Record de Ziua lui Brâncuși

În ajunul Zilei Naționale Constantin Brâncuși, la Casa de Licitații A10 by Artmark a avut loc prima licitație de artă contemporană a anului 2021, ce s-a dovedit totodată și cea mai lungă licitație de artă contemporană vreodată desfășurată. Evenimentul de ieri, 18 februarie, a durat nu mai puțin de 7 ore, de la 18:30 până după ora 1:30 dimineață, înregistrând vânzări totale de peste 715.000 de euro și o rată de adjudecare de 85,4%. Cu aceste cifre licitația de aseară devine cea mai bună licitație de artă contemporană care a avut loc până azi în România, deși licitația a avut loc doar online. Recordul anterior de vânzări într-o licitație de artă contemporană a fost stabilit în noiembrie 2019.

Licitațiile de Artă Contemporană, segment în creștere, ne-au obișnuit, regulat, la fiecare ediție, cu noi recorduri absolute de autor. Printre artiștii care au înregistrat recorduri se numără Constantin Brâncuși și Sabin Bălașa, dar și Adrian Ghenie sau Felix Aftene. 

Sculptura-obiect „Le Crocodile” a celui mai cunoscut artist român, Constantin Brâncuși, care face parte din seria experimentelor de atelier realizate în plumb de celebrul sculptor, a pornit de la prețul de 3.000 de euro și a fost adjudecată pentru 18.000 de euro, iar fotografia „Cap de fată (Premiere pierre directe)”, realizată și semnată de marele artist în anul 1908, uneia dintre lucările sale astăzi dispărute, a fost adjudecată pentru 14.000 de euro, pornind de la o valoare de doar 5.000 de euro.
 
Totuși, recordul Licitației de Artă Postmodernă și Contemporană a fost înregistrat de artistul contemporan Adrian Ghenie. Astfel, pictura „Untitled”, aparținând ciclului mitologic din anii 2000, a fost adjudecată pentru 129.000 de euro, iar cea de-a doua lucrare de Ghenie de mari dimensiuni din licitația de ieri seară, purtând numele exploziei stelei care devine mai strălucitoare, pentru ca apoi să revină la forma inițială, „Nova”, a fost adjudecată pentru 110.000 de euro.

Recorduri de autor au înregistrat și Sabin Bălașa cu o impresionantă „Călătorie”, adjudecată pentru 31.000 de euro, de la un preț de pornire de 5.000 de euro, sau Felix Aftene, cu „Îmblânzitorul de păsări”, care a fost adjudecat pentru 9.750 de euro. Și sculptura contemporană și-a făcut loc în rândul recordurilor înregistrate aseară, astfel lucrarea realizată de tânărul artist Costin Ioniță „Cavalerul Negru” a fost adjudecată pentru 30.000 de euro.
 
Pasionații de artă contemporană sunt îndemnați să achiziționeze postlicitație lucrările rămase neadjudecate prin plasarea unei oferte online pe site-ul www.artmark.ro/sau la auctions@artmark.ro.

ANDREI NACU: A(L/LE) CUI? / Miercuri, 4 noiembrie 2020, 19.00 / Prezentare de artist și lansare intervenție artistică

ANDREI NACU: A(L/LE) CUI?
Prezentare de artist
Miercuri, 4 noiembrie 2020 / 19.00
Live pe canalul YouTube al Salonului de proiecte

Intervenție artistică în expoziția EXPO_01_BUC_ARH_SP.PUBLIC
4 – 29 noiembrie 2020
Miercuri – Duminică / 15.00 – 19.00

Salonul de proiecte
Palatul Universul, Corp B, Etaj 1, Actor Ion Brezoianu 23–25, București

Intervenția lui Andrei Nacu în cadrul configurației actuale a Colecției de imagini Mihai Oroveanu implică introducerea unor fotografii noi în arhivă, fără a specifica însă care sunt acestea. Nacu extrapolează prin acest demers propria sa experiență de colecționar de fotografie, de artist care utilizează în practica sa materiale de arhivă și, nu în ultimul rând, cea de colaborator la Royal Anthropological Institute din Londra, instituție ce adăpostește o vastă colecție de imagini. Gestul său suscită multiple întrebări și creează premisele unor dezbateri privind politicile imaginii, revelând caracterul complex și totodată problematic al relației dintre imagine și proprietate. Construcția narațiunilor pornind de la arhiva constituită de Mihai Oroveanu se află într-un moment incipient, iar încărcătura politică a acestei situații nu trebuie ignorată. Potențialitatea ei, ce implică totodată și o mare responsabilitate a echipei de cercetare, este cu atât mai evidentă cu cât arhiva se află în plin proces de formatare, într-un context definit de cultura și circulația imaginii.

Această intervenție invizibilă – opacă chiar și pentru echipa proiectului – este completată de o diagramă inserată în spațiul expozițional, al cărei scop este să aducă aducă în discuție o serie de întrebări care extind misiunea asumată de cercetare a imaginilor, plasând-o într-o zonă (auto)interogativă: Cine a făcut fotografii? Când? În ce context? Ce funcție au îndeplinit ele? Care a fost traseul lor? Cine deține aceste fotografii acum? Cine le folosește? Cu ce scop? Ce rol are privitorul/utilizatorul și în ce fel este el interpelat de aceste întrebări? Poate fi arhiva un spațiu public? Prin faptul că sunt vizibile pentru vizitatori și utilizatori, astfel de interogații au menirea să suscite dezbateri continue despre rolul imaginii, aducând reflecția critică în spațiul arhivei.

Andrei Nacu (n. 1984) trăiește și lucrează în Iași și Londra. În practica sa artistică el utilizează fotografia documentară, albumul de familie și arhiva fotografică pentru a crea proiecte ce analizează intersecția dintre memoria personală și istoria socială. Lucrările sale recente includ video, instalație și performance, concentrându-se pe politica reprezentării și arheologia media. A studiat fotografia la University of Wales, Newport, U.K. și la Universitatea Națională de Arte George Enescu, Iași. / www.andreinacu.ro
--
Expoziția EXPO_01_BUC_ARH_SP.PUBLIC / Selecție din colecția de imagini Mihai Oroveanu imaginează un traseu eliptic prin diverse ipostaze ale arhitecturii bucureștene, sugerând o înțelegere mai vastă a spațiului public, din care edificiile arhitecturale reprezintă doar o mică parte. Această decizie a fost dictată de propria noastră înrădăcinare locală, precum și de prezența vastă a subiectului în cuprinsul colecției, iar selecția a fost ghidată de intenția construirii unei perspective cuprinzătoare – fie ea și fragmentară – asupra spațiului urban în transformare. Suita de imagini din expoziție caută să contrarieze diverse stereotipuri de reprezentare, să se îndepărteze din centru înspre periferii, să ofere vizibilitate unor categorii sociale mai largi sau să aducă în atenție rețeaua de servicii publice care formează nervurile ascunse ale metropolei.

Expoziția poate fi vizitată până pe 31 ianuarie 2021, detalii despre tururile ghidate vor fi anunțate în prealabil pe rețelele sociale.

www.photopastfuture.ro
--
Expoziția, intervenția artistică și prezentarea de artist fac parte din proiectul Imaginea fotografică între trecut și viitor ce are ca principală miză prezervarea și punerea în circulație publică a unui fond de imagini cu o enormă relevanță culturală și istorică, precum și organizarea în paralel a unor activități de artă contemporană. Proiectul se desfășoară în perioada iunie 2020 – noiembrie 2021, în parteneriat cu Fotogalleriet Oslo. Bugetul total al proiectului este 170.000 euro, din care valoarea sprijinului financiar nerambursabil este 152.000 euro.

Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA

Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea  relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul  Europei și statele baltice.
Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă.
În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro

Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural.
Bugetul Programului este de 29 milioane de euro.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro

--
Salonul de proiecte este un program axat pe cercetare și producție, promovând arta contemporană din România prin realizarea de expoziții, publicații, prezentări și dezbateri care o plasează în dialog cu contextul regional și internațional. Salonul de proiecte a fost fondat în 2011 în cadrul MNAC Anexa, iar din 2016 funcționează ca centru independent de artă contemporană în Palatul Universul, București. Echipa: Alexandra Croitoru, Magda Radu, Ștefan Sava

Salonul de proiecte beneficiază de sprijinul pe termen lung al Fundației Art Encounters, Timișoara.

www.salonuldeproiecte.ro
https://www.facebook.com/salonuldeproiecte
Instagram: photopastfuture, salonuldeproiecte

De 3 ori Ghenie într-o singură licitație

Extrem de rar, dar spectaculos de fiecare dată, avem prilejul să ne întâlnim la București cu un Ghenie autentic. Apariția din nou în licitații a celui mai bine cotat artist român contemporan va provoca probabil multă rumoare și interes de licitare în rândul colecționarilor de artă, atât autohtoni, cât și internaționali, câtă vreme la aceasta oră, se consideră în piața internațională că Ghenie este un must-have, fiind printre cei mai urmăriți și mai dezirabili artiști pentru orice mare colecție muzeală ori privată din lume. Ultima lucrare de Ghenie din seria ,,Lidless Eye”, ce deconstruiește portretul pictorului Van Gogh, apărută în licitație la Honk Kong în 6 octombrie, a fost adjudecată de Sotheby’s cu peste 5 milioane de euro, confirmând încrederea colecționarilor și investitorilor în valoarea și viitorul tânărului artist român.

O lucrare din același ciclu (,,The Lidless Eye”), iese la vânzare la București, dintr-o colecție internațională, peste mai puțin de 2 săptămâni, în Licitația Artmark de Artă Contemporană din seara de miercuri, 11 noiembrie. Colajul realizat de Adrian Ghenie în 2016 face parte dintr-aceeași celebră serie de ,,autoportrete” ale artistului, în care acesta se (re)imaginează drept unul dintre idolii săi din lumea artei, anume Vincent van Gogh, reinventând, astfel, genul ,,autoportretului”. Opera artistului băimărean pornește în licitație pentru prețul de doar 10.000 de euro.
Ghenie este prezent în aceeași Licitație de Artă Contemporană și cu alte două lucrări –  ,,Untitled/Memory”, respectiv ,,Untitled/Aripă”, care au prețuri de pornire de 20.000, respectiv, 6.000 de euro, fiind o întâmplare fericită și o premieră ca un artist de talia și de dezirabilitatea lui Ghenie să fie prezent într-o licitație, în România, cu 3 lucrări, mai ales având tematici ce reflectă preocupări discursive într-atât de ample și diverse. 

Licitația de Artă Contemporană prezintă creații contemporane ale tuturor artiștilor români importanți astăzi, iar Ștefan Câlția nu face excepție. Și Câlția înregistrează o prezență record în prima zi de Licitație de Artă Contemporană din 11 noiembrie, între care sunt de remarcat 5 opere semnificative. 

Cea mai impresionantă apariție în licitație revine pânzei de mari dimensiuni ,,Păpușăreasă din Salzburg cu rochie verde” (preț de pornire de 18.000 de euro), realizată în 2004. Alături de aceasta, o altă creație, datând de acum 2 decenii, ,,Călător cu maimuță” (preț de pornire de 14.000 de euro), dezvăluie un ,,mic teatru al lumii”, dar și un complex univers de viață, filtrat prin rațiune și cultură, prin prisma personajelor purtătoare de simboluri. Totodată, Ștefan Câlția este prezent în licitație și cu opere având estimări mai conservatoare, precum ,,Primăvară” (preț de pornire 8.000 de euro), ,,Cortegiu nocturn” (preț de pornire 2.800 de euro) sau ,,Tache de catifea” (preț de pornire 2.300 de euro). 

Un alt artist celebru, ce semnează un lot inedit și semnificativ al licitației din 11 noiembrie, este Geta Brătescu, artist complex, influențat de istoria artei și influent în practicile acesteia. Descoperim un crâmpei din universul acesteia de explorări artistice în tapiseria din 1972 (175cmx95cm), oferită în licitația de miercuri (preț de pornire de 10.000 de euro). 

Valoroși artiști români cu cotă internațională, care completează paleta ofertei contemporane din 11 noiembrie, sunt Corneliu Baba, Constantin Piliuță, Sabin Bălașa, Gheorghe Fikl, Sorin Ilfoveanu, Georgeta Năpăruș, Șerban Savu sau Mircea Cantor. Întâlnirea între artiștii de ieri, de azi și de mâine va avea loc online, pe platforma Artmark Live, de la ora 19:30, iar până atunci poate fi vizitată la Palatul Cesianu-Racoviță din strada C.A. Rosetti, nr. 5.