpului  fost recompensată cu cele mai importante premii literare de peste ocean și din Europa: Premiul Nobel pentru Literatură 2020, Premiul Tranströmer 2020, National Humanities Medal 2015, National Book Award 2014, Premiul Bollingen 2001, Premiul Pulitzer 1993, National Book Critics Circle Award 1985.

„Unul dintre motivele pentru care Glück s-a dovedit a fi o figură centrală a poeziei americane din ultimele cinci decenii este remarcabilul său talent de a reabilita magia. În ciuda austerității dezabuzate, ea rămâne o mare creatoare de magie. Nu este vorba aici despre optimism sau despre recuperare, în sensul convențional al cuvântului. Mai curând, pentru Glück și vocile personajelor sale, simpla supraviețuire apare ca o minune fără pereche...
Ceea ce face ca Noapte credincioasă și virtuoasă să fie un volum atât de puternic este inventivitatea cu care autoarea reacționează nu doar în fața propriei condiții de muritor, ci și în fața viziunii cu totul noi asupra lumii pe care și-o construiește.” (The New York Times Book Review)

---

În 2021, în colecția ANANSI. World Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare ale anului trecut. Opera poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, alături de romanul The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și de romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020.
ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

„Jurnalul lui Kafka mă cutremură și mă urmărește și-n somn.” (Mircea Cărtărescu)

Zilele acestea, a plecat către librăriile din întreaga țară o nouă ediție, revăzută, a Jurnalului lui Franz Kafka, editată în colecția ANANSI. World Fiction într-un format grafic deosebit.

Înscris în lista celor mai importante cărți ale secolului trecut, Jurnalul este prezent prin traduceri în librăriile din întreaga lume: „Jurnalul este capodopera literară a lui Kafka” (The New Yorker).

Notele de jurnal ale lui Franz Kafka, scrise în limba germană între 1910 și 1923, includ observații, detalii despre viața de zi cu zi, reflecții asupra ideilor filozofice, relatări ale viselor și idei pentru viitoare cărți. Jurnalul oferă o imagine detaliată a gândurilor și sentimentelor scriitorului, precum și a unora dintre cele mai memorabile afirmații ale sale.

„Traducerea a fost făcută după volumul Tagebücher in der Fassung der Handschrift, apărut în 1990 la Editura S. Fischer din Frankfurt am Main, unde textul jurnalului este îngrijit de Michael Müller, iar cel al însemnărilor de călătorie de Malcolm Pasley. Acest volum reprezintă traducerea celor douăsprezece caiete de Jurnal, a dosarelor intercalate cronologic între acestea și a însemnărilor de călătorie. Așa cum se poate vedea și din titlul original, volumul amintit respectă «varianta din manuscris».

Aparatul critic urmează îndeaproape o selecţie a numeroaselor și amănunţitelor note din volumul Tagebücher in der Fassung der Handschrift. Kommentarband, editat de Hans-Gerd Koch, Michael Müller și Malcolm Pasley, volum apărut în același an, tot la Editura S. Fischer, și care însoţește, completează și comentează Jurnalul”, afirma regretatul traducător Radu Gabriel Pârvu în nota care însoțește ediția publicată de Editura Pandora M în cadrul colecției ANANSI. World Fiction.

Jurnalul lui Franz Kafka reprezintă lumea interioară a unui om care s-a simțit toată viața un proscris. Tot ceea ce Kafka a încercat să ascundă în literatura lui este aici asumat:

„Urăsc tot ceea ce nu se referă la literatură; mă plictisește faptul de a purta discuții (chiar dacă ele au subiect literar); mă plictisește să fac vizite, iar bucuriile și suferințele rudelor mele mă plictisesc până-n adâncul sufletului. Când fac conversație, tot ceea ce gândesc își pierde din importanță, din seriozitate și din autenticitate. Spaima de a avea o relație, teama că mă voi revărsa în partea cealaltă. Atunci nu voi mai fi niciodată singur.”

Născut în 1883 la Praga, într-o comunitate evreiască germanofonă, Franz Kafka este cel mai mare dintre cei șase copii ai familiei unui mic negustor. În copilărie n-au lipsit conflictele cu autoritatea paternă, îmblânzite adesea de apropierea mamei, o femeie educată. Elev și apoi student strălucit, Kafka urmează, împins de voința tatălui, studii de drept, definitivându-le cu o diplomă de doctorat. În timpul studiilor își face prieteni printre artiști, scriitori și studenți la filosofie. Tot acum îl cunoaște pe Max Brod, care avea să-i fie alături pe tot parcursul vieții. Din 1906 lucrează pentru o firmă de asigurări. În această perioadă scrie primele povestiri, pe care avea să le publice în volum, sub titlul Contemplație, în 1913. Metamorfoza apare în 1915, urmată de Verdictul, în 1916, de Colonia penitenciară și de un volum de povestiri dedicat tatălui său, Un medic de țară, în 1919. Împins de sănătatea precară, Kafka renunță la slujbă și părăsește Praga, unde revine cu trei luni înaintea morții (iunie 1924). America, Procesul și Castelul, romane rămase neterminate, nu ar fi fost cunoscute publicului fără ajutorul prietenului Max Brod. Acesta le publică postum, împotriva dorinței autorului lor, care le voia arse.

---

În 2021, în colecția ANANSI. World Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare ale anului trecut. Opera poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, alături de romanul The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și de romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020.
ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

Dialoguri despre literatură și război inspirate de romane traduse încolecția ANANSI

Editura Pandora M inițiază o nouă serie de evenimente pornind de la romane traduse în colecția ANANSI. World Fiction, cel mai recent proiect de traduceri din literatura universală de pe piața de carte din România. „Dialoguri ANANSI” își propune să așeze față în față două personalități ale lumii culturale autohtone care vor dialoga pe o temă de interes pentru cititori, strâns legată de una dintre cărțile publicate în traducere în cadrul colecției. Dialoguri vii, ce încearcă să exploreze felul cum marile romane contemporane pot sau nu deveni chei care să ne ajute să descifrăm tensiunile socio-politice.
 
Tema primelor două evenimente din această serie, desfășurate sub motto-ul „Scrisori de pe front”, o reprezintă războiul – o încercare de a analiza modul în care evenimente dramatice precum conflictele armate din istoria contemporană și recentă pot deveni scena unor povești literare de o fragilitate și o frumusețe aparte, dar și purtătoare ale unor mesaje puternice.
 
„Scrisori de pe front 1”, cel dintâi eveniment din această serie, plănuit pentru data 8 aprilie, începând cu ora 18.00, online, pe paginile de Facebook #Anansi și #Cărturești, are ca punct de plecare romanul Fata care nu se putea opri din mers al scriitoarei siriene Samar Yazbek (traducere de Laura Sitaru). Despre felul în care evenimentele recente din războiul sirian pot da naștere unui proiect ficțional descris de la L’Express drept „un roman atins de har” vor vorbi doi intelectuali apreciați, cunoscuți în egală măsură și pentru preocupările lor civice susținute: scriitoarea și criticul literar Luminița Corneanu, alături de poetul, prozatorul și eseistul Radu Vancu.
La publicarea ediției în limba franceză a cărții lui Samar Yazbek, criticii de la Livres Hebdo remarcau puterea acestui roman este de „a face cuvintele să danseze pe foaia albă de hârtie”, iar în Suedia, criticii de la radioul național, Sveriges Radio, numeau cartea lui Samar Yazbek „un roman radical și vizionar”.
 
Cel de-al doilea eveniment din această serie, „Scrisori de pe front 2”, plănuit pentru data de 15 aprilie, de la ora 18.00, pe paginile de Facebook #Anansi și #LaDouăBufnițe, îi aduce față în față pe scriitorii Vasile Ernu și Bogdan-Alexandru Stănescu, protagoniștii unor dialoguri despre literatură care au fermecat în trecut sute de cititori. Pretextul întâlnirii îl constituie ediția în limba română a unuia dintre cele mai puternice romane semnate de Martin Amis. Este vorba despre Zona de interes (traducere de de Mihaela Ghiță), o carte năucitoare, tăioasă, asemenea unei oglinzi ce pare a realiza imposibilul: să pună în scenă o poveste autentică de dragoste ce se desfășoară într-un lagăr nazist, un triunghi amoros care-și trăiește micile drame pe fundalul unei „banalități a răului” cutremurătoare.
Imediat după publicare, romanul lui Martin Amis a stârnit reacții atât ale scriitorilor, cât și ale criticilor de la cele mai importante publicații de limbă engleză: „un tur de forță al virtuozității verbale, uluitor” (Richard Ford), „elegant și subtil, un efort sofisticat de a înțelege cultura cotidiană a genocidului” (Los Angeles Times).
 
Seria de evenimente reunite sub motto-ul „Dialoguri ANANSI” va continua cu două manifestări care își propun să așeze sub lupă două societăți contemporane extrem de diferite și problematicile socio-politice care pot ajunge la noi în cheie ficțională: America din romanul lui Ben Lerner, Școala din Topeka, și India din cartea Deepei Anappara, Patrula djinnilor.
 
În 2021, în colecția ANANSI. World Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare ale anului trecut. Opera poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, alături de romanul The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și de romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020. 
ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

„Nopți albastre”, o nouă carte-terapie semnată de Joan Didion, a fost tradusă în colecția ANANSI

Una dintre cele mai așteptate noi apariții în colecția Anansi. World Fiction din această primăvară o reprezintă noua traducere din opera lui Joan Didion: volumul Nopți albastre, carte care se află deja în librăriile fizice și online din întreaga țară.
„Sfâșietoare... O meditație melancolică asupra morții și timpului”, scria despre noua carte a lui Joan Didion una dintre cele mai apreciate voci ale criticii literare americane, Michiko Kakutani de la The New York Times.
 
Nopți albastre a fost publicată de Joan Didion la șase ani de la apariția bestsellerului mondial Anul gândirii magice, o carte-cult în întreaga lume și una dintre cele mai iubite volume publicate în traducere de Editura Pandora M: „După publicarea volumului Anul gândirii magice, oamenii mă opreau în aeroporturi și îmi vorbeau despre decesele din familile lor. Era o vreme în care asta mi se părea perfect normal. Dar vine un moment în care vrei să fii singur, în care parcă nu vrei să împărtășești chiar totul tuturor. Pe de altă parte, dacă este să ne gândim, asta înseamnă să fii scriitor: să împărtășești”, mărturisea Joan Didion într-un interviu pentru The New Yorker.
 
În Nopți albastre, o nouă carte-terapie menită să exorcizeze singurătatea şi suferința, Joan Didion ne împărtășește din nou din experiența sa, încearcă să asimileze și să se împace cu moartea prematură a propriei fiice, Quintana, eveniment survenit la un an de la propria nuntă și la foarte scurt timp de la moartea tatălui său. Văzut și ca un text-companion pentru Anul gândirii magice, Nopți albastre este cu mult mai mult de atât: Didion așază moartea fiicei în contextul propriei îmbătrâniri, în cel al morții soțului, și încearcă să conjure spiritul celei dragi prin punerea în scenă a unui amalgam de amintiri, de frânturi de memorie. Rezultatul nu este însă obținerea unei înțelepciuni sobre, ci, din contră, o răscolitoare meditație asupra fragilității ființei umane.
 
„Spre deosebire de John, eu n-am mai scris niciodată despre fiica noastră. John a scris o piesă despre ea numită Quintana și, de asemenea, a publicat un volum de eseuri cu titlul Quintana și prietenii, fiica noastră apărea chiar și pe copertă... Pentru mine, acum a venit vremea”, declara autoarea într-un dialog acordat unei cunoscute publicații de peste Ocean.

În prefața cărții, Joan Didion ne explică și opțiunea sa pentru acest titlu: „Cartea aceasta se numește Nopți albastre fiindcă atunci când am început s-o scriu gândurile îmi alunecau tot mai mult spre boală, spre finalul promisiunii, spre zilele tot mai scurte, spre ineluctabilitatea dispariției, spre lumina care piere. Nopțile albastre sunt opusul pieirii luminii, dar sunt și avertismentul dinaintea ei”.
 
Înainte de a scrie Nopți albastre, Joan Didion a dramatizat Anul gândirii magice. Varianta scenică a cărții, gândită ca un monolog dramatic, a fost interpretată pe Brodway de actrița Vanessa Redgrave, artistă cu care Joan Didion împărtășește mai mult decât o prietenie de o viață, ci și tragedia pierderii propriei fiice înainte de vreme – fiica Vanessei Redgrave, Natasha, a murit la doi ani de la premiera piesei Anul gândirii magice.
 
„Într-un fel, asta ne-a apropiat, deși fiecare dintre noi am simțit teroarea odată cu disparițiile fiicelor noastre. Am înțeles în totalitate de ce Vanessa nu a mai vrut să facă joace piesa”, s-a confesat Joan Didion, suprinsă ulterior că buna ei prietenă a fost de acord totuși să înregistreze versiunea audio a cărții.
 
Adorată de publicul american și tradusă pretutindeni în lume, Joan Didion este autoarea a cinci romane și a patru cărți de nonficțiune, printre care South and West si Where I Was From. Volumul ce reunește toate operele sale de nonficțiune, We Tell Ourselves Stories in Order to Live, a fost publicat de către Everyman’s Library în 2006. Născută în Sacramento, California, Joan Didion locuiește în prezent la New York. La Editura Pandora M a mai apărut volumul de memorii Anul gândirii magice, recompensat în 2005 cu National Book Award for Nonfiction și finalist la National Book Circle Critics Award și Pulitzer pentru Autobiografii în același an. 

Volumul Nopți albastre, publicat în 2011, a fost primit cu același entuziasm precum Anul gândirii magice: „un text incantatoriu, o scrisoare de condoleanțe adresată omenirii, despre realitățile dureroase ale condiției umane” (The Washington Post), „profundă și emoționantă... Cartea aceasta este mai mult decât orice o meditație asupra mortalității” (San Francisco Chronicle).

Joan Didion a fost căsătorită cu John Gregory Dunne, romancier, scenarist și critic literar american. Începând din toamna anului trecut, în rețeaua Netflix rulează documentarul Joan Didion: The Center Will Not Hold, regizat de Griffin Dunne și produs de Annabelle Dunne, nepoții celebrei scriitoare californiene. Realizat în familie, filmul îi surprinde lui Joan Didion atât viața profesională, cât și pe cea personală, portretizând-o așa cum publicul nu a avut ocazia să o cunoască până acum, într-un carusel al emoțiilor pe care îndrăgita autoare americană a știut mereu să le transforme în cei mai puternici aliați pentru literatura sa.
 
În 2021, în colecția ANANSI. World Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare ale anului trecut. Opera poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, alături de romanul The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și de romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020. 

ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

„Un debut genial” (Ian McEwan), „o carte uimitoare” (Elif Shafak): Patrula djinnilor, cel mai nou titlu din colecția ANANSI

Cea mai recentă apariție din colecția ANANSI. World Fiction de la Editura Pandora M, romanul Patrula djinnilor de Deepa Anappara, o carte ce spune misterioasa poveste a copiilor indieni care continuă să dispară, se va găsi de săptămâna viitoare în librăriile din toată țara. 
 
Considerată una dintre revelațiile literare ale anului 2020, cartea a ocupat adesea primele pagini ale revistelor de cultură atât în Marea Britanie, cât și peste Ocean.
La data apariției, Ian McEwan, unul dintre cei mai importanți prozatori ai momentului, scria despre Patrula djinnilor că este „un debut genial”. De asemenea, Elif Shafak, îndrăgita prozatoare de origine turcă stabilită în Regatul Unit, aprecia romanul Deepei Anappara ca fiind „o carte uimitoare, minunată”. 
 
În doar câteva luni de la data apariției, Peter Straus, agentul literar care o reprezintă pe Deepa Anappara a reușit să semneze contracte de traducere a cărții cu editori din 21 de țări: „Am primit șase oferte de traducere a cărții în străinătate la doar patru zile de la transmiterea manuscrisului – o situație rară pe care n-am mai trăit-o”, a mărturisit Straus.
 
Cartea urmează să fie ecranizată, drepturile fiind cumpărate de casa de producție londoneză FILMWAVE, cunoscută cinefililor pentru producții precum „Alone in Berlin” sau „Letter to the King”.
 
Deepa Anappara a crescut la Kerala, în partea de sud a Indiei și a lucrat ca jurnalistă în metropole precum Mumbai și Delhi. Un fragment din Patrula djinnilor i-a adus Lucy Cavendish Fiction Prize, Deborah Rogers Foundation Writers Award și Bridport/Peggy Chapman-Andrews Award. Deține un masterat în creative writing de la University of East Anglia, Norwich, unde urmează în prezent studiile doctorale.
 
„Ideea de a scrie romanul Patrula djinnilor mi-a venit în India, unde am lucrat ca jurnalistă timp de unsprezece ani. Scriam despre educație și drepturile omului, am intervievat sute de oameni care trăiau în cartiere sărace precum cel din romanul meu. M-am întrebat adesea cum este viața copiilor din astfel de cartiere, știind că pot fi smulși în orice moment din sânul familiei. Cum se confruntă copiii cu această frică teribilă și cu incertitudinea? Cum înțeleg ei nedreptatea, devenită o constantă a lumii din jurul lor?
Copiii din romanul meu au fost inspirați de copiii pe care i-am intervievat ca reporter”, a mărturisit scriitoarea într-un interviu acordat imediat după publicarea cărții.
 
Cartea Deepei Anappara s-a aflat și ea pe lista lungă a cărților înscrise în competiția pentru pentru prestigiosul Women's Prize for Fiction 2020, premiu care i-a revenit în final romanului Hamnet de Maggie O'Farrell, apărut în traducere în urmă cu o lună tot în colecția ANANSI. World Fiction.
 
Acțiunea romanului Patrula djinnilor îi poartă pe cititori prin cele mai periculoase locuri ale metropolei indiene de astăzi: bazarul pe timp de noapte și chiar capătul Liniei Purpurii de tren.
Eroul cărții este Jay, un băiețel de nouă ani care urmărește toate serialele polițiste pe care le prinde (în special Patrula de poliție). Într-o zi, Jay pornește, alături de cei doi prieteni ai lui, Faiz și Pari, în aventura unei anchete iscate de dispariția unui copil pe care-l cunosc. Însă în jurul lor copiii dispar în continuare, unul după altul, iar trioul de detectivi trebuie să înfrunte părinți îngroziți, polițiști indiferenți și chiar legenda unor djinni înspăimântători pentru a descoperi adevărul. Ceea ce a început ca o joacă se transformă într-o realitate sinistră.
 
Patrula djinnilor (traducere de Daniela Rogobete), o dezvăluire a Indiei moderne și a multiplelor și complexelor ei probleme, este cel de-al nouăsprezecelea titlu publicat în colecția ANANSI. World Fiction.
 
În 2021, în colecția ANANSI. Wold Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare în 2020: opera poetică a poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, romanului The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020.

ANASI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Noua colecție, așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

„Hamnet”, cartea anului 2020, tradusă în peste 30 de țări, disponibilă acum în toate librăriile din România

Zilele acestea, a plecat către librăriile fizice și online din întreaga țară ediția în limba română a uneia dintre cele mai așteptate traduceri ale anului. Este vorba despre romanul Hamnet, semnat de prozatoarea britanică Maggie O’Farrell, apărut în traducere în colecția Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
 
În doar câteva luni de la publicarea în Marea Britanie, romanul lui Maggie O’Farrell a fost tradus în peste 30 de limbi și inclus în 15 topuri internaționale ale celor mai bune cărți ale anului trecut. „Un roman curajos, frumos, sfâșietor” – așa îl descrie îndrăgita prozatoare Tracy Chevalier, „un excepțional roman istoric” – conform criticilor de la The New Yorker, „magnific și mistuitor” – potrivit The Boston, „miraculos și sclipitor” – în viziunea criticilor de la The Washington Post, romanul Hamnet a fost recompensat cu prestigiosul Women's Prize for Fiction 2020.
Cartea lui Maggie O’Farrell spune o poveste care îl are în centru pe unicul fiu al lui Shakespeare, un portret plin de lumină al căsniciei și o portretizare de neuitat a unui băiat care a fost uitat de toată lumea, dar al cărui nume a dat titlul celei mai celebre piese de teatru din toate vremurile.
 
O carte-revelație chiar și pentru specialiștii în opera lui William Shakespeare:
„În cei peste 40 de ani în care am studiat, predat, citit și urmărit operele lui Shakespeare, nu am întâlnit o altă carte care să îl umanizeze așa cum o face Hamnet. Descrierea suferinței lui Agnes surprinde frumos, dar sfâșietor, durerea experienței de a pierde un copil. Mă bucur sincer că acest roman emoționant scris de Maggie O’Farrell, una dintre cele mai aclamate și populare scriitoare contemporane ale Marii Britanii, este acum mai aproape de cititorii români”, ne-a mărturisit Nigel Bellingham, Directorul British Council România.
 
Amplu dezbătută atât de cititorii, cât și de criticii din întreaga lume, cartea a fost extrem de așteptată și de cititorii autohtoni:
„Am semnat contractul pentru ediția în limba română a romanului Hamnet încă dinainte de a începe «aventura» internațională a cărții. M-a bucurat fiecare succes al cărții și sunt bucuros că am reușit să o publicăm în limba română într-o ediție atât de frumoasă, cartonată, o carte-obiect”, a afirmat Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției Anansi. World Fiction, director editorial Pandora M.
 
„Este o carte tristă, dată fiind moartea unui copil, însă este și nemaipomenit de frumoasă, lirică și emoționantă. Citind-o, cred că veți înțelege de ce a câștigat unul dintre cele mai prestigioase premii și aprecierea, deopotrivă, a criticilor și cititorilor din întreaga lume”, a mărturisit Mihaela Buruiană, traducătoarea cărții.
 
Maggie O‘Farrell (n. 1972) este autoarea a opt romane și a unui volum de memorii. În lista premiilor cu care au fost recompensate cărțile sale amintim prestigioasele Betty Trask Award (pentru romanul After You’d Gone), Somerset Maugham Award (pentru romanul The Distance Between Us) și Costa Book Award (pentru romanul The Hand that First Held Mine). Cărțile ei sunt traduse în mai bine de 30 de limbi. Trăiește la Edinburgh, alături de soțul ei, scriitorul William Sutcliffe, și de cei trei copii ai lor.
 
În 2021, în colecția ANANSI. Wold Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare în 2020: opera poetică a poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, romanului The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020.

ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

Traducere inedită din Martin Amis și „debutul” în limba română al scriitoarei siriene Samar Yazbek

Două noi apariții editoriale completează luna aceasta portofoliul colecției Anansi. World Fiction de la Pandora M, cel mai nou proiect dedicat traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România.
 
Primul dintre titluri este o traducere inedită din opera lui Martin Amis, scriitorul considerat una dintre cele mai influente și mai inovatoare voci ale literaturii britanice contemporane. În premieră în limba română, în traducerea Mihaelei Ghiță, a apărut în colecția Anansi. Contemporan penultimul său roman: Zona de interes, o carte care a stârnit reacții atât ale scriitorilor, cât și ale criticilor de la cele mai importante publicații de limbă engleză: „un tur de forță al virtuozității verbale, uluitor” (Richard Ford), „elegant și subtil, un efort sofisticat de a înțelege cultura cotidiană a genocidului” (Los Angeles Times).
Romanul lui Martin Amis, o carte năucitoare, tăioasă, este asemenea unei oglinzi ce pare a realiza imposibilul: să pună în scenă o poveste autentică de dragoste ce se desfășoară într-un lagăr nazist, un triunghi amoros care-și trăiește micile drame pe fundalul unei „banalități a răului” cutremurătoare.
În 2021, în seria Anansi. Contemporan va apărea în traducere cea mai recentă carte a lui Martin Amis, Poveste din interior, iar în Anansi. Mentor, Koba cel Cumplit, eseul său dedicat lui I.V. Stalin.
 
Cel de-al doilea titlu publicat luna aceasta în seria Anansi. Contemporan este romanul Fata care nu se putea opri din mers, semnat de scriitoarea siriană Samar Yazbek. Critică activă și deschisă a regimului Assad, Samar Yazbek a fost denunțată de familie, hărțuită de serviciile de securitate siriene și silită să părăsească Siria împreună cu fiica ei, ajungând să trăiască în exil.
Descris de criticii de la L’Express drept „un roman atins de har”, Fata care nu se putea opri din mers spune povestea unei fete din Damasc, Rima, care are această meteahnă de a fi tot timpul în mișcare. Mama ei o leagă de pat, iar sfoara îi este îndeajuns de lungă încât să-i permită să exploreze camera, dar prea scurtă ca să poată ieși din casă. Rima citește enorm, însă refuză să vorbească. Ea desenează și-și scrie povestea, însă asta nu poate ține decât atâta vreme cât singurul pix, albastru, va mai avea pastă. Rima trăiește într-un oraș sfâșiat de război, scufundat în teroare, într-o țară, Siria, căzută pradă nebuniei. Vocea naratoarei, a unei fetițe care nu se poate opri din mers, dar care nici nu vorbește, devine cea mai lucidă expresie a ororilor războiului.

La publicarea ediției în limba franceză criticii de la Livres Hebdo scriau că „puterea acestui roman este de a face cuvintele să danseze pe foaia albă de hârtie”, iar în Suedia, criticii de la radioul național, Sveriges Radio, numeau cartea lui Samar Yazbek „un roman radical și vizionar”.
Ediția în limba română poartă semnătura excelentei traducătoare de limba arabă Laura Sitaru.
În seria Anansi. Ego urmează să fie publicat volumul Traversarea.
 
ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, inițiat de Editura Pandora M, parte a Grupului Editorial TREI, și coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

Deși lansată de mai puțin de trei luni, ANANSI. World Fiction a atras în portofoliu cele mai importante premii literare din lume ale anului 2020: Nobelul literar acordat scriitoarei americane Louise Glück, a cărei operă poetică va fi tradusă și publicată începând cu 2021, Premiul Goncourt, care i-a revenit scriitorului Hervé Le Tellier pentru L'Anomalie, Women's Prize for Fiction, acordat romanului Hamnet de Maggie O'Farrell, The International Booker Prize, revenit romanului The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, și Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020.

ANANSI îi invită pe iubitorii de literatură la povești și-un ceai cu scorțișoară

Luna aceasta, Editura Pandora M le dă întâlnire iubitorilor de povești la o serie de evenimente tematice reunite sub formula „Decembrie, ANANSI și un ceai cu scorțisoară”. Sunt trei evenimente care pornesc de la trei dintre cărțile apărute în colecția ANANSI. World Fiction, cel mai recent proiect dedicat traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. 

În arhitectura proiectului regăsim trei cărți extrem de diferite: romanul cu care o scriitoare necunoscută până de curând publicului autohton debutează în traducere în limba română (Bine ai venit în America! de Linda Boström Knausgård), reeditarea unui roman clasic al unui autor-cult al literaturii universale contemporane (Palatul lunii de Paul Auster) și unicul volum de poezie publicat până acum în colecția ANANSI (Alwarda de Ruxandra Novac).

Trei întâlniri „umanizate” cu trei cărți frumoase din portofoliul literaturii universale, trei dialoguri despre oameni și poveștile care le ies în cale. 

 

Primul eveniment are loc chiar săptămâna aceasta: vineri, 4 decembrie, de la ora 14.00, iubitorii de povești sunt invitați la FIKA. Având subtitlul „Un scurt răgaz, pentru ceai și un roman suedez”, evenimentul pune în practică unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri suedeze – fika, o pauză obligatorie pe care oamenii și-o acordă în timpul zilei pentru a savura o ceașcă de cafea sau de ceai, alături de ceva copt și, de regulă, dulce. Un răgaz binevenit pe care Editura Pandora M îl organizează cu ajutorul Ambasadei Suediei în România, în timpul căruia invitatele vor vorbi despre unul dintre cele mai îndrăgite romane cu care a debutat colecția ANANSI: Bine ai venit în America! de Linda Boström Knausgård (traducere de Roxana Dreve). La fika de vineri, 4 decembrie, iau parte îndrăgita jurnalistă Irina Păcurariu, alături de scriitoarele Tatiana Țîbuleac și Alina Purcaru. Invitata specială a evenimentului este E.S. Doamna Therese Hydén, Ambasadoarea Suediei în România. Evenimentul va fi transmis LIVE pe paginile de Facebook ale colecției ANANSI și ale Ambasadei Suediei în România.

 

Cel de-al doilea eveniment din cadrul seriei „Decembrie, ANANSI și un ceai cu scorțisoară” are loc săptămâna viitoare: joi, 10 decembrie, începând cu ora 18.00. Sub formula „I LOVE NY. New York-ul lui Paul Auster”, organizatorii îi invită pe iubitorii de literatură să pătrundă în atmosfera unuia dintre cele mai îndrăgite romane ale lui Paul Auster: Palatul lunii (traducere de Michaela Niculescu). La eveniment iau parte : Corina Șuteu, consultantă culturală, expertă în politici culturale, critic de teatru și manager cultural, fost director al Institutului Cultural Român din New York, și Cristian Neagoe, manager cultural, traducător, fost membru al echipei Institutului Cultural Român din New York. Dialogul va fi moderat de Ionuț Sociu, critic de teatru și jurnalist cultural. Evenimentul va fi transmis LIVE pe paginile de Facebook ale colecției ANANSI și ale Librăriei Cărturești.

 

Cel de-al treilea eveniment va avea loc vineri, 18 decembrie, începând cu ora 18.00 când, la ceaiul cu scorțișoară organizat de ANANSI, Zeul Poveștilor, vin poeta Ruxandra Novac și o serie de invitați secreți. Evenimentul cu tema „Alwarda, o discuție secretă” le propune iubitorilor de poezie un maraton de lecturi publice din volum susținute de invitați al căror nume va rămâne secret până în momentul „performace-ului”. Întâlnirea va avea loc online, iar invitații vor intra pe rând. Amfitrioanele evenimentului vor fi managerul cultural Oana Boca Stănescu și Raluca Selejan, una dintre cele două fondatoare ale librăriei independete La Două Bufnițe. Evenimentul va fi transmis LIVE pe paginile de Facebook ale colecției ANANSI și ale librăriei La Două Bufnițe.

 

ANASI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, inițiat de Editura Pandora M, parte a Grupului Editorial TREI, și coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie. Noua colecție, așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.