Cea mai vândută carte în Spania pe timpul carantinei, o fascinantă istorie a cărții – noutate editorială în colecția „Anansi. World Fiction”
Ulterior, cartea lui Irene Vallejo a cucerit spațiul cultural internațional, fiind în curs de traducere în peste 30 de limbi.
Apariția cărții nu i-a lăsat indiferenți nici pe marii scriitori ai lumii: la câteva luni de publicare, laureatul Nobelului literar din 2010, scriitorul peruan Mario Vargas Llosa, spunea: „Dragostea pentru cărți este aerul pe care-l respiră această capodoperă”. De asemenea, Alberto Manguel, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori și eseiști preocupați de istoria lecturii și citit, numea cartea lui Irene Vallejo „un atrăgător și emoționant eseu”.
„E o bucurie s-o citești pe Irene Vallejo: e o creatoare sclipitoare, plină de sensibilitate”, nota scriitorul Luis Landero în paginile unei cunoscute publicații spaniole, iar criticii de la The New York Times numeau cartea lui Irene Vallejo „uimitoare, universală și unică”.
Volumul Infinitul într-o trestie de Irene Vallejo este o istorie a cărții. Este povestea vieții unui artefact fascinant pe care l-am inventat pentru ca vorbele noastre să pășească prin spațiu și prin timp. Este povestea acestei invenții, a feluritelor materiale pe care le-am folosit de-a lungul a aproape trei mii de ani: fum, piatră, lut, trestie, mătase, piele, lemn și, cel mai recent, plastic și lumină. Este, de asemenea, o carte a călătoriilor. Un traseu cu opriri pe câmpurile de luptă ale lui Alexandru cel Mare, la Vila Papirusurilor de la Herculaneum, în palatele Cleopatrei și pe locul unde a fost ucisă Hypatia, la primele biblioteci din lume și în atelierele copiștilor, la focurile în care au ars primele codexuri interzise, în Gulag, la biblioteca din Sarajevo și în labirintul subteran de la Oxford, în anii 2000.
Scriitoarea Irene Vallejo a fost întotdeauna îndrăgostită de literatură, o puternică apărătoare a științelor umaniste și a valorii constructive pe care au avut-o cărțile, de la Alexandria până în astăzi, în lumea cucerită de tehnologie.
Clasicistă cunoscută, Irene Vallejo (n. Zaragoza, 1979) a studiat limbi clasice și deține două doctorate, de la Universitățile din Zaragoza și din Florența. Este autoarea a două romane, două volume de eseuri și două cărți pentru copii. Infinitul într-o trestie a devenit încă de la publicare un adevărat fenomen editorial internațional, fiind declarată cartea cea mai vândută în Spania pe timpul perioadei de carantină. Ea urmează să fie publicată în peste 30 de țări.
„Cartea este o metaforă care descrie ceea ce este minunat la cărți. Ideea că sentimentele, experiențele, temerile și emoțiile infinite pot fi cuprinse într-un obiect atât de mic și comun. Mă gândesc la primele cărți din istorie, care erau suluri de papirus făcute dintr-un tip anume de trestie. Cartea mai este și un omagiu adus lui Blaise Pascal, cel care care a descris atât de frumos ființele umane, folosind metafora trestiei.
Astăzi, ne-am obișnuit să luăm cărțile ca pe ceva de la sine înțeles, dar a existat o lungă istorie înainte de asta, care include mulți oameni care au înfruntat pericole, uneori chiar au murit, pentru cărți. Aceasta este istoria aventuroasă pe care am vrut să o povestesc în Infinitul într-o trestie. Este un eseu despre cărți și lectură, dar este și o aventură uriașă și am conceput-o pentru a fi citită cu același tip de emoție pe care o ai în fața unui roman”, a declarat Irene Vallejo în cadrul unei recente apariții publice în media.
Pe 23 aprilie 2021, Irene Vallejo a primit Premiul Aragón, cea mai înaltă distincție instituțională acordată de Guvernul Aragonului, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Palatul Aljafería. După cum a afirmat în cadrul ceremoniei, ideea de a scrie Infinitul într-o trestie i-a venit în minte lui Irene Vallejo chiar în curtea palatului.
Ediția în limba română a cărții este tradusă de Silvia-Alexandra Ștefan.
ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Proiectul editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.
Corespondența lui Geo Bogza cu Sașa Pană reunită în volum deschide lista bogată a aparițiilor editoriale ale toamnei în colecția Anansi
Titlul volumului recent publicat este preluat de la articolul omonim al lui Geo Bogza, apărut în numărul 33 al revistei unu, material publicistic amplu comentat în această corespondență.
Cartea apare sub îngrijirea lui Cosmin Pană, nepotul lui Sașa Pană, cu o postfață semnată de fiul autorului, gazetarul Vladimir Pană, unul dintre cei mai respectați colecționari și specialiști în fenomenul avangardei autohtone.
Exasperarea creatoare: corespondență este editat în condiții grafice excepționale, incluzând și o suită bogată de fotografii, parte din albumul familiei Pană, însoțite de explicațiile scrise de mână ale lui Sașa Pană.
„Confesiunile lui Sașa Pană din Născut în ’02 și apoi ale lui Geo Bogza din Jurnal de copilărie și adolescență, precum și încă nepublicatul jurnal diurn al celui dintîi, evocă deseori legătura dintre cei doi. O camaraderie aparte, nu doar «suprarealistă», ci foarte, foarte reală, îi va apropia pe proaspătul ofițer din Dorohoi și pe mai tînărul fost elev-marinar din satul prahovean Buștenari. După anul 1929, de cîte ori George, mai apoi Geo, vine la București (la Buk, cum zic ei) — și vine destul de des —, va «trage» la Sașa, a cărui soldă militară îi permite să stea «în gazdă». Vor împărți același pat aflător în încăpere. În replică, și acesta a fost de patru ori la Buștenari”, mărturisește Vladimir Pană în prefața cărții.
ALTE NOI APARIȚII ÎN COLECȚIA ANANSI:
Lista cărților-eveniment programate la începutul acestei toamne în colecția Anansi este completată de volumul Cesar Vallejo – Opera poetică, o ediție îngrijită, cu studiu introductiv, note și traducere semnate de unul dintre cei mai respectați traducători de poezie de limbă spaniolă și portugheză din România: Dinu Flămând. Volumul reprezintă traducerea integrală a operei poetice a unuia dintre titanii modernismului de secol XX.
O nouă traducere din limba spaniolă ce figurează în lista cărților care vor apărea curând în colecția Anansi este volumul Infinitul într-o trestie de Irene Vallejo, o carte despre istoria cărților, despre istorie prin intermediul istoriei cărților, despre cucerirea lumii, despre cucerirea cunoașterii, despre creatorii și apărătorii ei, dar și despre distrugătorii ei. Volumul, pe care laureatul Nobelului literar Mario Vargas Llosa îl numea „o capodoperă”, a fost tradus în peste 30 de țări și recompensat în Spania cu Premiul Național pentru Eseu, ediția 2019. Ediția în limba română apare în traducerea Silviei Ștefan.
De asemenea, o nouă traducere din limba spaniolă pe care, cu siguranță, fanii colecției Anansi. World Fiction o vor îndrăgi este Când nu mai înțelegem lumea de Benjamin Labatut – o meditație asupra legăturilor complicate dintre descoperirile din lumea fizicii și a matematicii și tendința umanității de a se autodistruge. Melanj de investigație biografică și imaginație ce amintește în mod șocant de stilul lui W.G. Sebald, cartea lui Labatut plonjează în viețile unor personalități reale, precum Fritz Haber, Alexander Grothendieck, Werner Heisenberg, Erwin Schrödinger, ale căror descoperiri geniale fie au influențat definitiv viața în bine, fie au dat naștere, fără intenția autorilor, unor suferințe inimaginabile. Tema lui Labatut este nevoia umană imperioasă de a împinge limitele cunoașterii spre infinit, dar și pericolul ce pândește acolo. Romanul apare în traducerea lui Marin Mălaicu-Hondrari.
Scriitorul și clasicistul Robert Graves revine în atenția cititorilor români printr-o nouă traducere: Claudius Zeul. În acest al doilea volum al dipticului său istoric, Robert Graves spune povestea domniei surprinzător de eficiente a lui Claudius: a cultivat loialitatea armatei și a plebei,reparând stricăciunile lui Caligula; a construit o relație de durată cu Irod Agrippa; a invadat Britania. Însă paranoia născută de puterea absolută și infidelitățile mult mai tinerei sale soții Messalina fac ca soarta să nu-i surâdă până la capăt. În cea de-a doua parte a autobiografiei ficționalizate, Graves aduce la viață cea mai scandaloasă și violentă perioadă din istoria antică. Traducerea poartă semnătura lui Nicolae Steinhardt.
ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Proiectul editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.
„Sărutul femeii-păianjen”, un roman-cult al literaturii hispano-americane, tradus în colecția Anansi
Zilele acestea a plecat spre librăriile din întreaga țară ediția în limba română a romanului Sărutul femeii-păianjen, cea mai cunoscută carte a scriitorului argentinian Manuel Puig, publicată în traducere de Editura Pandora M în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction (traducere de Ilinca Ilian).
Romanul
a fost ecranizat cu succes în 1985, în regia lui Héctor Babenco, filmul
aducându-i un Oscar actorului William Hurt, iar peliculei mai multe
nominalizări, inclusiv pentru regie. În 1992, musicalul cu același nume a
fost montat pe Broadway, piesa fiind recompensată cu Premiul Tony.
„Opera lui Puig este cea mai originală creație a sfârșitului de secol XX”, spunea laureatul Nobelului literar Mario Vargas Llosa despre autorul romanului Sărutul femeii-păianjen,
un romancier extrem de versatil: tehnici narative inovatoare, comedie
neagră și o preocupare pentru efectele culturii populare, în special ale
filmului, asupra spiritului uman.
Plasând
acțiunea în acel Buenos Aires pe care îl găsești mai degrabă în cărțile
scrise de Ernesto Sabato, Manuel Puig transformă o închisoare politică
într-un spațiu în care prietenia și amintirile unor pasiuni din trecut
îi salvează pe cei doi protagonisti de la tentația dezumanizării în
slujba propriei supraviețuiri.
Luis Molina și Valentín Arregui, doi bărbați care nu au nimic în comun sunt aduși de soartă în aceeași celulă dintr-o închisoare argentiniană și, nevoiți să îndure împreună greutățile vieții carcerale, ajung să se împrietească. Molina este un cinefil homosexual ajuns la jumătatea vieții, iar plăcerea lui cea mai mare este să povestească filme. Valentín, tânăr și impetuos, împărtășește cu înflăcărare ideile revoluției marxiste și îl respinge de la bun început pe Molina, căci i se pare efeminat și lipsit de convingeri politice. Dar, povestindu-și fărâme din propria viață, îngrijindu-se unul pe altul, căci otrava nopților petrecute dincolo de gratii nu este numai sufletească, trăind în umbra trădării și a nesiguranței, între cei doi protagoniști se leagă o prietenie care transgresează limitele fizice.
Sărutul femeii-păianjen,
un roman despre apărarea solidarității, despre tămăduirea prin forța
poveștilor ce amână groaza și păstrează umanitatea și, mai ales, despre
acea rezistență a propriilor convingeri în situații extreme.
Născut în 1932, în General Villegas, un orășel de provincie argentinian, Manuel Puig
a încercat să lase în urmă ariditatea originilor sale apelând la
fanteziile Hollywoodului, pe care le urmărea aproape zilnic la un
cinematograf local împreună cu mama sa. Și-a făcut studiile la Buenos
Aires, unde a câștigat o bursă care-l va ajuta să studieze
cinematografia la Roma, la Centro Sperimentale di Cinematografia. În
1963 se stabilește la New York, unde trăiește scriind scenarii. Primul
lui roman, La traición de Rita Hayworth (Trădarea Ritei Hayworth, 1968), l-a propulsat în rândul celor mai buni scriitori latinoamericani. Cel mai bine primit roman al lui este El beso de la mujer araña (Sărutul femeii-păianjen),
ecranizat cu succes (filmul a câștigat și un Oscar) și adaptat pentru
Broadway, piesa fiind recompensată cu Premiul Tony. A mai scris, printre
altele, romanele Boquitas pintadas și The Buenos Aires Affair.
Pasiunea timpurie a lui Puig pentru filme este evidentă atât în stilul său narativ, care se bazează foarte mult pe dialog, cât și în viețile personajelor sale, în care lumea plină de farmec și idealizată a filmelor servește drept contrapunct la propriile dezamăgiri.
„Manuel
Puig este un scriitor realist experimentat care caută ceea ce el
numește o nouă formă de literatură populară. Îi place mai ales să se
folosească de reziduurile lumii: decupaje din reviste, albume
fotografice, rapoarte de poliție și spital, scrisori, reclame, șlagăre,
liste de cumpărături, și pe toate acestea le lasă uneori să-și spună
propria istorie, fără să intervină.” (The New York Times)
ANANSI. World Fiction
este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura
universală de pe piața de carte din România. Proiectul editorial,
coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost
lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi,
zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci
serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi.
Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce
reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii
și Anansi. Blues – seria poeziei.
Anansi. World Fiction lansează seria de autor dedicată lui Roberto Bolaño, „cea mai importantă voce literară a generației sale din America Latină” (New York Times)
Încă un nume important al literaturii universale intră în portofoliul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M. Este vorba despre Roberto Bolaño, unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului XX din America Latină, a cărui operă, publicată postum, a creat un adevărat cult în lumea literară internațională, fiind tradus pe toate meridianele globului.
Primele două titluri publicate sunt volumul de proză scurtă Târfe asasine și romanul O stea îndepărtată, apărute în traducerea Alinei Cantacuzino, cărți care se află deja în librăriile fizice și online din întreaga țară. Seria va continua cu Nocturnă în Chile și 2666, plănuite să vadă lumina tiparului în anul 2023.
„Nu cred că exagerez când spun că proza și poezia lui Roberto Bolaño au creat o adevărată școală în rândul scriitorilor români și au strâns în jurul lor o adevărată sectă de împătimiți. A fost încă de la început o dorință secretă a echipei din spatele Anansi ca acest scriitor fabulos să se alăture listei noastre”, a declarat Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției Anansi. World Fiction.
Elogiat de marile nume ale literaturii universale precum Susan Sontag, care în numește „cel mai influent și mai admirat prozator al generației sale” sau James Wood care îl descrie drept „unul dintre cei mai mari și mai influenți scriitori moderni”, Roberto Bolaño continuă să fie unul dintre cei mai actuali intelectuali, în ciuda dispariției sale.
„Tot ceea ce am scris constituie o scrisoare de dragoste sau una de rămas-bun către propria mea generație. Am fost proști și generoși, așa cum sunt tinerii, dăruind totul și necerând nimic în schimb, iar acum tinerii ăia au dispărut, pentru că aceia care n-au murit în Bolivia au murit în Argentina sau Peru, iar cei ce-au supraviețuit au plecat să moară în Chile sau Mexic, iar cei ce n-au fost uciși acolo au fost uciși mai târziu în Nicaragua, Columbia sau El Salvador. Întreaga Americă de Sud este țesută pe osemintele acestor tineri dați uitării”, declara Roberto Bolaño, în ultimul său interviu.
Volumul de povestiri Târfe asasine este unul dintre cele două titluri cu care debutează seria de autor Roberto Bolaño. În spațiul restrâns al povestirilor sale, Roberto Bolaño reușește să-și condenseze întregul univers literar, unul dintre cele mai devastatoare și mai personale din literatura spaniolă contemporană: literatura ce îmbibă totul; sexualitatea; viețile personajelor care, în ciuda faptului că duc o existență comună, trec prin stări extatice și întâmplări extraordinare; revolta celor ce trăiesc la marginea societății; călătoria ca mod de evadare dar și ca stil de viață; tinerețea; violența; arta ca obsesie.
Cea de a doua carte din debutul seriei de autor Roberto Bolaño din colecția Anansi. World Fiction este romanul O stea îndepărtată, o poveste despre vieți curmate și despre destine de distrugerea cărora nu se face nimeni vinovat.
Alberto Ruiz-Tagle a fost odinioară un membru tăcut, discret și oarecum pasabil al tinerei generații de poeți avangardiști din Chile. Dar lovitura de stat militară din 1973 l-a transformat într-o celebritate literară pe nume Carlos Wieder. Cunoscut datorită poemelor sale sumbre, cutezătoare, scrise pe cer cu fumul din siajul avionului, Wieder este o enigmă pentru congenerii săi: de unde a răsărit acest neașteptat talent, ce legătură există între transformarea lui și misterioasa dispariție a frumoaselor surori gemene Garmendia?
Roberto Bolaño s-a născut la Santiago de Chile în 1953. A dus o viață aflată sub semnul exilului, al relațiilor încordate cu propria patrie, al unor gesturi politice tranșante și al unei existente de nomad care l-a purtat din Chile în Mexic, El Salvador, Franța și Spania, țara în care în cele din urmă s-a și stabilit și unde a murit la vârsta de 50 de ani.
Este autorul a numeroase volume de ficțiune, nonficțiune și poezie, printre care se numără Detectivii sălbatici, O stea îndepărtată sau Nocturnă în Chile. În 2008 a primit, postum, National Book Critics Circle Award pentru monumentalul roman 2666.
Roberto Bolaño s-a impus ca revelația literară a anilor '90, fiind considerat unul dintre cei mai talentați si originali autori ai noii generații de scriitori latinoamericani: „literatura lui Roberto Bolaño se situează la granița ce se presupune că ar despărți literatura de politică” (Boston Review), „Roberto Bolaño este un povestitor genial, din familia lui Thomas Pynchon și Don DeLillo” (El Periódico).
După 48 de ani, opera majoră a scriitorului Sașa Pană, „Născut în ’02”, publicată într-o nouă ediție în colecția ANANSI. World Fiction
„Sunt anumite cărți care trebuie să fie prezente mereu în librării pentru ca noi să putem afirma, fără dubiu, că avem o piață de carte sănătoasă. Născut în ’02 este o asemenea carte, o autobiografie unică, o capsulă a timpului ce documentează mai multe epoci, dar și o mărturie fascinantă din interiorul fenomenului avangardei românești”, a declarat scriitorul Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției ANANSI. World Fiction.
Publicat pentru prima dată în anul 1973, cu opt ani înaintea morții autorului, volumul Născut în ’02 este una dintre acele cărți esențiale care lipseau din librăriile și bibliotecile celor mai tineri cercetători ai istoriei literaturii române. Textul noii ediții îi urmează fidel structura și compoziția. Au fost operate mici modificări, păstrându-se însă unele forme ce reflectă particularitățile limbii unei epoci și ale stilului celui care a făcut notațiile.
„AMINTIRI? EVOCĂRI? MEMORII? În primul rînd, amintiri.
Amintiri dintr-o viață dublă, triplă, cvadruplă: de scriitor, de medic, de militar «de carieră» și de luptător social... Memoria mea e bună. Un proverb rusesc (citat de Ilya Ehrenburg în primele pagini ale amintirilor sale) spune: «Viața e grea pentru cine își amintește totul». Sînt dintre aceștia. Mai sînt colecționar, aproape maniac. Nici o carte poștală, scrisoare sau bilețel primite începînd de prin 1919 nu am aruncat...
Născut în ’02 nu va fi doar cartea unei vieți, ci totodată, și mai ales, a unei epoci. Decenii am ținut un jurnal în care am consemnat evenimentele la care participam zi de zi. Dar și altele pe plan european, mondial, cînd era cazul. Poate, cîndva, acele caiete vor interesa ca atare, ca materie primă. Deocamdată ele vor fi un adjuvant al memoriei...” (Sașa Pană)
Pe numele său real Alexander Binder, Saşa Pană s-a născut pe 8 august 1902, la București. Apreciat exponent al literaturii române de avangardă din prima jumătate a secolului XX, fondatorul revistei unu, întâiul editor al scrierilor lui Urmuz, al primelor poeme ale lui Tristan Tzara și traducătorul unora dintre operele valoroase ale lui Paul Eluard, Jean Cassou sau Loys Masson, Sașa Pană a urmat Facultatea de Medicină. După ce obţine, în 1927, diploma de medic militar, încercând să calce pe urmele tatălui său, se dedică vocaţiei sale adevărate – scrisul, animând mişcările literare de avangardă din România.
A debutat editorial cu volumul de poeme simboliste Răbojul unui muritor, în anul 1926. A continuat să scrie, publicând un număr substanțial de volume: Diagrame, Echinox arbitrar, Viața romanțată a lui Dumnezeu, Cuvîntul talisman, Călătorie cu funicularul, Iarba fiarelor, Vladimir, Munții noaptea neliniștea, Atentat la bunele tabieturi ș.a.
În 1929, înfiinţează revista de avangardă unu şi editura cu acelaşi nume, pe care le autofinanţează şi sub egida cărora vor apărea cele mai reprezentative volume ale promotorilor mişcărilor avangardiste, printre care şi Urmuz, Tristan Tzara, Ilarie Voronca. „Manifestul” lui Pană, publicat în paginile revistei unu, exprima cel mai clar crezul artistic al mişcării – dorinţa explicită de a rupe legăturile cu tradiţia literară şi intenţia de a reinventa literatura: „Combină verb / abcdefghijklmnopqrstuvwxyz / = arta ritm viteză neprevăzut granit / guttenberg reînvii”.
În 1966 a apărut prima antologie a operei sale poetice, Poeme şi poezii, iar, în 1973, impresionantul volum de memorialistică Născut în '02 despre care criticul literar Paul Cernat spunea că este „cea mai substanțială istorie a avangardei autohtone scrisă de un insider”.
Sașa Pană moare opt ani mai târziu, la 22 august 1981.
ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.
O mare redescoperire din literatura italiana, o capodopera a secolului XX. Romanul ARTA BUCURIEI de Goliarda Sapienza a fost tradus in colectia ANANSI
Cel de-al 33-lea titlu publicat în colecția ANANSI. World Fiction a Editurii Pandora M este o nouă carte-eveniment. Monumentalul roman istoric Arta bucuriei, de Goliarda Sapienza, este o mare redescoperire din literatura italiană, o frescă a secolului XX văzută prin ochii unei puternice femei siciliene.
„Un
roman febril și inteligent, foarte concret, foarte vizual, erotic și familial,
psihologic și politic… mai mult decât un eveniment literar, unul
existențial” (Le Nouvel Observateur), „un imn al senzualității și
al inteligenței subversive”(L’Express), „un roman polițist, roman
libertin, socialist, feminist, roman al anilor ’68, este tot – tot ce e mai bun
din secolul XX” (L’Unità), „o poveste ce poate fi citită ca
text-companion, scrisă din perspectiva celor umili, a celebrului roman al lui
Lampedusa, Ghepardul” (Kirkus Reviews), acestea sunt doar
câteva dintre cronicile elogioase care au însoțit traducerea și publicarea cărții
în întreaga lume.
Scriitoare
și actriță, anarhistă, bisexuală, independentă Goliarda Sapienza
(1924-1996) este considerată astăzi una dintre figurile emblematice ale
mișcării feministe italiene. S-a născut în orașul sicilian Catania, într-o
familie de orientare antifascistă. Mama ei, Maria Guidice, a fost una dintre
figurile proeminente ale mișcării socialiste italiene, iar tatăl ei, Peppino
Sapienza, un cunoscut avocat socialist. La 16 ani, Goliarda s-a mutat la Roma împreună
cu mama ei, pentru a studia la Academia de Arte Dramatice. Timp de zece ani,
între 1940 și 1950, a fost actriță de film și de teatru. A lucrat, printre
alții, cu Luchino Visconti și Francesco Maselli.
Printre
romanele publicate de Goliarda Sapienza se numără Lettera aperta (1967), Il
filo di mezzogiorno (1969) și Io, Jean Gabin (2010).
Cel
mai important roman al său, Arta bucuriei, a rămas
nepublicat până după moartea autoarei. La doi ani de la dispariția Goliardei
Sapienza, soțul acesteia, Angelo Pellegrino, a finanțat publicarea integrală a o
mie de exemplare din Arta bucuriei de către Editura Stampa Alternativa, fără
prea mare succes de vânzări. Câțiva ani mai târziu, Pellegrino trimite câteva
exemplare din carte la Târgul Internațional de Carte din Frankfurt, unde romanul
este remarcat de un editor german, care, considerându-l o capodoperă care
merită redescoperită, aranjează publicarea lui. Editorul german îl transmite, la
rândul său, unui editor din Franța, unde cartea este publicată imediat,
înregistrând un important succes de critică și de vânzări: peste 300.000 de
exemplare vândute, la scurt timp de la lansare. Ca răspuns la succesul internațional,
editura italiană Stampa Alternativa reeditează cartea în anul 2003 și astfel
începe procesul său de reașezare în istoria literaturii italiene, drept una
dintre capodoperele secolului XX.
„Goliarda
scria așa cum citea, ca o cititoare, scria pentru cititorii cei mai puri și mai
îndepărtați, cu o dăruire lucidă și totodată pasională, afectuoasă și senzuală,
atentă la bătăile inimii unei opere mai mult decât la concepte și la forme.
La
idei, nu, la idei era foarte atentă — se definea ca o scriitoare ideologică,
făcându-și evident o nedreptate —, da, inima și ideile erau unica sa hrană
literară. În rest, scria cu adevărat pentru cititorii cei mai puri și mai
îndepărtați, singurii pe care reușea să-i simtă frățește aproape”, mărturisește
Angelo Pellegrino în prefața cărții.
Arta bucuriei a fost
scrisă de-a lungul a nouă ani, din 1967 până în 1976. Acest monumental roman sicilian, a cărui
poveste începe în anul 1900 și își urmează personajul principal, Modesta, pe
parcursul întregii perioade a secolului XX, este în același timp un roman al
maturizării, o poveste despre aventuri și descoperiri sexuale, o ficțiune autobiografică
și o schiță a trecutului moral, politic și social al Italiei. Născută într-un
mic sat sicilian și orfană la nouă ani, Modesta își petrece copilăria într-o
mănăstire crescută de maici. Senzuală, mândră și hotărâtă, Modesta vrea să
descopere bogăția infinită a vieții și astfel începe să distrugă toate
barierele sociale care îi împiedică căutările și împlinirea dorințelor sale. Îi
seduce atât pe bărbați, cât și pe femei și chiar uciderea devine acceptabilă ca
mijloc de înlăturare a unui obstacol în calea fericirii și a descoperirii de
sine.
„Goliarda
nu se recunoștea prea mult în Modesta — la urma urmei, Arta bucuriei nu
e un roman autobiografic —, răspundea ușor tulburată că Modesta e mai bună
decât ea, semn că Modesta poate fi chiar ea, dar amestecată și cu Beatrice,
Carlo, Bambù, Nina, Mattia și chiar cu bunica Gaia, mărturisește Angelo
Pellegrino, soțul Goliardei și primul editor al cărții.
Ediția
în limba română a cărții, disponibilă în librăriile fizice și online din
întreaga țară, apare în traducerea din
limba italiană și note de Corina Popescu.
ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.
Romanul laureat cu Marele Premiu al Academiei Franceze din 2019, tradus în colecția ANANSI. World Fiction
Roman electrizant, Civilizații ne prezintă o istorie alternativă a lumii moderne, o poveste în care vikingii descoperă America, Cristofor Columb nu se întoarce niciodată în Spania, regele incaș Atahualpa invadează Europa, în timp ce Cervantes este exilat în Cuba. Povestea unei globalizări inversate, așa cum ar fi putut avea loc în alte condiții, într-o Europă în care imperiile se confruntă, alianțele se reconfigurează și religiile sunt opuse.
„Este evident pentru mine că Al Doilea Război Mondial este cel mai tragic moment din istoria omenirii. Însă evenimentul care a generat cele mai mari răsturnări a fost descoperirea Americii. Prin urmare, acolo mi s-a părut cel mai interesant și cel mai fructuos să situez o inversare istorică”, declara Laurent Binet într-un interviu acordat criticilor de la The Daily Telegraph, care nu au ezitat să numească Civilizații drept „cea mai bună carte a lui Binet de până acum, opera unui mare scriitor ajuns la maturitate”.
Considerat astăzi unul dintre cei mai importanți scriitori francezi ai generației sale, Laurent Binet și-a început strălucit cariera câștigând Premiul Goncourt pentru primul său roman. Civilizații, cel de-al treilea roman al său, premiat și primit cu entuziasm atât de public, cât și de criticii din Hexagon, îi confirmă lui Laurent Binet statutul de scriitor de primă mărime.
Romanul lui Laurent Binet, literatură contrafactuală de cea mai pură esență, exploatează ipoteza unei răsturnări a istoriei, ce reușește să fie verosimilă și să dea naștere unei literaturi captivante, ca un joc de strategie.
În jurul anului 1000, fiica lui Erik cel Roșu pune piciorul, alături de vikingii ei, în America Centrală, aducând caii, fierul și virusurile creatoare de anticorpi. În 1492, Columb nu descoperă America. În 1531, din cauza unui război civil, Atahualpa – Fiul Soarelui – fuge în Cuba, apoi traversează „Marea Ocean" și, însoțit de 181 de soldați, de 37 de cai și de o pumă uriașă, cucerește Europa.
Ediția în limba română, disponibilă din această lună în librăriile fizice și online din întreaga țară, poartă semnătura traducătorului Claudiu Constantinescu.
Laurent Binet (n. 1972) s-a născut la Paris și a absolvit studii de literatură modernă la universitatea unde predă în prezent (Paris VIII). Primul său roman, HHhH, roman istoric postmodern despre asasinarea lui Reinhard Heydrich, a câștigat Prix Goncourt du Premier Roman și a devenit bestseller internațional. Cel de-al doilea roman al său, La Septième Fonction du langage, roman metaficțional despre Roland Barthes, a câștigat Prix Interralié și Prix du roman Fnac în 2015. Laurent Binet este și muzician, fost membru al formației Stalingrad, pentru care și compunea.
ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.
Primul volum al „Cvartetului Otoman”, romanul „Ca o rană de sabie” de Ahmet Altan
Îndrăgit de cititorii din România datorită volumului de memorii Nu voi mai vedea lumea niciodată, unul dintre cele șase titluri cu care a debutat colecția ANANSI, Ahmet Altan ni se relevă acum în ipostaza de prozator, cu ocazia traducerii în limba română a romanului Ca o rană de sabie, prima parte a Cvartetului Otoman, o saga ce amintește de Război și pace, urmărind nu doar curentele politice și sociale ale vremii, ci și viețile erotice și sentimentale ale personajelor sale.
Intrigă, trădare, iubire, război, progres și tradiție sunt culorile ce alcătuiesc fundalul acestei fresce pe care prind viață poveștile unui ofițer din armata otomană, ale medicului aflat în slujba sultanului, ale unui vlăstar al casei regale și ale unei aristocrate seducătoare. În tot acest timp, societatea căreia-i aparțin se transformă, iar imperiul se destramă.
Cartea a fost tradusă cu succes în întreaga lume, bucurându-se de cronici apreciative în cele mai importante publicații: „un portret năucitor al Istanbulului din secolul al XIX-lea” (Asymptote), „o aventură epică magică, minunată despre un imperiu aflat în pragul colapsului” (La Stampa), „o poveste remarcabilă despre o bucată fascinantă din istoria Turciei” (The Historical Novels Review), „un roman captivant despre iubirea obsesivă și tirania absolută, o poveste despre decădere, ce dramatizează momentele premonitorii din viața imperiului și a supușilor sultanului” (Publishers Weekly).
„Nu-mi pasă de ceea ce este la modă în literatură. Pentru mine, principalul subiect care contează în literatură sunt oamenii și destinele lor. Consider că cea mai mare provocare pentru un scriitor este aceea de a putea descrie în mod autentic frământările interioare ale personajelor sale: puterea, disperarea, luptele. Clasicii au reușit asta. Majoritatea scriitorilor moderniștilor și post-moderniștilor, însă, s-au întrecut să se îndepărteze de asta. Au ales alte formule literare, mai jucăușe, dar și mai superficiale. Au ales să acționeze ca și când totul despre ființele umane ar fi fost deja spus și nu ar fi nimic altceva despre care să se poată scrie. Pe mine, provocarea de a căuta noi formule literare nu mă interesează. Mă bucură să scriu despre oameni și destinele lor, este ceva ce mă împlinește ca scriitor. Nu caut formule noi. Vreau însă să scriu mai bine decât oricine altcineva în formulele clasice pe care le știe toată lumea”, mărturisea Ahmet Altan într-un interviu acordat în urmă cu câțiva ani celor de la The Guardian.
Ediția în limba română a cărții poartă semnătura traducătoarei Luminița Munteanu, unul dintre cei mai apreciați traducători români, directoarea Departamentului de Limbi și Literaturi Orientale al Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București.
„Ca o rană de sabie mi-a adus aminte, în mod aparent paradoxal, de alte romane și mai cu seamă de alți autori care s-au orientat, uneori în mod stăruitor, către subiecte cu miză similară: agonia marilor imperii, împletită cu agonia oamenilor, uneori eroi, alteori victime sigure și nu mai puțin pasive ale vremurilor în schimbare. Traducând anumite pasaje sau confruntându-mă cu anumite tipologii umane din romanul lui Ahmet Altan, mă duceam fără să vreau cu gândul la Marșul lui Radetzky de Joseph Roth sau la Somnambulii de Hermann Broch. Romanul lui Ahmet Altan este stăpânit uneori de aceeași atmosferă de «apocalipsă veselă», de dezastru care, prin repetare și supralicitare cotidiană, își pierde noima, de același amestec neverosimil de caractere și destine, de aceeași resemnare sceptică în fața capcanelor și a fundăturilor istoriei. Protagoniștii trăiesc intens și periculos, pe fundalul Istanbulului atemporal și decadent, dar și al Salonicului în fierbere, stăpânite de sentimentul ineluctabilului… Cu toții, potențiali învingători și învinși, au conștiința faptului că viitorul, cu neputință de anticipat în toată măreția ori abjecția sa, nu va mai arăta niciodată la fel… Putem vorbi, păstrând proporțiile, despre un fin de siècle otoman care coincide, de fapt, cu sfârșitul otomanilor și al civilizației lor”, a mărturisit Luminița Munteanu.
Ahmet Altan (1950) este unul dintre cei mai citiți prozatori turci, dar și un jurnalist redutabil. A fost adus în fața instanței de cel puțin 100 de ori din cauza opiniilor sale politice incomode și a stilului său direct. Este cunoscut ca unul dintre primii intelectuali turci care au recunoscut că ceea ce Imperiul Otoman a făcut populației armene se califică drept genocid. În 2016, în urma puciului eșuat din Turcia, Altan a fost judecat și condamnat pentru ca ar fi transmis „mesaje subliminale” puciștilor în timpul unei emisiuni televizate. Deși condamnat la închisoare pe viață, a fost eliberat în aprilie 2021, prin decret al Curții Supreme de Apel a Turciei. Întreaga corespondență îi este monitorizată și cenzurată. De la debutul din 1982, Altan a publicat zece romane și opt volume de eseuri. În colecția Anansi. World Fiction a apărut volumul de memorii Nu voi mai vedea lumea niciodată.
ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.
Prima traducere în limba română din opera lui Louise Glück, laureata Nobelului literar din 2020
„Noapte credincioasă și virtuoasă (2014) a marcat o etapă nouă în creația lui Louise Glück, după ce scriitoarea își adunase întreaga creație poetică într-o antologie masivă: Poems 1962-2012. Este un volum al ambiguităților, al eurilor care se dezvăluie în fața oglinzii vaste a nopții. Noaptea este fundalul pe care se desfășoară aventurile intelectuale ale acestor 24 de titluri distribuite în mod egal de-o parte și de alta a poemului Miezul nopții. Eul difuz care parcurge domeniul nocturn este generatorul ambiguităților, pentru că pune la îndoială atât «realitatea», cât și limba menită s-o exprime. Ambiguitatea inițială, a eului care nu se poate desprinde din comunitatea celor plecați pe râul timpului și al nopții, se transferă în omofonii purtătoare de sens și simultan de contrasens. În volum există și unele omofonii care nu au putut fi redate în limba română, precum cea din titlu și din poemul omonim sau polisemii imposibil de redat. Sper însă că am reușit să «echivalez» austeritatea și ambiguitățile de substanță ale volumului”, a mărturisit Bogdan-Alexandru Stănescu.
Considerată una dintre cele mai importante voci din poezia americană contemporană, LOUISE GLÜCK (n. 1943) este autoarea a douăsprezece volume de poezie și a două volume de eseuri. De-a lungul timpului fost recompensată cu cele mai importante premii literare de peste ocean și din Europa: Premiul Nobel pentru Literatură 2020, Premiul Tranströmer 2020, National Humanities Medal 2015, National Book Award 2014, Premiul Bollingen 2001, Premiul Pulitzer 1993, National Book Critics Circle Award 1985.
„Unul dintre motivele pentru care Glück s-a dovedit a fi o figură centrală a poeziei americane din ultimele cinci decenii este remarcabilul său talent de a reabilita magia. În ciuda austerității dezabuzate, ea rămâne o mare creatoare de magie. Nu este vorba aici despre optimism sau despre recuperare, în sensul convențional al cuvântului. Mai curând, pentru Glück și vocile personajelor sale, simpla supraviețuire apare ca o minune fără pereche...
Ceea ce face ca Noapte credincioasă și virtuoasă să fie un volum atât de puternic este inventivitatea cu care autoarea reacționează nu doar în fața propriei condiții de muritor, ci și în fața viziunii cu totul noi asupra lumii pe care și-o construiește.” (The New York Times Book Review)
În 2021, în colecția ANANSI. World Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare ale anului trecut. Opera poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, alături de romanul The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și de romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020.
ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.
Romanul recompensat cu Prix Goncourt 2020, tradus în limba română în colecția ANANSI
Zilele acestea, a plecat către librăriile din întreaga țară ediția în limba română a mult-așteptatului roman Anomalia de Hervé Le Tellier, distins în noiembrie cu Prix Goncourt 2020, apărută la Editura Pandora M, în colecția ANANSI. World Fiction, în traducerea Mădălinei Ghiu.
Publicată de prestigioasa editură franceză Gallimard, cartea lui Hervé Le Tellier nu doar că a primit anul trecut cea mai importantă distincție literară din Hexagon, ci a reușit să stabilească și noi recorduri privind vânzările. Astfel, în doar câteva săptămâni de la lansare, romanul Anomalia a fost vândut în Franța în peste 600.000 de exemplare, reușind să urce pe locul al doilea în clasamentul celor mai bine vândute cărți recompensate de-a lungul anilor cu premiul Goncourt.
„O carte pe care nu o mai lași din mână, un inevitabil bestseller, dar și o lucrare experimentală, ultraliterară, un exercițiu de stil comparabil cu Viața – mod de întrebuințare de Georges Perec”, scria îndrăgitul scriitor francez Frédéric Beigbeder imediat după apariția cărții, o reacție aproape la unison cu presa de limba franceză: „O carte strălucitoare, extrem de inventivă. Un fel de scenariu formidabil, un blockbuster american scris de un francez care se distrează” (Olivia de Lamberterie, France 2), „Un roman 2.0, amețitor și jucăuș, în care Hervé Le Tellier este în cea mai bună formă” (Jérôme Garcin, L’Obs).
Și Matei Vișniec, cunoscutul scriitor, dramaturg și jurnalist român stabilit la Paris a scris despre cartea lui Hervé Le Tellier, numind-o „o superbă parabolă filozofică destinată să ne oblige la multe întrebări, una foarte subtil sugerată fiind şi aceasta: oare de câte anomalii mai avem nevoie ca să înţelegem că undeva cineva ne testează, probabil pentru a-şi da seama dacă are sau nu sens să mai creadă în noi?”.
Romanul lui Hervé Le Tellier este conceput pe structura unui serial de televiziune de înaltă clasă, care creează dependență și, în același timp, concentrează stilurile și tramele a numeroase romane contemporane de succes: roman noir, thriller, roman de campus, de dragoste, de familie, biografic. Toate se petrec sub cupola unui cer SF unde a avut loc, în timpul unui zbor Paris-New York, un fenomen supranatural și sub semnul unei întrebări nebunești: oare lumea în care trăim este o uriașă simulare pe computer, iar ființele umane sunt programe mai mult sau mai puțin inteligente, cu destinul hotărât din afară?
Președinte
al celebrului Atelier de Literatură Potențială, OuLiPo, Le Tellier
aduce prin conceperea acestui roman fabulos un omagiu Exercițiilor de stil ale lui Queneau, scrierii sub constrângere practicate de Georges Perec și întregului manifest oulipian.
„Rareori
am întâlnit o scriitură mai ingenioasă, o imaginație mai prolixă, un
spirit ludic mai rafinat, care toate la un loc fac din traducerea cărții
o provocare, la care am încercat să răspund cu speranța că voi reuși să
ies cu bine din labirintul construit de autor în spirit oulipian.
Dacă
un cititor de azi, copleșit de un vizual fără limite ale fanteziei,
exclamă într-un moment de sațietate: Nimic nou sub soare!, iată că vine
acest roman fabulos, care întrece orice închipuire, vine această
anomalie care, ca un joc de lego complicat ale cărui piese se îmbucă
perfect, te lasă perplex în fața construcției finale”, mărturisea Mădălina Ghiu, traducătoarea cărții.
HERVÉ LE TELLIER s-a născut pe 21 aprilie 1957.
În 1992 a fost cooptat în OuLiPo (Atelierul de Literatură Potențială),
al cărui președinte este din 2019; despre această grupare a publicat o
lucrare de referință: Esthétique de l'Oulipo (Estetica Oulipo).
De formație matematician, apoi jurnalist – absolvent al Centrului de
Instruire a Jurnaliștilor din Paris (promoția 1983), este autor de
romane, nuvele, poezii, teatru.
Corespondența imaginară dintre autor și președintele Franței, Moi et François Mitterrand (Eu și François Mitterrand), dramatizată, se joacă din 2016, la Théâtre du Rond-Point din Paris. În 2013, volumul de proză scurta Contes liquides (Povestiri lichide, semnat Jaime Montestrela, un scriitor portughez inventat) a primit Marele Premiu pentru umor negru Xavier Forneret.
În 2021, în colecția ANANSI. World Fiction vor
apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor
recompensate cu cele mai importante premii literare ale anului trecut.
Opera poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și
publicată începând cu acest an, alături de romanul The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și de romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020.
ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.
Dialoguri despre literatură și război inspirate de romane traduse încolecția ANANSI
Tema primelor două evenimente din această serie, desfășurate sub motto-ul „Scrisori de pe front”, o reprezintă războiul – o încercare de a analiza modul în care evenimente dramatice precum conflictele armate din istoria contemporană și recentă pot deveni scena unor povești literare de o fragilitate și o frumusețe aparte, dar și purtătoare ale unor mesaje puternice.
„Scrisori de pe front 1”, cel dintâi eveniment din această serie, plănuit pentru data 8 aprilie, începând cu ora 18.00, online, pe paginile de Facebook #Anansi și #Cărturești, are ca punct de plecare romanul Fata care nu se putea opri din mers al scriitoarei siriene Samar Yazbek (traducere de Laura Sitaru). Despre felul în care evenimentele recente din războiul sirian pot da naștere unui proiect ficțional descris de la L’Express drept „un roman atins de har” vor vorbi doi intelectuali apreciați, cunoscuți în egală măsură și pentru preocupările lor civice susținute: scriitoarea și criticul literar Luminița Corneanu, alături de poetul, prozatorul și eseistul Radu Vancu.
La publicarea ediției în limba franceză a cărții lui Samar Yazbek, criticii de la Livres Hebdo remarcau puterea acestui roman este de „a face cuvintele să danseze pe foaia albă de hârtie”, iar în Suedia, criticii de la radioul național, Sveriges Radio, numeau cartea lui Samar Yazbek „un roman radical și vizionar”.
Cel de-al doilea eveniment din această serie, „Scrisori de pe front 2”, plănuit pentru data de 15 aprilie, de la ora 18.00, pe paginile de Facebook #Anansi și #LaDouăBufnițe, îi aduce față în față pe scriitorii Vasile Ernu și Bogdan-Alexandru Stănescu, protagoniștii unor dialoguri despre literatură care au fermecat în trecut sute de cititori. Pretextul întâlnirii îl constituie ediția în limba română a unuia dintre cele mai puternice romane semnate de Martin Amis. Este vorba despre Zona de interes (traducere de de Mihaela Ghiță), o carte năucitoare, tăioasă, asemenea unei oglinzi ce pare a realiza imposibilul: să pună în scenă o poveste autentică de dragoste ce se desfășoară într-un lagăr nazist, un triunghi amoros care-și trăiește micile drame pe fundalul unei „banalități a răului” cutremurătoare.
Imediat după publicare, romanul lui Martin Amis a stârnit reacții atât ale scriitorilor, cât și ale criticilor de la cele mai importante publicații de limbă engleză: „un tur de forță al virtuozității verbale, uluitor” (Richard Ford), „elegant și subtil, un efort sofisticat de a înțelege cultura cotidiană a genocidului” (Los Angeles Times).
Seria de evenimente reunite sub motto-ul „Dialoguri ANANSI” va continua cu două manifestări care își propun să așeze sub lupă două societăți contemporane extrem de diferite și problematicile socio-politice care pot ajunge la noi în cheie ficțională: America din romanul lui Ben Lerner, Școala din Topeka, și India din cartea Deepei Anappara, Patrula djinnilor.
În 2021, în colecția ANANSI. World Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare ale anului trecut. Opera poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, alături de romanul The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și de romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020.
ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.
Concurs de eseuri în limba engleză pentru liceeni inspirat de romanul HAMNET de Maggie O’Farrell
În cadrul evenimentului de lansare al romanului Hamnet de Maggie O’Farrell, Editura Pandora M, sub umbrela colecției ANANSI. World Fiction, alături de British Council România au lansat un concurs național de eseuri în limba engleză dedicat liceenilor.
În cadrul acestei competiții, participanții sunt invitați să își imagineze că sunt Shakespeare pentru o zi, să așeze povestea în scris și să o trimită către British Council România. La mijlocul lunii aprilie, juriul format din Nigel Bellingham, directorul British Council România, Mihaela Michailov – co-fondatoarea Centrului de Teatru Educațional Replika, lect.univ.dr UNATC „I.L.Caragiale”, și Bogdan-Alexandru Stănescu – scriitor, director editorial Editura Pandora M, coordonatorul colecției ANANSI. World Fiction, va evalua eseurile primite. Câștigătorii vor fi anunțați pe 23 aprilie, o zi cu o semnificație aparte pentru iubitorii literaturii de limba engleză: Ziua Internațională Shakespeare și Ziua Internațională a Cărții, în cadrul unui eveniment desfășurat la British Council România. Detalii despre competiție, pe pandoram.ro și pe britishcouncilromania.ro.
Competiția a fost anunțată de Nigel Bellingham, cel care a spus și câteva cuvinte despre carte.
„Hamnet este o carte extrem de puternică și de frumoasă, mă bucur că a fost tradusă în România. ANANSI este o colecție fantastică!” – Nigel Bellingham
„Mi-a plăcut Hamnet la nebunie. Am crescut într-un orășel situat la o oră distanță de locul unde s-a născut și a locuit Shakespeare până să plece spre Londra și, spre rușinea mea, n-am vizitat niciodată acest loc. Acum, după ce am citit cartea lui Maggie O’Farrell, sunt hotărât să vizitez Stratford.
Am îndrăgit romanul acesta din mai multe alte motive. Sunt absolvent de Litere, iar primul meu job a fost acela de profesor de engleză: am predat Shakespeare, îi cunosc operele. Romanul Hamnet, însă, m-a ajutat să înțeleg că Shakespeare a fost și el om, a trăit, a mâncat, a băut, a avut relații, a fost vesel, a suferit, a iubit, a pierdut. Este un nume atât de mare în lumea culturii universale, încât de multe uităm asta.
Apoi, mi-a plăcut romanul dintr-un motiv extrem de personal: eu știu pe propria piele ce înseamnă să pierzi un copil. Felul în care autoarea a transpus durerea lui Agnes în cuvinte mi se pare remarcabil. Felul în care a scris Maggie O’Farrell despre durere și despărțire este, deopotrivă, incredibil și de mare ajutor. Practic, așa vedem concret cum funcționează puterea vindecătoare a literaturii. Hamnet este o carte extrem de puternică și de frumoasă, mă bucur că a fost tradusă în România. ANANSI este o colecție fantastică!”.
„De piatră să fii și Hamnet reușește să te modeleze și să-ți schimbe materia dură în una fluidă.” – Marius Consantinescu
„De multă vreme nu am mai citit o carte care să mă bucure atât de sincer, atât de simplu și atât de lipsit de miză”, a mărturisit scriitorul și jurnalistul cultural Marius Constantinescu, unul dintre invitații evenimentului. „Aș spune că nu văd o miză absconsă care trebuie desfăcută strat după strat în această carte, alta decât aceea de a-ți desface tu sufletul pentru a o primi. Este o carte atât de simplu gândită și în același timp atât de desăvârșită în simplitatea ei, încât de piatră să fii și Hamnet reușește să te modeleze și să-ți schimbe materia dură în una fluidă. Este imaginea, este feelingul, este această parte auditivă și senzorială totodată. Este inclusiv simțul olfactiv stimulat în această carte.
Felul în care este concepută povestea, liniaritatea ei, o liniaritate care te ține acolo, îți facilitează adăstarea în poveste”, a completat acesta.
„Shakespeare reușește să devină un personaj viu, chiar și așa, împins în spate, după ce i ia reflectorul.” – Oana Stoica
Criticul de arte performative și jurnalista culturală Oana Stoica, prezentă de asemenea la dialog, a venit și cu perspectiva dramaturgului asupra romanului semnat de Maggie O’Farrell: „Pentru mine, unul dintre lucrurile importante în întâlnirea cu acest roman este faptul că el curge ca scriitură. Simplitatea este, însă, o aparență, este rezultatul unei scrieri geniale, al unei structuri extrem de complexe și al unei munci foarte complicate: această carte are câțiva piloni documentari rigizi. Maggie O’Farrell a trebuit să navigheze și să creeze în jurul lor o poveste care să susțină acești piloni și, în același timp, să fie o poveste care curge. Am citit-o printr-o grilă pe care nu eu mi-am impus-o, ci cartea.
Că nu este o carte despre Shakespeare, asta bănuiam și cred că de asta nici autoarea nu l-a numit, pentru că notorietatea lui risca să strivească aceste personaje. De data asta, Shakespeare este anexa. Este o carte despre femei și chiar, aș spune, una feministă. Dacă ne uităm la portretele femeilor care domină cartea, toate sunt niște femei care, într-un fel sau altul, încearcă să lupte pentru propriul statut social. Cu toate acestea, Shakespeare este în Hamnet un scriitor extrem de viu și reușește să devină un personaj viu, chiar și așa, împins în spate, după ce i se ia reflectorul. Shakespeare e un personaj rigid, dar Maggie O’Farrell îl umanizează în Hamnet. Astăzi, Shakespeare ar fi fost un scriitor foarte cool.”
„Maggie O’Farrell pictează cu lumină.” – Laura Câlțea
Moderatoarea evenimentului, Laura Câlțea, a propus o perspectivă ce îmbină analiza imaginilor vizuale şi a imaginilor literare, reușind și o bună punere în context a romanului lui Maggie O’Farrell: „Mi-a plăcut enorm de mult cartea asta, mi-a plăcut cât de perfect șlefuită este, mi-a plăcut mult ritmul. Unui autor, când îi iese ritmul, nu-l simți. Ești conștient că ceva nu merge doar atunci când ritmul nu este ceea ce trebuie. Mie, ritmul din Hamnet mi s-a părut că mi se apropie de o piesă de teatru. Alteori, mi s-a părut că duce către pictura narativă: Maggie O’Farrell pictează cu lumină!
Deși s-a vorbit adesea despre asta, eu nu am văzut Hamnet ca pe un roman feminist, ci mai curând ca pe o carte care merge într-o direcție a literaturii contemporane, care încearcă să revalorizeze și să repună în drepturi personaje până acum marginale: de la femei, la copii, la minorități. Este, dacă vreți, un gest de recuperare.
Cartea se deplasează puțin și înspre tragedia grecească, în care știi de la început despre ce este vorba, fără însă ca asta să strice în vreun fel actul receptării. Și noi știm povestea din Hamnet, încă de când parcurgem textul de pe copertă. Dar asta nu atinge cu nimic bucuria lecturii.
Apoi, aș mai menționa și o nouă direcție a literaturii recente, cea a recuperării lui Shakespeare prin ficțiune.”
În doar câteva luni de la publicarea în Marea Britanie, romanul lui Maggie O’Farrell a fost tradus în peste 30 de limbi și inclus în 15 topuri internaționale ale celor mai bune cărți ale anului trecut, fiind recompensat cu Women's Prize for Fiction 2020. Ediția în limba română, în traducerea Mihaelei Buruiană, a fost prima carte publicată în colecția ANANSI. World Fiction la începutul acestui an.











