OPEN CALL: Atelier de Creative Writing / Fanzine Making

OPEN CALL
Deadline înscrieri: 2 septembrie 2022

UNIVERSUL FALS
Creative Writing / Fanzine Making

Atelier cu Ana Kun, Sorina Vazelina, V. Leac

Perioadă: 12—14 septembrie 2022
Loc de desfășurare: Centrul de Proiecte, Timișoara

Salonul de proiecte împreună cu The Secret Garden Bookshop anunță deschiderea înscrierilor pentru un atelier care va oferi posibilitatea de a dezvolta un proiect artistic bazat pe două mijloace de exprimare – scrierea creativă și realizarea de publicații independente. Participanții la acest atelier vor avea ocazia să contribuie la producția fanzinelor într-un cadru de lucru deschis, experimental, axat pe comunicare și munca în comun.

Tema principală a atelierului este UNIVERSUL FALS. Atelierul va gravita în jurul unor activități precum: conceperea de texte, identificarea unor metode de self-publishing, experimentul cu banda desenată, colajul, diverse tehnici alternative de reproducere și imprimare, cartea ca mediu artistic etc.

Crearea unui fanzin este un proces versatil care poate aduna idei, încurajând colaborarea, conversația și creativitatea pentru a produce o publicație care să reflecte lumea de astăzi. În cadrul atelierului participanții vor asista la prezentările realizate de tutori, iar apoi vor fi implicați în câteva exerciții pentru a-și realiza publicațiile. La sfârșitul atelierului va rezulta un fanzin, care va putea fi luat acasă de fiecare participant și care se va regăsi într-o expoziție ce va fi organizată la spațiul Minitremu din Timișoara în luna octombrie.

Organizatorii vor pune la dispoziția participanților toate materialele pentru desfășurarea în bune condiții a atelierului: creioane, pixuri, markere, benzi desenate, reviste, ziare, autocolante, ștampile, mostre de țesătură, foarfece, lipici, mașină de scris, capsator, copiator etc.

Înscrierile se fac online, completând acest formular, până la data de 2 septembrie 2022. Atelierul se va desfășura sub coordonarea lui Florin Fâra pe parcursul a trei zile, 12—14 septembrie 2022, între orele 14.00—19.00 (cu 1h pauză) și este GRATUIT. Este încurajată participarea tuturor celor care lucrează într-o disciplină creativă și care continuă să experimenteze în practica lor.

Gustări și băuturi răcoritoare incluse :)

Tutori atelier:
Ana Kun (n. 1981) este artistă vizuală din Timișoara, lucrează cu text și imagine pe subiecte sociale, politice și de mediu. Este activă pe scena de publicații independente și a produs peste 20 de fanzine și cărți pe teme politice și culturale.

Sorina Vazelina (n. 1986) este ilustratoare, designer grafic și autoare de benzi desenate. Lucrează în medii diferite, de la ilustrații vectoriale la gravură sau serigrafie, producând cărți, benzi desenate, printuri, picturi murale, colaje etc. Versatilitatea practicii sale artistice i-a adus, printre altele, colaborări cu reviste, ONG-uri, festivaluri, muzicieni și edituri.

V. Leac (n. 1973) este poet speculativ și cercetător obscur al zonelor dispărute din geografia actuală. A publicat mai multe volume de poeme la diverse edituri. Membru fondator al grupării literare Celebrul animal şi al revistei Ca şi Cum. În 2012, împreună cu Bianca Băilă, înființează MOI - muzeul ordinii interioare. Curator al evenimentului W.A.D. Arad, 2014. Co-autor al lungmetrajului eco-horror Bodrog, 2019. Autor al mai multor filme de scurt metraj și video-poeme.

---
Acest eveniment este organizat de Asociația Salonul de proiecte, ca parte a proiectului „Media și publishing: între investigație și cercetare artistică / Image, press, and public space”.

Cu sprijinul: Foundation for Arts Initiatives

Parteneri: The Secret Garden Bookshop, Asociația La Figurat, Asociația Minitremu, Galeria Ivan

Proiect cultural finanţat de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte

---
Salonul de proiecte este un program axat pe cercetare și producție, promovând arta contemporană din România prin realizarea de expoziții, publicații, prezentări și dezbateri care o plasează în dialog cu contextul regional și internațional. Salonul de proiecte a fost fondat în 2011 în cadrul MNAC Anexa, iar din 2016 funcționează ca centru independent de artă contemporană în Palatul Universul, București. Echipa: Alexandra Croitoru, Magda Radu, Ștefan Sava
www.salonuldeproiecte.ro
http://www.facebook.com/SdeProiecte
www.photopastfuture.ro
Instagram: salonuldeproiecte, photopastfuture

The Secret Garden a început în 2012, sub forma unor evenimente de artă independentă, combinate cu muzica electronică. De-a lungul vremii, a organizat expoziții, petreceri, proiecții de film, picnicuri, iar deseori, a colaborat cu artiști români pentru a lansa împreună publicații de artă. The Secret Garden Bookshop, deschis în 2020 împreună cu Indecis Artist Run, oferă un spațiu creativ pentru artă, cărți, reviste internaționale, publicații DIY, fanzine, benzi desenate și tot felul de afișe sau postere, precum și obiecte de ceramică sau design interior. https://www.facebook.com/thesecretgardentm
Instagram: thesecretgardentm

MARIA PASENAU: The Gender Orchestra / Miercuri, 9 iunie 2021, 19.00 / Prezentare de artist și lansare intervenție artistică

MARIA PASENAU: The Gender Orchestra

Prezentare de artist
Miercuri, 9 iunie 2021 / 19.00
Live pe canalul YouTube al Salonului de proiecte

Intervenție artistică în expoziția EXPO_02_GEN
9 iunie – 4 iulie 2021
Miercuri – Duminică / 15.00 – 19.00

Salonul de proiecte
Palatul Universul, Corp B, Etaj 1, Actor Ion Brezoianu 23–25, București

Maria Pasenau este artista invitată să realizeze ultima intervenție din cadrul expoziției EXPO_02_GEN, pornind de la materiale aflate în Colecția de imagini Mihai Oroveanu. Practica ei include cel mai adesea fotografia într-un cumul de alte medii artistice – text, performance, film – compunând narațiuni profund idiosincratice și contradictorii în care propria subiectivitate, mediul înconjurător și interacțiunile cu persoanele apropiate, sunt constant supuse unor procese de resemnificare. Chiar dacă viața și corpul ei constituie de cele mai multe ori sursele predilecte la care artista recurge pentru a produce imagini, acestea se metamorofozează într-un registru suprapersonal, fără a putea distinge cu precizie cum se/ce anume produce joncțiunea cu propriile noastre scenarii și proiecții imaginare. Parte din generația foarte tânără a artiștilor norvegieni, Maria Pasenau este pe deplin conștientă de spectrul omniprezent al imaginilor vehiculate pe rețelele sociale, de rolul lor în modelarea subiectivităților, de constanta presiune de a performa identități care să confere validare și să întărească statutul social sau profesional al celor care le adoptă. Dacă se figurează pe sine și viața ei, Pasenau merge însă într-o direcție radical opusă: ea nu își „glamurizează” existența și corpul, ci le expune într-o manieră nefiltrată, cât se poate de diferită de standardele estetice sau de acceptabilitate pe care le întâlnim, de pildă, pe Instagram. Reziduuri ale vieții cotidiene, prieteni queer pe care îi fotografiază în scenarii improvizate pline de umor, jucării și obiecte care sunt deturnate de la funcționalitatea lor inofensivă și devin brusc altceva – toate acestea formează o rețea de ființe, materii și obiecte, deopotrivă interconectate și autonome, care sunt impregnate cu o aură inconfundabilă, profund neliniștitoare și ludică.

Pentru intervenția ei în cadrul expoziției EXPO_02_GEN, Maria Pasenau a ales să creeze câteva montaje în care fotografii extrase din Colecția de imagini Mihai Oroveanu sunt plasate în corespondență cu imagini din arhiva personală. „Răsfoirea” arhivei istorice, care nu i-a putut fi făcută accesibilă decât în varianta ei digitalizată, fiind deci incomplet disponibilă, a favorizat un tip de interacțiune distantă și în același tip deconectată, care a rezonat cu caracterul informal și direct pe care Pasenau îl adoptă în arta ei. De la alăturări ce au la bază asemănări formale sau tipologice, până la juxtapuneri contrastante, și care pot genera chiar o anumită perplexitate, combinațiile rezultate pun în lumină dezinvoltura și ingeniozitatea acestor asocieri, acordând totodată un loc special unor cadre și situații aparent insignifiante, frivole și ușor de ignorat, situate în marginea narațiunilor pe care arhiva, în sensul ei clasic-normativ, și-a propus să le construiască.

Maria Pasenau (n. 1994) este o artistă vizuală care trăiește și activează în Oslo. Ea a studiat la Norwegian School of Photography în Trondheim. Printre expozițiile personale recente pot fi menționate Whit Kind Regrets Pasenau (2018, Makeriet, Malmö), My Name is End, Bitter End (2018, K4 Gallery, Oslo), Pasenau and the Devil (2019, Fotogalleriet, Oslo). A participat în numeroase expoziții de grup precum Early Works (2017, New Galerie, Paris), The Hoodies (2017, Kristiansand Kunsthall), Faithless Pictures (2018, Norwegian National Museum, Oslo), Pinkcube (2018, Tenthaus, Oslo), Sub (2018, Akerhus Kunstsenter, Lillestrøm). În 2018 Pasenau a publicat prima ei carte fotografică Whit Kind Regrets Pasenau, urmată de Pasenau and the Devil realizată în conexiune cu expoziția de la Fotogalleriet în 2019 și The Hoplesness Of Beeing Alive în 2020. Ea are lucrări în colecția permanentă de la Norwegian National Museum, numărându-se printre cei mai tineri artiști achiziționați de această instituție.

Această intervenție artistică este un rezultat al colaborării între Fotogalleriet Oslo și Salonul de proiecte, conversațiile între parteneri vizând și procesul de selectare a unor artiști din Norvegia care au disponibilitatea să reacționeze la imaginile din arhivă, propunând producții noi.

EXPO_02_GEN / Selecție din colecția de imagini Mihai Oroveanu aduce împreună o paletă largă de tehnici care pun în lumină evoluția dispozitivului fotografic, de la clișee pe sticlă și negative pe film, unele dintre ele scanate acum pentru prima dată, la printuri originale realizate de studiouri fotografice active în România între sfârșitul secolului al XIX-lea și mijlocul secolului XX, de la fotografii oficiale, atent coregrafiate și controlând felul în care sunt înfățișați subiecții lor la improvizații de tip vernacular în care libertatea de manifestare în fața camerei este incomparabil mai mare. Selecția se depliază ca un montaj, care aduce împreună teme și tipologii legate de vizualizarea prin fotografie a problematicii genului și care propune, pe de altă parte, juxtapuneri neașteptate care contrariază așteptările, destabilizează sensuri profund înrădăcinate cultural și stimulează mecanismul de interpretare al fiecărui privitor.

Expoziția poate fi vizitată până pe 4 iulie 2021, detalii despre tururile ghidate vor fi anunțate în prealabil pe rețelele sociale.

www.photopastfuture.ro 

Expoziția, intervenția artistică și prezentarea de artist fac parte din proiectul Imaginea fotografică între trecut și viitor ce are ca principală miză prezervarea și punerea în circulație publică a unui fond de imagini cu o enormă relevanță culturală și istorică, precum și organizarea în paralel a unor activități de artă contemporană. Proiectul se desfășoară în perioada iunie 2020 – noiembrie 2021, în parteneriat cu Fotogalleriet Oslo. Bugetul total al proiectului este 170.000 euro, din care valoarea sprijinului financiar nerambursabil este 152.000 euro.

Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA

Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea  relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul  Europei și statele baltice.
Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă.
În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro 

Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural.
Bugetul Programului este de aproximativ 34 milioane de euro.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro 

Salonul de proiecte este un program axat pe cercetare și producție, promovând arta contemporană din România prin realizarea de expoziții, publicații, prezentări și dezbateri care o plasează în dialog cu contextul regional și internațional. Salonul de proiecte a fost fondat în 2011 în cadrul MNAC Anexa, iar din 2016 funcționează ca centru independent de artă contemporană în Palatul Universul, București. Echipa: Alexandra Croitoru, Magda Radu, Ștefan Sava

Salonul de proiecte beneficiază de sprijinul pe termen lung al Fundației Art Encounters, Timișoara. 

www.salonuldeproiecte.ro
https://www.facebook.com/salonuldeproiecte
Instagram: photopastfuture, salonuldeproiecte 

MIHAI MIHALCEA: Album de familie - Prezentare de artist și lansare intervenție artistică

MIHAI MIHALCEA: ALBUM DE FAMILIE
Prezentare de artist
Miercuri, 7 aprilie 2021 / 19.00
Live pe canalul YouTube al Salonului de proiecte

Intervenție artistică în expoziția EXPO_02_GEN
7 aprilie – 9 mai 2021
Miercuri – Duminică / 15.00 – 19.00*

Salonul de proiecte
Palatul Universul, Corp B, Etaj 1, Actor Ion Brezoianu 23–25, București

Prima intervenție artistică din cadrul expoziției EXPO_02_GEN, pornind de la materiale aflate în Colecția de imagini Mihai Oroveanu, îi aparține lui Mihai Mihalcea și este o lucrare video colectiv-participativă care se intitulează Album de familie. În cazul acesta, sursa este oferită de un album din anii ’20–’30 cu fotografii nud în care sunt reprezentate diverse figuri feminine, în ipostaze ce eludează erotizarea forțată și obiectificarea corpurilor pe care le întâlnim de obicei în astfel de situații. Inventarul de poziții și gesturi care se construiesc în relația cu camera de fotografiat transmite mai degrabă impresia de relaxare, dezinvoltură și spirit ludic și denotă un tip de asumare care dezvăluie vulnerabilități, dar și moduri subtile de afirmare a puterii și subiectivității femeilor captate în fotografii.

Mihai Mihalcea a ales să transpună acest album într-un format video ce aduce împreună comunități de persoane de care el este atașat în diverse feluri, într-o perioadă în care lipsa de contact cu ceilalți, izolarea și singurătatea au afectat traiul tuturor. Albumul fotografic original funcționează un punct de referință și „călătorește” prin diverse medii, spații și corpuri, având potențialul să devină un vehicol de prezervare pentru viitor a cercului de apropiați și cunoscuți ai lui Mihalcea care compun familia sa extinsă: prieteni, colegi, lucrători culturali, artiști, membri ai comunității queer, colaboratori. Fiecare participant a fost invitat să recreeze cu propriul corp, în spațiul domestic, o anumită fotografie selectată din albumul de arhivă, însă în locul imaginilor statice a fost aleasă interpretarea prin intermediul unor scurte secvențe video. Aceste viniete filmate nepretențios, neregizate sau controlate de autorul propunerii, sunt înlănțuite într-un montaj video care filtrează extrem de puțin, sau aproape deloc, materialul primit. Adaptând formatul de tip „album” la condițiile de astăzi nu vizează doar producerea unei capsule a timpului prezent, așa cum altădată memoria era prezervată în fotografii, ci și să facă vizibilă tensiunea atât de definitorie pentru momentul actual între neputința fiecăruia – „goliciunea” înseamnă și lipsa de apărare în fața pandemiei – și nevoia de a fi împreună prin recursul la corporalitate, corpul fiind deopotrivă un factor major de vulnerabilitate și un agent al imaginației și comunicării în pofida a orice.

Participanți: Cătălin Anchidin, Alexandra Andronic, Despina Bădescu, Dinu Bodiciu, Corina Bucea & Țiți, Chlorys, Lorena Cocioni, Cosmin Costinaș, Alexandra Croitoru, Adnana Cruceanu, Mădălina Dan, Matei David, Renate Dinu & Jimmy, Paul Dunca/Paula Dunker, Ștefania Ferchedău, Eduard Gabia, Nona Inescu, Lavinia Ionescu, Radu Jude, Petre Kis, Cristina Lilienfeld, Alina Lupeș, Virginia Lupu, Aron Madon, Nicolae Mandea & Gășu-Gășu, Rolando Matsangos, Răzvan Mazilu, Mihaela Michailov, Maria Mora, Ciprian Mureșan, Cristian Nanculescu, Bogdan Olarson, Erika Olea, Dragoș Olea, Cosima Opârtan, Alex Opriță & Pupi, Livia Pancu, Ana Papadima, Manuel Pelmuș, Xandra Popescu, Leta Popescu, Anamaria Pravicencu & Simone, Magda Radu, Anca Rujoiu, Ștefan Sava, Ionuț Sociu, Alexandru Solomon, Corina Sucarov & Maligno, Cosmin Țapu, Valentine, Lucian Varvaroi, Mihaela Vasile, Sofia Zadar
Editare video: Crăița Niga

Mihai Mihalcea (n. 1969) este un artist și coregraf stabilit la București. El a inițiat proiecte și a participat la fondarea unor structuri cheie care au avut ca rezultat recunoașterea internațională a scenei românești de dans contemporan precum Grupul Marginalii, Asociația Solitude Project, Centrul Multi Art Dance, subRahova, Căminul Cultural. Între 2005 și 2013 a fost directorul Centrului Național al Dansului București, instituție pe care a co-fondat-o. Lucrările sale coregrafice produse între 1994 și 2009 au fost prezentate în cadrul unor instituții și festivaluri precum Tanzquartier Wien, Tanz im August Berlin, Paris Quartier d’Été, Springdance Utrecht, Teatrul Național București, La Filature Mulhouse. În perioada 2010-2019 a creat un proiect de ficționalizare a propriei biografii transformându-se în Farid Fairuz, identitate sub care a acționat și performat în spațiul public, lucrările din această perioadă fiind prezentate atât în context coregrafic cât și în contextul artei vizuale, în instituții precum Kunsthalle Gent, Black Box Theater Oslo, Rencontres Choreographiques de Seine-Saint-Denis, Hebbel Am Ufer (HAU) Berlin, Fabrica de Pensule Cluj, CNDB, Galeria de artă contemporană a muzeului Brukenthal Sibiu. Din 2019 Mihai Mihalcea a revenit la numele său real și totodată în echipa Centrului Național al Dansului București, în poziția de Director de Programe și Proiecte.

--
EXPO_02_GEN / Selecție din colecția de imagini Mihai Oroveanu aduce împreună o paletă largă de tehnici care pun în lumină evoluția dispozitivului fotografic, de la clișee pe sticlă și negative pe film, unele dintre ele scanate acum pentru prima dată, la printuri originale realizate de studiouri fotografice active în România între sfârșitul secolului al XIX-lea și mijlocul secolului XX, de la fotografii oficiale, atent coregrafiate și controlând felul în care sunt înfățișați subiecții lor la improvizații de tip vernacular în care libertatea de manifestare în fața camerei este incomparabil mai mare. Selecția se depliază ca un montaj, care aduce împreună teme și tipologii legate de vizualizarea prin fotografie a problematicii genului și care propune, pe de altă parte, juxtapuneri neașteptate care contrariază așteptările, destabilizează sensuri profund înrădăcinate cultural și stimulează mecanismului de interpretare al fiecărui privitor.

Expoziția poate fi vizitată până pe 4 iulie 2021, detalii despre tururile ghidate vor fi anunțate în prealabil pe rețelele sociale.
* Programul de vizitare poate suferi modificări în funcție de restricțiile legate de COVID-19, noile intervale orare vor fi anunțate pe rețelele sociale.

www.photopastfuture.ro

--
Expoziția, intervenția artistică și prezentarea de artist fac parte din proiectul Imaginea fotografică între trecut și viitor ce are ca principală miză prezervarea și punerea în circulație publică a unui fond de imagini cu o enormă relevanță culturală și istorică, precum și organizarea în paralel a unor activități de artă contemporană. Proiectul se desfășoară în perioada iunie 2020 – noiembrie 2021, în parteneriat cu Fotogalleriet Oslo. Bugetul total al proiectului este 170.000 euro, din care valoarea sprijinului financiar nerambursabil este 152.000 euro.

Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA

Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea  relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul  Europei și statele baltice.
Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă.
În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro

Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural.
Bugetul Programului este de aproximativ 34 milioane de euro.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro

--
Salonul de proiecte este un program axat pe cercetare și producție, promovând arta contemporană din România prin realizarea de expoziții, publicații, prezentări și dezbateri care o plasează în dialog cu contextul regional și internațional. Salonul de proiecte a fost fondat în 2011 în cadrul MNAC Anexa, iar din 2016 funcționează ca centru independent de artă contemporană în Palatul Universul, București. Echipa: Alexandra Croitoru, Magda Radu, Ștefan Sava

Salonul de proiecte beneficiază de sprijinul pe termen lung al Fundației Art Encounters, Timișoara.

www.salonuldeproiecte.ro
https://www.facebook.com/salonuldeproiecte
Instagram: photopastfuture, salonuldeproiecte

LINN PEDERSEN: DRIFTERS / 9 decembrie 2020 / Prezentare de artist și lansare intervenție artistică

LINN PEDERSEN: DRIFTERS

Prezentare de artist
Miercuri, 9 decembrie 2020 / 19.00
Live pe canalul YouTube al Salonului de proiecte

Intervenție artistică în expoziția EXPO_01_BUC_ARH_SP.PUBLIC
9 decembrie 2020 – 10 ianuarie 2021
Miercuri – Duminică / 15.00 – 19.00

Salonul de proiecte
Palatul Universul, Corp B, Etaj 1, Actor Ion Brezoianu 23–25, București

Intervenția artistei Linn Pedersen în cadrul configurației actuale a Colecției de imagini Mihai Oroveanu este reprezentată de două colaje ce au la bază o secvență de cinci fotografii cu dirijabile care survolează teritoriul Basarabiei în 1919, la puțin timp după sfârșitul Primul Război Mondial și alipirea Basarabiei de regatul României. Informațiile referitoare la spațiul și timpul acestor acțiuni apar scrise de mână chiar pe suprafața fotografiilor. Din august până în noiembrie dirijabilele au străbătut cu serenitate spațiul aerian, deși uneori au avut parte de „vânt și vreme grea”. Impresia predominantă pe care ne-o comunică aceste imagini este una de tranchilitate, deși putem lesne percepe entuziasmul și euforia cu care grupuri de oameni întâmpinau dirijabilele ajunse la sol, agitația minusculă a figurilor umane fiind captată în două dintre cadre. Însă pe Linn Pedersen nu o interesează neapărat calitatea de eveniment sau circumstanțele specifice ale acestor acțiuni excepționale pentru vremurile de atunci, cât mai ales întâlnirea a două dispozitive: tehnica fotografică și cea aeriană, care se aflau atunci într-o etapă relativ timpurie, cel puțin din perspectiva acceleratei lor evoluții ulterioare. Cele două colaje digitale realizate de Lin Pedersen elimină prezența umană și întinderea terestră din fotografii, păstrând doar siluetele multiplicate ale dirijabilelor care plutesc într-o derivă liniștită pe fundalul cerului pastelat. Ca și cum această tehnologie inovatoare de început de secol nu ar fi fost niciodată mobilizată pentru punerea în practică a unor acțiuni distructive; ca și cum istoria ar fi fost temporar suspendată, înainte de dezastre epocale precum cel de la Hindenburg, înainte ca secolul să-și reia parcursul sângeros.

Această intervenție artistică este un rezultat al colaborării între Fotogalleriet Oslo și Salonul de proiecte, un parteneriat ce are obiect schimbul reciproc de informații și de experiență instituțională în contextul unor practici comune care vizează abordarea dintr-o perspectivă contemporană a fotografiei și a imaginii într-un sens mai larg. Metodele de investigație a arhivelor fotografice propuse de artiștii contemporani sunt cruciale într-o astfel de abordare, deoarece aportul lor speculativ poate să redimensioneze sensuri și istorii pe care le înmagazinează fotografiile istorice. Pornind de la teme identificate în cuprinsul Colecției de imagini Mihai Oroveanu și în expozițiile tematice organizate de echipa Salonului de proiecte, conversațiile între parteneri vizează și procesul de selectare a unor artiști din Norvegia care au disponibilitatea să reacționeze la imaginile din arhivă, propunând producții noi.

Linn Pedersen (n. 1982) lucrează cu fotografia și sculptura, fiind stabilită în Sortland, Norvegia. Pedersen a absolvit studiile de master la Central Saint Martins College Of Arts and Design din Londra și studiile de licență la Facultatea de Artă din Bergen. Pedersen a expus recent în contexte precum: Henie Onstad, Høvikodden (2020), Fotografie Forum Frankfurt, Germany (2019), CCC OD, France (2017) și CENART, Mexico (2017). Printre expozițiile ei personale se numără: Captain´s Cabin, MELK, Oslo (2018), Pupill, Kunstnerforbundet, Oslo (2017) și Plain Air, Entrée, Bergen (2015).
www.linnpedersen.com 

Expoziția EXPO_01_BUC_ARH_SP.PUBLIC / Selecție din colecția de imagini Mihai Oroveanu imaginează un traseu eliptic prin diverse ipostaze ale arhitecturii bucureștene, sugerând o înțelegere mai vastă a spațiului public, din care edificiile arhitecturale reprezintă doar o mică parte. Această decizie a fost dictată de propria noastră înrădăcinare locală, precum și de prezența vastă a subiectului în cuprinsul colecției, iar selecția a fost ghidată de intenția construirii unei perspective cuprinzătoare – fie ea și fragmentară – asupra spațiului urban în transformare. Suita de imagini din expoziție caută să contrarieze diverse stereotipuri de reprezentare, să se îndepărteze din centru înspre periferii, să ofere vizibilitate unor categorii sociale mai largi sau să aducă în atenție rețeaua de servicii publice care formează nervurile ascunse ale metropolei.

Expoziția poate fi vizitată până pe 31 ianuarie 2021, detalii despre tururile ghidate vor fi anunțate în prealabil pe rețelele sociale.

www.photopastfuture.ro 

Expoziția, intervenția artistică și prezentarea de artist fac parte din proiectul Imaginea fotografică între trecut și viitor ce are ca principală miză prezervarea și punerea în circulație publică a unui fond de imagini cu o enormă relevanță culturală și istorică, precum și organizarea în paralel a unor activități de artă contemporană. Proiectul se desfășoară în perioada iunie 2020 – noiembrie 2021, în parteneriat cu Fotogalleriet Oslo. Bugetul total al proiectului este 170.000 euro, din care valoarea sprijinului financiar nerambursabil este 152.000 euro.

Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA

Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea  relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul  Europei și statele baltice.
Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă.
În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro 

Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural.
Bugetul Programului este de 29 milioane de euro.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro 

Salonul de proiecte este un program axat pe cercetare și producție, promovând arta contemporană din România prin realizarea de expoziții, publicații, prezentări și dezbateri care o plasează în dialog cu contextul regional și internațional. Salonul de proiecte a fost fondat în 2011 în cadrul MNAC Anexa, iar din 2016 funcționează ca centru independent de artă contemporană în Palatul Universul, București. Echipa: Alexandra Croitoru, Magda Radu, Ștefan Sava

Salonul de proiecte beneficiază de sprijinul pe termen lung al Fundației Art Encounters, Timișoara.

www.salonuldeproiecte.ro
https://www.facebook.com/salonuldeproiecte
Instagram: photopastfuture, salonuldeproiecte

ANDREI NACU: A(L/LE) CUI? / Miercuri, 4 noiembrie 2020, 19.00 / Prezentare de artist și lansare intervenție artistică

ANDREI NACU: A(L/LE) CUI?
Prezentare de artist
Miercuri, 4 noiembrie 2020 / 19.00
Live pe canalul YouTube al Salonului de proiecte

Intervenție artistică în expoziția EXPO_01_BUC_ARH_SP.PUBLIC
4 – 29 noiembrie 2020
Miercuri – Duminică / 15.00 – 19.00

Salonul de proiecte
Palatul Universul, Corp B, Etaj 1, Actor Ion Brezoianu 23–25, București

Intervenția lui Andrei Nacu în cadrul configurației actuale a Colecției de imagini Mihai Oroveanu implică introducerea unor fotografii noi în arhivă, fără a specifica însă care sunt acestea. Nacu extrapolează prin acest demers propria sa experiență de colecționar de fotografie, de artist care utilizează în practica sa materiale de arhivă și, nu în ultimul rând, cea de colaborator la Royal Anthropological Institute din Londra, instituție ce adăpostește o vastă colecție de imagini. Gestul său suscită multiple întrebări și creează premisele unor dezbateri privind politicile imaginii, revelând caracterul complex și totodată problematic al relației dintre imagine și proprietate. Construcția narațiunilor pornind de la arhiva constituită de Mihai Oroveanu se află într-un moment incipient, iar încărcătura politică a acestei situații nu trebuie ignorată. Potențialitatea ei, ce implică totodată și o mare responsabilitate a echipei de cercetare, este cu atât mai evidentă cu cât arhiva se află în plin proces de formatare, într-un context definit de cultura și circulația imaginii.

Această intervenție invizibilă – opacă chiar și pentru echipa proiectului – este completată de o diagramă inserată în spațiul expozițional, al cărei scop este să aducă aducă în discuție o serie de întrebări care extind misiunea asumată de cercetare a imaginilor, plasând-o într-o zonă (auto)interogativă: Cine a făcut fotografii? Când? În ce context? Ce funcție au îndeplinit ele? Care a fost traseul lor? Cine deține aceste fotografii acum? Cine le folosește? Cu ce scop? Ce rol are privitorul/utilizatorul și în ce fel este el interpelat de aceste întrebări? Poate fi arhiva un spațiu public? Prin faptul că sunt vizibile pentru vizitatori și utilizatori, astfel de interogații au menirea să suscite dezbateri continue despre rolul imaginii, aducând reflecția critică în spațiul arhivei.

Andrei Nacu (n. 1984) trăiește și lucrează în Iași și Londra. În practica sa artistică el utilizează fotografia documentară, albumul de familie și arhiva fotografică pentru a crea proiecte ce analizează intersecția dintre memoria personală și istoria socială. Lucrările sale recente includ video, instalație și performance, concentrându-se pe politica reprezentării și arheologia media. A studiat fotografia la University of Wales, Newport, U.K. și la Universitatea Națională de Arte George Enescu, Iași. / www.andreinacu.ro
--
Expoziția EXPO_01_BUC_ARH_SP.PUBLIC / Selecție din colecția de imagini Mihai Oroveanu imaginează un traseu eliptic prin diverse ipostaze ale arhitecturii bucureștene, sugerând o înțelegere mai vastă a spațiului public, din care edificiile arhitecturale reprezintă doar o mică parte. Această decizie a fost dictată de propria noastră înrădăcinare locală, precum și de prezența vastă a subiectului în cuprinsul colecției, iar selecția a fost ghidată de intenția construirii unei perspective cuprinzătoare – fie ea și fragmentară – asupra spațiului urban în transformare. Suita de imagini din expoziție caută să contrarieze diverse stereotipuri de reprezentare, să se îndepărteze din centru înspre periferii, să ofere vizibilitate unor categorii sociale mai largi sau să aducă în atenție rețeaua de servicii publice care formează nervurile ascunse ale metropolei.

Expoziția poate fi vizitată până pe 31 ianuarie 2021, detalii despre tururile ghidate vor fi anunțate în prealabil pe rețelele sociale.

www.photopastfuture.ro
--
Expoziția, intervenția artistică și prezentarea de artist fac parte din proiectul Imaginea fotografică între trecut și viitor ce are ca principală miză prezervarea și punerea în circulație publică a unui fond de imagini cu o enormă relevanță culturală și istorică, precum și organizarea în paralel a unor activități de artă contemporană. Proiectul se desfășoară în perioada iunie 2020 – noiembrie 2021, în parteneriat cu Fotogalleriet Oslo. Bugetul total al proiectului este 170.000 euro, din care valoarea sprijinului financiar nerambursabil este 152.000 euro.

Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA

Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea  relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul  Europei și statele baltice.
Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă.
În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro

Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural.
Bugetul Programului este de 29 milioane de euro.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro

--
Salonul de proiecte este un program axat pe cercetare și producție, promovând arta contemporană din România prin realizarea de expoziții, publicații, prezentări și dezbateri care o plasează în dialog cu contextul regional și internațional. Salonul de proiecte a fost fondat în 2011 în cadrul MNAC Anexa, iar din 2016 funcționează ca centru independent de artă contemporană în Palatul Universul, București. Echipa: Alexandra Croitoru, Magda Radu, Ștefan Sava

Salonul de proiecte beneficiază de sprijinul pe termen lung al Fundației Art Encounters, Timișoara.

www.salonuldeproiecte.ro
https://www.facebook.com/salonuldeproiecte
Instagram: photopastfuture, salonuldeproiecte

Traiectorii întâlnite | Deschidere expoziție | 4 – 5 iunie

Traiectorii întâlnite  
Artiști: Vlad Albu, Andreea Badea, Alle Dicu
O expoziție de Vlad Albu  
4 – 28 iunie, 2020
Deschidere: joi 4 și vineri 5 iunie, 15.00 – 19.00*

Expoziția Traiectorii întâlnite face parte dintr-un proiect mai amplu prin care Salonul de proiecte continuă misiunea sa de a crea oportunități de cercetare artistică pentru artiștii tineri din România, facilitând producția și expunerea de lucrări noi. Proiectul a fost conceput în colaborare cu Vlad Albu și implică desfășurarea unor workshop-uri interdisciplinare având ca temă locuirea, așa cum este ea conceptualizată în domeniile arhitecturii, urbanismului, designului și producției de imagine și obiect.

Relația de atașament între individ și spațiu este mediată de timp, ca element principal în înțelegerea și edificarea proceselor emoționale ce survin în acel loc. În acest fel, spațiul intim devine și acel loc al izolării de exterior, al introspecției. Locuirea poate fi privită din ambele direcții: așa cum noi locuim un spațiu, suntem totodată locuiți de acesta. După cum a devenit evident în ultimele luni, arhitectura/locuirea trebuie să țină seama atât de schimbările sistemice cât și de nevoile oamenilor, în perspectiva unui viitor incert care planează asupra așezărilor urbane.

Lucrările din expoziție își propun o analiză din multiple perspective a spațiilor personale. Cum sunt ele imaginate, ce însemnătate au și ce asocieri generează? Modul de înțelegere a unui spațiu nu se restrânge doar la experiența personală, ci include și imagini ori tipare construite în prealabil de noi sau de societate. Cele trei demersuri artistice explorează diferit concepția despre cadrul intim al locuirii, propunând abordări subiective care pun accent pe stabilirea unei relații afective cu trăsăturile și elementele ce compun identitatea unui perimetru personal, concomitent cu aplicarea unor metode de cercetare care mobilizează un registru conceptual ce conduce la alăturarea unor imagini personale cu imagini de arhivă sau reinterpretarea unor obiecte uzuale cărora le este suspendată funcționalitatea.

În intervalul de desfășurare al expoziției vor fi organizate diverse activități care mizează pe împărtășirea unor tipuri de practici și moduri de cunoaștere – ateliere dedicate tinerilor artiști și arhitecți susținute de Anca Benera și Arnold Estefan, Stardust Architects și Atelier Vast, un atelier de design experimental condus de Vlad Albu ce are ca finalitate realizarea unei publicații, precum și o prezentare publică susținută de studioBASAR. Datele exacte ale acestor activități/evenimente vor fi comunicate pe rețelele de socializare ale Salonului de proiecte.

* În primele două zile de vizitare Vlad Albu va fi prezent în spațiu împreună cu echipa Salonului de proiecte, pentru a discuta despre expoziție cu cei interesați. Accesul în sală va fi organizat în conformitate cu măsurile de prevenire și protecție aplicabile în perioada respectivă.  

-----  
Salonul de proiecte este un program axat pe cercetare și producție, promovând arta contemporană din România prin realizarea de expoziții, publicații, prezentări și dezbateri care o plasează în dialog cu contextul regional și internațional. Salonul de proiecte a fost fondat în 2011 în cadrul MNAC Anexa, iar din 2016 funcționează ca centru independent de artă contemporană în Palatul Universul, București. Echipa: Alexandra Croitoru, Magda Radu, Ștefan Sava
Salonul de proiecte
Palatul Universul
Corp B, Etaj 1
Ion Brezoianu 23-25,
București, România
Joi – Duminică / 15.00 – 19.00  
www.salonuldeproiecte.ro
http://www.facebook.com/SdeProiecte

Proiectie si discutie cu Tudor Bratu

A Factless Biography
Proiecție și discuție cu Tudor Bratu
Miercuri, 4 martie, 19:00
 
Această întâlnire reprezintă cel de-al patrulea eveniment dedicat prezentării unor lucrări realizate special pentru expoziția Displacement and Togetherness (2019), organizată de Salonul de proiecte la Centrul Cultural Strombeek în contextul Festivalului Europalia. Cu această ocazie, Tudor Bratu își va prezenta lucrarea A Factless Biography, al cărei punct incipient este legat de experiența vizitării Gării Keleti din Budapesta în vara lui 2015, moment de apogeu al crizei refugiaților, când sute de familii au fost nevoite să se adăpostească temporar, în condiții mizere, în piața din fața gării. După o săptămână petrecută la Budapesta, Tudor Bratu i-a acompaniat mai departe pe refugiați în drumul lor spre Austria și Germania. Relatările lor dramatice i-au amintit artistului de diverse situații prin care au trecut el și familia sa: fuga bunicii sale din Moldova în timpul ocupației sovietice din 1940, plecarea precipitată din România a tatălui său – activist anticomunist persecutat – în 1986, și propria sa relocare în Olanda, în 1987, unde s-a confruntat cu un climat xenofob și a devenit conștient de faptul că egalitatea există doar pe hârtie. 
 
În practica sa artistică, Bratu se concentrează pe proiecte care îmbină episoade documentate ale migrației contemporane cu istoria familiei sale și imagini de arhivă. Noua sa lucrare continuă să sondeze ideea responsabilității etice, care, în viziunea artistului, se află în miezul problemelor globale contemporane. Incapacitatea de a realiza că subiectul uman este doar o parte din schema largă a lucrurilor produce alienare, distanțarea față de „celălalt” și conduce la acțiuni abuzive îndreptate asupra mediului înconjurător și celorlalți semeni. Lucrarea introduce și citate din autoare/autori precum Simone Weil, James Baldwin, W. G. Sebald sau Mina Loy, funcționând în conexiune cu fotografii realizate de artist sau cu imagini extrase din arhiva familiei sale.

Producția lucrării, precum și rezidența artistică de cercetare la De School van Gaasbeek (BE) au fost susținute de Institutul Cultural Român și Mondriaan Fonds.
 
Tudor Bratu trăiește între Olanda și România. A absolvit Gerrit Rietveld Academy (2003) și Rijksakademie voor Beeldende Kunsten din Amsterdam (2009). Expoziții (selecție): For Cigarettes, A Note Would Say, With All My Love, Akademie Graz (2015), The Dissidents’ Travel Guide, Joey Ramone Gallery, Rotterdam (2014), A Disquieting Suggestion, a 15-a ediția a Bienalei de Arhitectură de la Veneția, Pavilionul Greciei, The Measure of our Travelling Feet, Marres, Maastricht (2016). Lucrările sale sunt incluse în colecții precum Colecția Allard Jakobs, Amsterdam sau colecția Bibliotecii Kandinsky din cadrul Centre Pompidou, Paris. Din 2010 coordonează rezidența artistică și platforma www.bucharestair.com, fiind totodată implicat în diverse proiecte pedagogice și curatoriale. Mai multe informații la www.tudorbratu.com 
 
Imagine: Tudor Bratu, A Factless Biography, 2019, video-still
 
Salonul de proiecte este un program axat pe cercetare și producție, promovând arta contemporană din România prin realizarea de expoziții, publicații, prezentări și dezbateri care o plasează în dialog cu contextul regional și internațional. Salonul de proiecte a fost fondat în 2011 în cadrul MNAC Anexa, iar din 2016 funcționează ca centru independent de artă contemporană în Palatul Universul, București. Echipa: Alexandra Croitoru, Magda Radu, Ștefan Sava
 
Salonul de proiecte
Palatul Universul
Corp B, Etaj 1
Ion Brezoianu 23-25,
București, România
Joi – Duminică / 15.00 – 19.00
www.salonuldeproiecte.ro
http://www.facebook.com/SdeProiecte 

Open Call | Spații Apropiate | 4 ateliere | martie – aprilie 2020

Spații Apropiate / Open Call
Salonul de proiecte continuă inițiativa sa de a crea condiții ca artiștii/curatorii din generațiile tinere să își construiască propriile platforme de cercetare și expunere, propriile rețele de comunicare și colaborare cu alți artiști, arhitecți și designeri. În acest caz, Vlad Albu a imaginat un cadru conceptual care pornește de la ideea relaționării spațiului intim cu cel public.

Schimbarea continuă a modelelor arhitecturale, precum și ritmul alert care modelează societatea actuală ne pun în fața unor întrebări simple la care ne este greu să oferim un răspuns. Aceste modificări de paradigmă fac ca dimensiunea subiectivă a spațiului să stagneze într-un plan secundar. Mai există oare posibilitatea de a privi spațiul din interior către exterior pentru a putea crea o relație emoțională cu acesta? În cadrul proiectului arhitecți și artiști interesați de problematica locuirii sunt invitați să experimenteze împreună cu participanții la ateliere noi metode de înțelegere și producție arhitecturală/artistică.

Cele patru ateliere conduse de Stardust Architects, Atelier Vast, Anca Benera și Arnold Estefan și Palpabil Studio vor pune în discuție subiecte relevante pentru contextul social contemporan, printre care: metodele personale de cercetare a spațiului public și privat, intimitatea în spațiul public, imaginarea unor moduri sustenabile de locuire pentru indivizi și comunități, participarea activă a comunităților în procesele de planificare urbană. O selecție de lucrări rezultate în urma atelierelor va fi prezentată în cadrul unei expoziții care se va desfășura la Salonul de proiecte în perioada mai – iunie 2020.

Acest apel are următoarele coordonate:
- se adresează studenților și tinerilor profesioniști interesați de dimensiunea subiectivă a spațiului public/privat
- termenul limită pentru înscrieri este 13 martie 2020
- înscrierile se fac la adresa spatii.apropiate@gmail.com pe bază de CV
- primele două ateliere susținute de Stardust Architects și Atelier Vast sunt corelate între ele, fiind necesară participarea la ambele (20 – 21 martie, respectiv 24 – 25 martie)
- înscrierea la atelierul susținut de Palpabil Studio se face pe baza portofoliului si a unei propuneri de proiect care poate acoperi domenii diverse precum fotografie, desen, ilustrație, teorie, ficțiune, având ca temă centrală dimensiunea subiectivă a locuirii și spațiului. Proiectele selectate vor fi dezvoltate pentru a fi incluse într-o publicație construită pe coordonatele tiparului experimental și ale cărții de artist
- numărul maxim de participanți la fiecare atelier este de 10 persoane
- sunt încurajați să se înscrie și participanți care nu locuiesc în București, fiind prevăzut un buget dedicat pentru transportul și cazarea acestora

Calendarul și structura atelierelor
Stardust Architects, 20 – 21 martie 2020, Salonul de proiecte
În cadrul atelierului vor fi prezentate noțiuni teoretice și exemple de practică arhitecturală ce țin de dimensiunea subiectivă a locuirii și a spațiului, fiind încurajate discuții legate de modul în care este percepută locuirea și posibile soluții la problemele ei actuale. Sub îndrumarea Stardust Architects participanții vor identifica un concept comun pentru realizarea unui obiect decorativ sau funcțional destinat spațiului public/privat.
https://stardustarchitects.com/

Atelier Vast, 24 – 25 martie 2020, Atelier Vast
În cadrul acestui atelier practic participantii vor realiza efectiv obiectul conceput în workshop-ul anterior. Împreună cu echipa Atelier Vast vor fi punctate și asimilate diverse aspecte ale procesului de producție: de la importanța materialelor utilizate și impactul lor asupra obiectului final până la înțelegerea formei si funcției acestuia.
https://www.atelier-vast.com/

Anca Benera și Arnold Estefan, 2 aprilie 2020, Salonul de proiecte
Plecând de la proiectul Living Room al celor doi artiști, participanții se vor familizariza cu alte perspective de întelegere privind teritoriile construite, explorând modul în care schimbările economice și sociale actuale afectează viața locuitorilor orașelor românești. Un fenomen particular al României post-socialiste este acela al noilor tipuri de spații rezultate în urma transformărilor locuințelor în birou, butic, clinică stomatologică etc. Sub îndrumarea celor doi artiști, participanții vor cerceta acest fenomen și vor fi încurajați să identifice metode personale de înțelegere a modului în care se modifică spațiul personal în contextul economiei informale și al transformărilor sociale. La final, contribuțiile participanților vor fi publicate.
https://www.beneraestefan.ro/

Palpabil Studio, 6 – 27 aprilie 2020, Palpabil Studio
În cadrul atelierului se vor analiza modalități prin care o imagine își poate schimba semnificația într-un material tipărit, fiind reliefată necesitatea producției publicațiilor artistice și distribuirea democratică a acestora. Atelierul se va defășura conform unui regim diferit de lucru: pe lângă întâlnirile de grup ce vor viza producția publicației la final, vor exista o serie de discuții individuale cu fiecare participant în parte pentru definirea contribuțiilor proprii ale acestora.
https://palpabil.com/

Salonul de proiecte este un program axat pe cercetare și producție, promovând arta contemporană din România prin realizarea de expoziții, publicații, prezentări și dezbateri care o plasează în dialog cu contextul regional și internațional. Salonul de proiecte a fost fondat în 2011 în cadrul MNAC Anexa, iar din 2016 funcționează ca centru independent de artă contemporană în Palatul Universul, București. Echipa: Alexandra Croitoru, Magda Radu, Ștefan Sava

Salonul de proiecte
Palatul Universul
Corp B, Etaj 1
Ion Brezoianu 23-25,
București, România
Joi – Duminică / 15.00 – 19.00
www.salonuldeproiecte.ro
http://www.facebook.com/SdeProiecte