Miorita, Mesterul Manole si Zburatorul in arte vizuale, ilustratie de carte si muzica rock

Proiectul „Mituri populare românești - Miorița, Meșterul Manole și Zburătorul în arte vizuale, ilustrație de carte și muzică rock”, produs de PostModernism Museum, este compus din trei platforme online expoziționale tematice și o microserie de 4 materiale video documentare. Proiectul a fost produs în perioada 15-31 ianuarie 2021 cu ocazia Zilei Culturii Naționale.
Platformele expoziționale tematice prezintă lucrări de artă, artefacte, publicații de arhivă, ș.a. care ilustrează modul în care artiștii și media au surprins cele trei mituri populare românești - Miorița, Meșterul Manole, Zburătorul și modul în care au traversat dinspre zona populară spre cea cultă și apoi inclusiv înspre forme ale subculturilor urbane. Platformele găzduiesc o selecție de peste 250 de imagini, pregătite special de către curator, folosite inclusiv pentru fiecare dintre cele trei studii ale experților invitați și pentru dezbaterea ilustrată, fiind accesibile în galerii multimedia din spațiul online.

Istoricul muzical Doru Ionescu
A realizat studiul „Mituri fundamentale ale românilor în muzica rock – folk”, începând cu perioada de pionierat rock & folk - anii `60, când materialele muzicale au fost însoțite de texte cu valoare literară intrinsecă. Fie originale, fie preluate din literatura română, fie prelucrate din folclor, acestea au vizat miturile fundamentale, în primul rând acelea ale românilor.
 
„Liderul Phoenix, Nicolae Covaci, a revenit în țară cu ideea unei opere rock – „Ante Miorița“ – plecând de la o variantă sârbească a baladei „Miorița“ (aflată de acesta pe Valea Timocului), în care ciobanul nu se împacă cu gândul uciderii sale, ci se aliază cu câinele pentru a lupta cu ceilalți doi confrați care îi vor moartea. Lucrarea, care intenționează să demoleze gena mioritică a românilor, a rămas în stadiul de proiect. Personal, am primit în variante demo câteva piese înregistrate / orchestrate de chitaristul Cristi Gram după un cantonament acasă la Covaci (în Spania), folosite parțial în emisiuni documentare despre Phoenix. ” (Doru Ionescu)
 
Interviul în care se prezintă studiul lui Doru Ionescu poate fi vizionat aici https://www.youtube.com/watch?v=5GoXQogbTQ8
 
Doru Ionescu este istoric muzical și jurnalist senior la TVR, din 1994. A realizat peste 2.000 de emisiuni TV în nume propriu, a colaborat la numeroase documentare, inclusiv independente, între care „Născuți la comandă – Decrețeii” (2005, Florin Iepan) și a publicat peste 10 cărți.
 
Istoricul Cristian Vasile
A documentat și prezentat studiul „Ilustrația grafică a baladelor populare românești în perioada comunistă” în cadrul căruia s-a ocupat de chestiunea editării baladelor populare româneşti şi a ilustraţiei lor grafice, având în atenție în principal Mioriţa, Meşterul Manole şi Zburătorul, dar şi colecţia „Meşterul Manole“, de la Editura Minerva în perioada comunistă.
 
„Analiza mea s-a concentrat asupra componenţei echipei de ilustratori-editori-antologatori şi asupra convergenţei dintre discurs vizual şi text privită din perspectivă oficială şi artistică. Am discutat mai multe teme între care: ocultarea sau diminuarea (iniţială) a elementului religios; modul cum au fost editate baladele în funcţie de cele două faze mari ale comunismului românesc; reducerea referirilor la fondul comun balcanic al unor balade precum Meşterul Manole, mai ales în anii comunismului naţionalist, cu sublinierea originalităţii româneşti şi a geniului creator autohton”. (Cristian Vasile)
 
Interviul în care se prezintă studiul lui Cristian Vasile poate fi vizionat aici https://www.youtube.com/watch?v=ck9HIGoGrQk
 
Cristian Vasile este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „N. Iorga“, secretar general de redacţie al publicaţiei academice Studii şi Materiale de Istorie Contemporană şi coeditor al revistei online Lapunkt.ro.
 
Istoricul de artă Cosmin Nasui 
A cercetat subiectul celor trei mituri românești producând studiul „Mituri populare în artele vizuale și în ilustrația de carte din România”. A prezentat moduri în care miturile populare Miorița, Meșterul Manole și Zburătorul au devenit sursă de inspirație pentru artiști precum: Ary Murnu, Mișu Teișanu, Camil Ressu, Alexandru Ciucurencu, Marcel Olinescu, Nicolae Brana, Ligia Macovei, Dragoș Morărescu, Ion Panaitescu, Mihu Vulcănescu, Vasile Pintea, Sabin Bălașa etc. Aceste reprezentări mitologice au devenit fie lucrări de artă de sine stătătoare, fie ilustrație originală pentru volume specifice comisionate de edituri.
 
„Destinul meșterului popular Ioan Stan Pătraș, creatorul celebrului Cimitir Vesel de la Săpânța, transformă, în realitatea reprezentărilor sale ulterioare, o legendă trăită de el. Această mitologie personală devine o altă imagine a salvării de fatalitatea destinului a ciobanilor maramureșeni, cu ajutorul Mioriței. „Ioan Stan Pătraş rămâne orfan, tatăl său murind în Primul Război Mondial. Ca să se întreţină (…) de la 16 ani începe să facă cruci în vechiul cimitir de pe dealul Săpânţei, din anul 1935. Satul era minat şi, pentru a intra în sat, oamenii au trimis în faţa lor turmele de oi, astfel încât, multe dintre ele au fost sacrificate pentru salvarea vieţilor omeneşti. (…) a fost martor la această suferinţă (…) de aceea, în primii ani, pe fiecare cruce, a desenat şi câte o oaie, indiferent dacă cel înmormântat era sau nu crescător de oi. Prin risipirea oilor pe cruci, meşterul a reuşit să le îngroape pe toate.” Mihali Nicoară, „Săpânţa - plăcerea textului” revista “Familia Română” 2013, p.31” (Cosmin Nasui)

Cosmin Nasui a documentat curatorial și selecția lucrărilor pentru galeriile expozițiilor online, din arhive și colecții publice și private.
 
Interviul în care se prezintă studiul lui Cosmin Nasui poate fi vizionat aici https://www.youtube.com/watch?v=OjhlJiF3Wlc
 
Cosmin Nasui este curator, critic de artă, manager cultural, evaluator artă contemporană. Este fondator al celei mai largi platforme online românești pentru susținerea și promovarea artei contemporane românești www.modernism.ro. Este managing partner la Nasui collection (www.cosminnasui.com), care expune și promovează în țară și străinătate artiști moderni și contemporani români. Este senior curator la platforma muzeală privată PostModernism.ro. Este autor de cărți de sinteză și portofoliu.
Dezbaterea ilustrată poate fi vizionată aici https://www.youtube.com/watch?v=34bnVLJWFzc
///
Proiect cultural realizat cu sprijinul Ministerului Culturii
Parteneri: Muzeul Municipiului București - Casa Filipescu-Cesianu, Modernism.ro
Proiectul integral poate fi urmărit aici https://www.postmodernism.ro/mituri-populare-romanesti-in-arte-vizuale-ilustratie-de-carte-si-muzica-rock/

De la meserii creative la industrii culturale

„De la meserii creative la industrii culturale”, produs de platforma de resurse Formare Culturala, este un proiect de promovare in mediul online a profesiilor creative, care isi propune investigarea specificului acestor tipuri de meserii. Domeniile culturale abordate in proiect sunt #arta, #literatura, #film si #muzica. Materialele video si text produse reprezinta instrumente de facilitare a cunoasterii profesiilor creative de catre tineri aflati la inceput de cariera, dar si de aprofundare a acestora de catre operatori culturali cu experienta, care vor sa colaboreze cu profesionisti din domeniile vizate.  Proiectul ofera si cifre din piata muncii in industrii creative.

Proiectul „De la meserii creative la industrii culturale” raspunde unor nevoi pe care echipa Formare Culturala le-a identificat in spatiul cultural actual din Romania, in urma experientei si a comunicarii cu reteaua profesionala de peste 1.000 participanti la proiecte de tip training, dezbatere, eveniment de networking cultural si cu cele peste 10.000 de persoane interesate de noutatile din domeniile culturale si creative.

Perspectiva analitica propusa prin documentare de proiectul „De la meserii creative la industrii culturale” nu este de natura exclusiv istorica sau antropologica, concentrandu-se mai mult pe elementele care duc la intelegerea specificului unor meserii din cadrul domeniilor muzica, literatura, arta si film si care vizeaza evolutia acestor profesii in acord cu schimbarile din domeniul cultural specific. Perspectiva sintetica se refera la transferul de cunostinte dinspre profesionisti cu experiente de lucru specifice, in contextul atributului cunostintelor de a fi generative. 

De asemenea, proiectul inventariaza, in cadrul unei cercetari asupra Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR), un numar de 232 de meserii ca profesii creative, pe Subgrupele 12, 21, 26, 34 si 35. De exemplu, pentru cele 4 domenii creative alese pentru proiectul „De la meserii creative la industrii culturale” se pot identifica sub-grupe de meserii precum: Specialisti in arte vizuale, Muzicieni, cantareti si compozitori, Regizori si producatori de film, teatru si alte spectacole, Actori, Artisti creatori si actori neclasificati in grupele de baza sau Tehnicieni in domeniul artei (expozitii, muzee si biblioteci).

Totusi se remarca, inclusiv in cadrul „Studiului privind specializarile / meseriile din domeniul culturii” (2016, INCFC), ca exista meserii noi (nu apar in COR) sau meserii care evolueaza (nu au standard ocupational sau este invechit) si ca lucratorii culturali se specializeaza in meserie fara a fi acreditati formal.  

In materialul „Coduri CAEN, industrii culturale si creative”, anexa a propunerii de politica publica „Consolidarea unui statut societal al artistului, autorului, creatorului in Romania”, proiect „Cultura Alternativa” (2019), se regasesc 41 de Coduri.

In „Cartea Alba pentru Activarea Potentialului Economic al Sectoarelor Culturale si Creative” (INCFC, 2016) se cuantifica 60.963 firme din industriile culturale si creative (conform bazei de date Borg Design, construita pe date de la Oficiul National al Registrului Comertului cu prelucrari INCFC).

Agenda Europeana pentru Cultura, lansata in 2007, sustine ca sectorul industriilor creative este un element indispensabil pentru atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii in materie de prosperitate, de solidaritate si de securitate.

Expertii atrasi in proiectul „De la meserii creative la industrii culturale” sunt: Daniela Apostol - manager cultural, Liliana Corobca - scriitoare si cercetatoare, Bogdan Serban - realizator programe radio, producator, Gheorghe Preda - regizor de film, Doru Ionescu - istoric muzical, Cosmin Nasui - curator, istoric si critic de arta, Ion Bogdan Lefter - poet si eseist, critic si istoric literar, Adrian-Silvan Ionescu - critic si istoric de arta.

Materialele video sunt insotite de materiale-text bazate pe experienta specialistilor intervievati.

Alte detalii aici http://formareculturala.ro/profesii-creative/

Producator: Formare Culturala
Parteneri: Modernism.ro, Muzeul Municipiului Bucuresti – Palatul Sutu, Muzeul National al Literaturii Romane Bucuresti

Proiect cultural co-finantat de Administratia Fondului Cultural National

Proiectul nu reprezinta in mod necesar pozitia Administratiei Fondului Cultural National. AFCN nu este responsabila de continutul proiectului sau de modul in care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt in intregime responsabilitatea beneficiarului finantarii.

Cultura de masa in Epoca de Aur - Cintarea Romaniei si Cenaclul Flacara

Proiect expozițional, cercetare și publicație:
Cultura de masă în „Epoca de Aur” - Cîntarea României & Cenaclul Flacăra
2-23 august 2019, București

Proiectul „Cultura de masă în <<Epoca de Aur>> - Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” este compus din cercetare, expoziție și publicație ce prezintă și analizează politicile culturale din perioada lui Nicolae Ceaușescu.
Este produs de PostModernism Museum în cadrul programului său lansat în 2015 numit DARE (Documentarea, Arhivarea, Reevaluarea și Expunerea artei și culturii vizuale produse în România în perioada 1944-1989) și găzduit de Muzeul Municipiului Bucureşti - Muzeul Nicolae Minovici în perioada 2-23 august 2019.
Pe 23 august la ora 11.00 are loc în cadrul expoziției lansarea cărții omonime și un ghidaj specializat. Publicația „Cultura de masă în <<Epoca de Aur>> - Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” conține studiile autorilor: Cristina Anisescu, Daniela Apostol, Florin Dumitrescu, Călin Hentea, Cosmin Nasui, Oana Nasui și Cristian Vasile și este în curs de apariție la Editura PostModernism Museum, 2019.

Producător: PostModernism Museum
Spațiu desfășurare: Muzeul Municipiului Bucureşti - Muzeul Nicolae Minovici, Str. Dr Minovici Nicolae nr. 1
Expoziție deschisă: 2-23.08.2019 /// miercuri-duminică 10.00-18.00, ultima intrare la 17.30

Eveniment pe 23 august 2019, ora 11.00: lansare carte „Cultura de masă în <<Epoca de Aur>> - Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” și ghidaj specializat în expoziție.

Eveniment Facebook: https://www.facebook.com/events/441101729820245/

Curator și cercetător: Cosmin Nasui

Cercetători consultanți: Cristian Vasile, istoric; Călin Hentea, artist plastic amator și istoric al propagandei; Daniela Apostol, regizor și producător; Cristina Anisescu, doctor în psihologie; Florin Dumitrescu, antropolog

Manager proiect și cercetare aplicată pe politici culturale de masă: Oana Nasui

Consultanți artistici: Andrei Ujică, Vasile Pop-Negreșteanu, Doru Ionescu

Context al cercetării
În perioada comunistă, cultura de masă din România, cu destinația ei specifică, a avut parte de un program politic, fiind utilizată din punct de vedere ideologic. Comunismul înțelegea cultura, în sens generic, ca un fenomen de masă specific clasei muncitoare, definit ca și „cultură a proletariatului” (pe de-o parte opusă culturii „elitelor”, pe de alta fiind o componentă a formei de răspândire prin participarea activă a maselor). Cu atât mai interesante sunt cercetările asupra acestor fenomene culturale și sociale care au concentrat și propagat în mentalul colectiv modele care sunt și astăzi parte din societate.

Studiul comunismului are în societatea românească o puternică conotație legată de documentarea, arhivarea și scoaterea în evidență a suferinței, fricii, torturii, exterminării, crimelor regimurilor comunismului. Datorită greutății acestor subiecte, recuperarea și apropierea necesară de istoria recentă din partea tinerilor devine dificilă și problematică.

Expresia „Epoca de Aur” a fost atribuită, de către propaganda oficială a anilor '80, dictaturii totalitare a lui Nicolae Ceaușescu, (în diferitele sale forme și funcții politice și publice între anii 1965-1989). Această perioadă istorică este considerată azi marcată de național comunism și de cultul personalității conducătorului Republicii Socialiste România.
Societatea comunistă a „Epocii de Aur” nu este una care să se fi dezvoltat fără amestecul ideologiei și a manipulărilor prin programe politice, sociale și culturale.

Expunerea cercetării
Cercetarea culturii de masă din proiectul de față are de aceea mai multe perspective și unghiuri de abordare, atât antropologice, istorice, politice, ideologice, cât și sociale, artistice și estetice. Rolul acestora este de a analiza complex contextul dar și reprezentările din cultura vizuală din perioada 1965-1989, din punctul de vedere al culturii de masă.
Sunt urmărite paralelismele între tipurile de fenomene culturale și sociale create prin intermediul festivalurilor și publicațiilor specifice precum Revista Cîntarea României, Revista Flacăra, albume muzicale și interpretativ-recitative dedicate festivalului național „Cîntarea României”, expoziții etc. dar și a participării motivate atât ca audiențe cât și ca posibilități de premiere prin medalii și diplome de diferite grade.
Proiectul de cercetare și expozițional <<Cultura de masă în „Epoca de Aur>> - Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” este prezentat în spațiu ca o viziune dinamică și constă în lucrări de artă, publicații ale vremii, cataloage de artă, memorabilia, proiecții video, înregistrări audio, cercetări sociologice. Proiectul include și o componentă de „cercetare continuă”, prin adunarea și centralizarea de feedback de tip istorie orală recentă (comentarii, mărturii) din partea vizitatorilor, care să fie integrat în prezentările ulterioare.

Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național
Parteneri: Muzeul Municipiului București - Muzeul Nicolae Minovici, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – CNSAS, Muzeul Cineastului Amator

Galerii de magini și detalii suplimentare pe pagina proiectului:
https://www.postmodernism.ro/cultura-de-masa-in-epoca-de-aur-cintarea-romaniei-cenaclul-flacara/

Cartea „Cultura de masă în <<Epoca de Aur>> - Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” poate fi găsită aici:
https://www.postmodernism.ro/cultura-de-masa-in-epoca-de-aur-cintarea-romaniei-cenaclul-flacara-carte/

Proiectul „Cultura de masă în „Epoca de Aur” - Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” face parte din DARE, un program inițiat în 2015 de PostModernism Museum: „Documenting, Archiving, Revaluing and Exhibiting the art and visual culture produced in Romania in 1944-1989”.

Programul constă într-o serie de cercetări pluridisciplinare care analizează relația artiștilor români cu  ideologii politice și climate sociale diferite, în perioada postbelică și comunistă 1944-1989.

Programul include o serie de expoziţii cercetare, dezbateri, conferinţe și publicații care încearcă să reevalueze social și cultural fenomenul comunismului, cu ocazia aniversării, în 2019, a 30 de ani de la Revoluția Română din 1989.

Conceptul inovator lansat de DARE este rezultatul unei viziuni pluridisciplinare istorice, antropologice, artistice și sociologice. Cercetarea expozițională  prezintă surse documentare materiale de arhivă, memorabilia, filme, publicații, interviuri audio-video, în scopul de a deschide serios și în sens larg discuții și subiecte încă sensibile și tensionate din punct de vedere istoric, prin utilizarea expunerii, dezbaterii și publicațiilor ca mijloace de exprimare.

Fără să se subscrie la vreo teză sau interpretare, mecanismul expoziției-cercetare prezintă propriile sale instrumente ca probe deschise, într-o relație nepartizană cu elemente diferite, polarizat nefaste, politice sau ideologice. Publicațiile care însoțesc proiectele fac parte din colecția „Lada de gunoi a istoriei” și apar la editura PostModernism Museum.

Expresia „Lada de Gunoi a Istoriei” este inventată de Leon Trotsky adresându-se menșevicilor care plecau de la Congresul Sovietelor din 1917: „Mergeţi la locul unde de acum aparțineți – coșul de gunoi al istoriei!” se referă figurativ cinic la acel loc în care oameni, evenimente, artefacte, ideologii etc. au fost retrogradate prin uitare sau marginalizate în istorie.

Experții cu care lucrează PostModernism Museum pot fi vizionați aici https://www.postmodernism.ro/experts/

///
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Apel pentru artisti: lucrari din mamaliga

Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare invită artiști români să lucreze cu mămăligă, în cadrul rezidenței artistice Gastronom: artă contemporană cu patrimoniu culinar, la Timișoara. Provocarea constă în crearea unor lucrări de artă contemporană care să investigheze relația dintre cultură și hrană ca parte a patrimoniului imaterial. Vor fi selectați 3 artiști, ale căror lucrări vor fi expuse public și vor rămâne în patrimoniul asociației pentru itinerări ulterioare. Candidaturile se înregistrează între 16 și 31 iulie 2019, iar rezidența se desfășoară în perioada 15 -30 august 2019. Artiștii vor avea oportunitatea de a-și desfășura perioada de rezidență la Casa Jecza, gestionată de Fundația Triade din Timișoara, spațiu ce păstrează aerul boem şi cultivat al trecerii artistului Peter Jecza, sute de lucrări de artă, alături de semne ale unei intimităţi delicate.

16-31 Iulie 2019

Proiectul Gastronom: artă contemporană cu patrimoniu culinar urmărește creșterea nivelului de conștientizare a publicului cu privire la importanța hranei ca parte a patrimoniului imaterial.
Artiștii din domeniul artelor plastice și vizuale din țară sunt invitați să candideze pentru o rezidență artistică în care le este oferită oportunitatea de a crea obiecte de artă contemporană care valorizează tematica hranei și de a se exprima creativ într-un demers artistic susținut financiar. Materialul de lucru pentru lucrările finale este mămăliga.

Proiectul Gastronom pornește de la premiza complexității relației dintre hrană și cultură, de la problematica mâncării ca vector cultural într-o lume globalizată, punând în discuție relația dintre gusturi și valori, structuri și moștenire sociale, și urmărește cercetarea asupra practicilor legate de mâncare, mâncatul împreună, partajarea hranei, povestirile schimbate deasupra mesei și celelalte ritualuri asociate cu hrana.
„Hrana reprezintă o bază pentru identitatea personală, un vehicul prin care structura socială influențează indivizii, un obiect care manifestă tendințe culturale și sociale pe termen lung, un transportator de sens cultural” consideră Mihaela Vețan, inițiator al proiectului.

Produs alimentar preparat din făină de porumb, fiartă în apă și mestecată, mămăliga reprezintă un simbol cultural, fiind un surogat al pâinii și un aliment auster, asociat istoric unei culturi a rezilienței și bucătăriei claselor de jos. Produsă ocazional și din alte făinuri decât cea de mălai, astăzi este preparată prin excelență din porumb. Deși are o tradiție românească, mămăliga este prezentă și în alte culturi europene, fiind în fapt un aliment derivat din terciul de cereale atestat încă din perioada romană antică.

Criterii de aplicare la rezidență

Dosarul de aplicare la rezidența Gastronom trebuie să conțină:
-          Descrierea textuală a proiectului de lucrare ce urmează a fi fi transpus în mămăligă, inclusiv cu detalii tehnice. Acesta va ține cont de specificul materialului - rezistență, maleabilitate etc. și de necesarul de armătură (dacă e cazul);
-          Machetă - schiță desenată și scanată sau schiță 3D;
-          Un link către un portofoliu de lucrări anterioare.

Aplicația se trimite exclusiv online la adresa lapas@cries.ro.

Fiecare artist beneficiază de o remunerație în cuantum de 5.000 lei și decontarea cheltuielilor de drum, cazare și masă în perioada rezidenței. Lucrările vor fi expuse public și vor rămâne în patrimoniul asociației pentru itinerări ulterioare, în contexte culturale și sociale specifice.

Calendarul rezidenței:
16-31 iulie 2019 - primire candidaturi artiști
Eveniment Facebook: https://www.facebook.com/events/2433731713339285/
1-7 august 2019 - jurizare lucrări
15-31 august 2019 - participare rezidență și creare lucrări
4-8 septembrie 2019 – prezentare publică lucrări

Proiectul Gastronom: artă contemporană cu patrimoniu culinar face parte din La Pas, un program implementat de Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 în parteneriat cu Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare, orientat către evidențierea complexității legăturii dintre hrană, cultură și consum durabil.

Producători: Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare, Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021
Proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Parteneri: Nasui Collection & Gallery, Fundația Triade, Reciproc Cafe
Partener media: Modernism.ro

Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare este o organizație neguvernamentală care din 2009 încurajează construirea participativă a unor modele de dezvoltare sustenabilă, consumul responsabil, comerțul echitabil, agricultura susținută de comunitate, economia solidară fiind tematici-cheie. În cadrul programului La Pas, asociația dezvoltă complementaritățile necesare valorificării patrimoniului gastronomic local și integrarea dimensiunii de sustenabilitate.
Construcția programului La Pas demarat în 2018 este graduală, conținând până în prezent: dezvoltarea unui grup de analiză strategică (BREAD), organizarea unui concurs de rețete tradiționale (Gustul ca patrimoniu), dezvoltarea unei baze de date cu mici producători locali din Regiunea de Vest, publicarea unui Manual pentru promovarea consumului responsabil (ISBN 978-973-0-28411-9), publicarea unui Ghid pentru evenimente culturale sustenabile (ISBN 978-973-0-28368-6), lansarea în colaborare cu mai multe școli a programului educațional de dezvoltare a consumului responsabil, pregătirea primei ediții a Festivalului La Pas (toamna lui 2019). www.cries.ro
În cadrul Gastronom, Asociația CRIES asigură managementul și coordonează implementarea proiectului, alături de partenerii săi.

Nasui Collection & Gallery este un operator cultural care colecționează și susține artiști moderni și contemporani din decembrie 2010 și produce proiecte în diverse contexte culturale prestigioase din lume. www.cosminnasui.com .
În cadrul proiectului Gastronom se ocupă de pregătirea apelului la proiecte, centralizarea aplicaților, participarea la procesul de jurizare, coordonarea realizării lucrărilor artiștilor și conceptul curatorial al expunerii acestora.
Fundația Triade este un spațiu deschis publicului, care găzduiește evenimente complexe, reunind diverse tipuri de expresie artistică. Fundaţia continuă programul început alături de Peter Jecza: susţinerea şi punerea în valoare a culturii locale, proiecte retrospective, recuperatoare, ce readuc în prim-plan avangarda anilor ’60-’70 şi proiecte prospective, deschise noilor generaţii de artişti. www.triade.ro .
În cadrul proiectului Gastronom, Fundația Triade găzduiește artiștii în rezidență, participând totodată la procesul de jurizare.

Modernism.ro este revistă-platformă online de promovare a culturii contemporane românești, lansată în 2009, care susține, promovează și expune artiști români contemporani, creativi români, evenimente culturale de anvergură, proiecte bilaterale și internaționale din toate domeniile culturii contemporane, cu accent pe artele vizuale. Are peste peste 160.000 Youtube views și peste 400 de materiale video cu artiști, istorici, critici, manageri culturali. www.modernism.ro.
În cadrul proiectului Gastronom, asigură vizibilitatea apelului și a prezentării publice a lucrărilor produse în cadrul rezidenței.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.