Dreptul și accesul la cultură: conferință și micro-expoziție

Dreptul și accesul la cultură: conferință-dezbatere și micro-expoziție, de Ziua Culturii Naționale 2020
15 ianuarie 2020, ora 18.30
Offline: Casa Filipescu-Cesianu, Muzeul Municipiului București, Calea Victoriei nr. 151, mansardă
Online live și ulterior: https://www.youtube.com/user/modernismpunctro

Proiectul „Dreptul și accesul la cultură: repere din istoria culturii, de la Constituția României din 1923 până în zilele noastre”, produs de PostModernism Museum, este compus din conferință-dezbatere, offline în Casa Filipescu Cesianu - Muzeul Municipiului București și online live, materiale video de tip documentare și micro-expoziție in situ.

În acord cu Legea nr. 238/2010 privind celebrarea „Zilei Culturii Naționale”, PostModernism Museum propune proiectul „Dreptul și accesul la cultură: repere din istoria culturii (de la Constituția României din 1923 până în zilele noastre)” prin care aduce laolaltă mai multor perspective specializate, din partea unor profesioniști din domeniile artelor vizuale, istoriei, istoriei artei, politicilor culturale, privind istoria culturii din România. Abordările de conținut sunt multiple (cu specialiști lectori în legislație culturală, politici culturale, analize istorice specifice, prezentări inedite de studii de caz etc.) iar formatul tehnic al proiectului este incluziv, pentru mai multe tipuri de publicuri: în funcție de interes, specializare, profesie etc., dar și de localizare (offline la București, online oriunde în lume) sau de preferință în livrarea informației (micro-expoziție, dezbatere, conferință, proiecție video, materiale video documentare).

Conferința-dezbatere are ca punct de pornire problematici și unghiuri de cercetare diverse și complementare ale experților invitați. Domeniile de analiză ale specialiștilor din panelul de lectori sunt istorie, istoria artei, antropologie, sociologie, etnologie, politici culturale și marketing cultural. Aceștia vor prezenta studii dedicate subiectului proiectului, cu particularitățile perioadei istorice analizate.
Componenta de dezbatere care însoțește conferința facilitează interacțiunea publicului prezent în sală și publicului online cu experții invitați și încurajează întrebările și comentariile pe temele specifice ale lectorilor dar și pe teme generale din sfera istoriei culturii.

Micro-expoziția in situ este complementară conferinței și prezintă lucrări de artă, artefacte, obiecte de tip memorabilia, publicații de arhivă, ș.a. în spațiul de desfășurare a conferinței. Micro-expoziția cuprinde o selecție de lucrări de artă și imagini de epocă care ilustrează modul în care artiștii și media au surprins teme precum cultura poporului, campaniile de alfabetizare, „revoluția culturală”, aniversări culturale naționale, sărbători și festivaluri tradiționale.
Corpul de lucrări ales are un conținut special, prezentând publicurilor elemente inedite în acest format interdisciplinar vizual – anume lucrări originale de pictură grafică care prezintă: campaniile de alfabetizare – artiști precum Ary Murnu, Jules Perahim, Sofia Uzum, Ilie Schon, Nicolae Spirescu; cultura științifică și rolul ei în construirea „omului nou” – artiști precum Marcel Chirnoagă, Traian Vasai, Michaela Nica Crăciun, Vasile Pop-Negreșteanu ș.a.
Expoziția este însoțită de o selecție de imagini, reprezentând lucrări de artă, secțiuni din cărți și publicații, documente de arhivă etc., pregătite pentru studiile lectorilor și rulate pe plasma din spațiu, în corelație cu fiecare prezentare în parte.

Următorii experți sunt invitați ca lectori: Adrian Cioflâncă cu studiul „Politici ale fotografiei istorice în timpul dictaturilor din România”, Andreea Grecu-Ciupală cu studiul „Articolul 33: în condițiile legii”, Oana Nasui cu studiul „Drepturile creatorilor în comunism: studii de caz”, Răzvan Pârâianu cu studiul „De la «duhul națiunii» la «cultura poporului» via «literatura populară»” și Cristian Vasile, cu studiul „Acces la cultură și educație sub comunism”.

////
Proiectul Dreptul și accesul la cultură: repere din istoria culturii (de la Constituția României din 1923 până în zilele noastre)” este produs de PostModernism Museum, beneficiind de parteneriat cu Muzeul Municipiului București și de co-finanțare de la Ministerul Culturii, în urma unui apel public de proiecte.
Prieteni: Modernism.ro, Illy Romania
Accesul este gratuit datorită contribuțiilor partenerilor de proiect.

Detalii și imagini:
https://www.postmodernism.ro/dreptul-si-accesul-la-cultura-repere-din-istoria-culturii-de-la-constitutia-romaniei-din-1923-pana-in-zilele-noastre/

Imagine event: Mircea Bălău, Momârlan în drum spre casă, 1958, litografie, tiraj de artist, 50x42 cm, Nasui collection & gallery

Proiectul Gastronom

Hrana ca parte a patrimoniului imaterial: expoziția Gatronom cu lucrări de artă din mămăligă
Vernisaj: 1 septembrie 2019, ora 11.00, Timișoara
Expoziție itinerantă

Proiectul Gastronom: artă contemporană cu patrimoniu culinar, produs de Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare, urmărește creșterea nivelului de conștientizare cu privire la importanța hranei ca parte a patrimoniului imaterial. Proiectul a inclus organizarea unui concurs în care artiști români au fost invitați să își depună proiecte care abordează tematica hranei, folosind ca materie primă mămăliga. Un juriu specializat a selectat dintre aplicații proiectele a 3 artiști, care au fost implicați într-o rezidență artistică. Duminică, 1 septembrie, ora 11.00, timișorenii sunt invitați la Casa Jecza la vernisaj.

Modul de preparare a hranei într-o comunitate relevă nu doar valorile acesteia, reperele ei culturale, ci și mentalitățile membrilor săi și un tip de raportare la patrimoniu cultural și la istoria locală. Tradiția implică prezervarea unor practici de gătit, a unor preparate ce simbolizează ospitalitatea sau trimit la ideea de confort, tihnă, reunirea familiei, sărbătoare comunitară sau practică religioasă. În 1919 învățătorul Mihai Lupescu nota în manuscrisul conceput pentru Academia Română - Din bucătăria țăranului român: „Lingurile se fac de către lingurari și de călugări din lemn de răchită, de plop, de tei de paltin […] Cu lingurile se ieu bucatele din oală, din strachină, din farfurie ori din talger […] Lingurile se dau de pomană la Moși ca să ai cu ce mânca pe ceea lume […] Sunt și linguri de tablă, alamă, argint și de aur […] cele de aur și argint țăranii le cunosc din povești […]”.

Proiectul Gastronom: artă contemporană cu patrimoniu culinar propune o abordare creativă a unui demers de prezervare, concretizată prin lucrările a trei artiști contemporani, semnalizând un mod de punere în valoare a patrimoniului cultural.

Vor expune artiștii Lorena Brează, Mircea Cîrtog și Andreea Medar, care timp de 10 zile sunt implicați într-o activitate de rezidență culturală. Folosind mămăliga ca material de lucru, artiștii vor interoga prin demersul lor relația dintre hrană și cultură. Proiectul curatorial este asigurat de Cosmin Nasui.

Andreea Medar, despre proiectul său, „Alvarium”: „Primul gând, atunci când am citit tema acestui proiect, a fost asocierea mentală a alimentului cu mediul rural, masa bătrânească, joasă, rotundă din lemn și o cină tradițională, în familie, având ca element central acest produs culinar. Proiectul propus de mine presupune realizarea unui spațiu simbolic, destinat comunității, un spațiu în care elementele culinare precum mămăliga și mierea vor fi simboluri cheie, pasta de cereale devenind un liant care înlocuiește pământul într-o instalație în care timpul dispare, tradiționalul și noile media se completează. Acest spațiu care adună și invită comunitatea să se așeze (datorită imposibilității de a sta în picioare), devine un spațiu liant, care ne aduce împreună, invită privitorii să ia parte la o baie de lumină, într-o instalație a contrastelor. Mămăliga, deși existentă ca materie în exteriorul lucrării, va căpăta o formă luminoasă și transparentă, recontextualizând atât forma, cât și semnificația strict culinară a acesteia.”

Lorena Brează, despre proiectul său „3 luni de mămăligă – O Vacanță de Vară”: „Copilăria mea a fost despre mămăligă. Mâncam mămăligă și atât. De multe ori mă furișam de bunica, ca să nu mă certe. Bunica spunea mereu că doar oamenii care nu au ce mânca fac asta. Câteodată, veneau oameni pe la noi și începeau să râdă văzându-mă mâncând. Dar pentru mine, mămăliga era ceva ce găseam doar în vacanțele de vară, doar pentru trei luni. Pentru ei, era alimentul de bază, de care se plictisiseră. Nu voiam să simt alte gusturi în cele trei luni. Bunica pregătea o mămăligă pe zi, pentru toată familia. Indiferent de perioadele pe care le traversa familia, fie ele mai puțin vesele din punct de vedere financiar, mămăliga era acolo – pentru ei aliment bază, pentru mine o bucurie. Concursul mi-a amintit de copilărie și de cele trei luni de mămăligă din timpul verii. O mămăligă făcută de bunica are aproximativ 3 kilograme (am sunat-o să mă asigur). În trei luni, se consumau în casa noastră 270 de kilograme de mămăligă. Îmi propun să construiesc un cub din mămăligă, cât o vacanță de vară.”

Mircea Cîrtog, despre proiectul său „Cultural Jamming”: „Prin lucrările mele încerc să examinez fenomenul culturii populare ca o interpretare metaforică a kitsch-ului și a modei. Aceste lucrări au o viziune critică asupra problemelor sociale, politice și culturale. Proiectul pe care îl propun are la baza mămăliga ca artă relațională, văzută prin prisma culturii de masă (artă pop). Proiectul se va materializa prin realizarea unei sculpturi din mămăligă ca formă de expresie a materialului împins către extrem, sub forma unei statuete antice ce reflectă starea actuală a societății și un kit de mămăligă. Lucrările mele se referă adesea la cultura pop și cea de  masă. Folosind simboluri scrise ori desenate, creez o lume în care regulile sunt subminate cu intenție.”

Prezentare expoziție:
1-7 septembrie 2019, Casa Jecza / Fundația Interart Triade, Calea Martirilor nr. 51/45, Timișoara. Vernisaj 1 septembrie 2019, ora 11.00, în prezența curatorului și artiștilor. Invitat: Sorina Jecza
Program: zilnic: 10.00-13.00 & 18.00-21.00

4-6 octombrie 2019, Festivalul La Pas Festival de gastronomie sustenabilă, Parcul Rozelor, Timișoara

Producător: Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare
Proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Parteneri: Nasui Collection & Gallery, Fundația Triade, Reciproc Cafe
Partener media: Modernism.ro

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Proiectul face parte din La Pas, un program implementat de Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 în parteneriat cu Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare. Programul este orientat către evidențierea complexității legăturii dintre hrană, cultură și consum durabil.

Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare este o organizație neguvernamentală, care din 2009 încurajează construirea participativă a unor modele de dezvoltare sustenabilă, consumul responsabil, comerțul echitabil, agricultura susținută de comunitate, economia solidară fiind tematici-cheie. În cadrul programului La Pas, asociația dezvoltă complementaritățile necesare valorificării patrimoniului gastronomic local și integrării dimensiunii de sustenabilitate. Demarat în 2018, La Pas/Slowing down  este un program cu o dezvoltare graduală în anii viitor. Dintre activități vizate până acum, amintim: organizarea unui concurs de rețete tradiționale (Gustul ca patrimoniu), publicarea unui Manual pentru promovarea consumului responsabil, publicarea unui Ghid pentru evenimente culturale sustenabile, lansarea în colaborare cu mai multe școli a programului educațional de dezvoltare a consumului responsabil, desfășurarea primei ediții a Festivalului La Pas: Festival de gastronomie sustenabilă (4-6 octombrie 2019, Timișoara), organizarea conferinței Sustenabilitatea – indicator de măsurare a evenimentelor cultural-artistice (28-29 noiembrie 2019, Timișoara). www.cries.ro. În cadrul Gastronom, Asociația CRIES asigură managementul și coordonează implementarea proiectului, alături de partenerii săi.

Nasui Collection & Gallery este un operator cultural care colecționează și susține artiști moderni și contemporani din decembrie 2010 și produce proiecte în diverse contexte culturale prestigioase din lume. www.cosminnasui.com. În cadrul proiectului Gastronom se ocupă de pregătirea apelului la proiecte, centralizarea aplicațiilor, participarea la procesul de jurizare, coordonarea realizării lucrărilor artiștilor și conceptul curatorial al expunerii acestora.
Fundația Triade este un spațiu deschis publicului, care găzduiește evenimente complexe, reunind diverse tipuri de expresie artistică. Fundaţia continuă programul început alături de Peter Jecza: susţinerea şi punerea în valoare a culturii locale, proiecte retrospective, recuperatoare, ce readuc în prim-plan avangarda anilor ’60-’70 şi proiecte prospective, deschise noilor generaţii de artişti. www.triade.ro. În cadrul proiectului Gastronom, Fundația Triade găzduiește artiștii în rezidență, participând totodată la procesul de jurizare.

Modernism.ro este revistă-platformă online de promovare a culturii contemporane românești, lansată în 2009, care susține, promovează și expune artiști români contemporani, creativi români, evenimente culturale de anvergură, proiecte bilaterale și internaționale din toate domeniile culturii contemporane, cu accent pe artele vizuale. Are peste peste 160.000 Youtube views și peste 400 de materiale video cu artiști, istorici, critici, manageri culturali. www.modernism.ro. În cadrul proiectului Gastronom, asigură vizibilitatea apelului și a prezentării publice a lucrărilor produse în cadrul rezidenței.

Apel pentru artisti: lucrari din mamaliga

Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare invită artiști români să lucreze cu mămăligă, în cadrul rezidenței artistice Gastronom: artă contemporană cu patrimoniu culinar, la Timișoara. Provocarea constă în crearea unor lucrări de artă contemporană care să investigheze relația dintre cultură și hrană ca parte a patrimoniului imaterial. Vor fi selectați 3 artiști, ale căror lucrări vor fi expuse public și vor rămâne în patrimoniul asociației pentru itinerări ulterioare. Candidaturile se înregistrează între 16 și 31 iulie 2019, iar rezidența se desfășoară în perioada 15 -30 august 2019. Artiștii vor avea oportunitatea de a-și desfășura perioada de rezidență la Casa Jecza, gestionată de Fundația Triade din Timișoara, spațiu ce păstrează aerul boem şi cultivat al trecerii artistului Peter Jecza, sute de lucrări de artă, alături de semne ale unei intimităţi delicate.

16-31 Iulie 2019

Proiectul Gastronom: artă contemporană cu patrimoniu culinar urmărește creșterea nivelului de conștientizare a publicului cu privire la importanța hranei ca parte a patrimoniului imaterial.
Artiștii din domeniul artelor plastice și vizuale din țară sunt invitați să candideze pentru o rezidență artistică în care le este oferită oportunitatea de a crea obiecte de artă contemporană care valorizează tematica hranei și de a se exprima creativ într-un demers artistic susținut financiar. Materialul de lucru pentru lucrările finale este mămăliga.

Proiectul Gastronom pornește de la premiza complexității relației dintre hrană și cultură, de la problematica mâncării ca vector cultural într-o lume globalizată, punând în discuție relația dintre gusturi și valori, structuri și moștenire sociale, și urmărește cercetarea asupra practicilor legate de mâncare, mâncatul împreună, partajarea hranei, povestirile schimbate deasupra mesei și celelalte ritualuri asociate cu hrana.
„Hrana reprezintă o bază pentru identitatea personală, un vehicul prin care structura socială influențează indivizii, un obiect care manifestă tendințe culturale și sociale pe termen lung, un transportator de sens cultural” consideră Mihaela Vețan, inițiator al proiectului.

Produs alimentar preparat din făină de porumb, fiartă în apă și mestecată, mămăliga reprezintă un simbol cultural, fiind un surogat al pâinii și un aliment auster, asociat istoric unei culturi a rezilienței și bucătăriei claselor de jos. Produsă ocazional și din alte făinuri decât cea de mălai, astăzi este preparată prin excelență din porumb. Deși are o tradiție românească, mămăliga este prezentă și în alte culturi europene, fiind în fapt un aliment derivat din terciul de cereale atestat încă din perioada romană antică.

Criterii de aplicare la rezidență

Dosarul de aplicare la rezidența Gastronom trebuie să conțină:
-          Descrierea textuală a proiectului de lucrare ce urmează a fi fi transpus în mămăligă, inclusiv cu detalii tehnice. Acesta va ține cont de specificul materialului - rezistență, maleabilitate etc. și de necesarul de armătură (dacă e cazul);
-          Machetă - schiță desenată și scanată sau schiță 3D;
-          Un link către un portofoliu de lucrări anterioare.

Aplicația se trimite exclusiv online la adresa lapas@cries.ro.

Fiecare artist beneficiază de o remunerație în cuantum de 5.000 lei și decontarea cheltuielilor de drum, cazare și masă în perioada rezidenței. Lucrările vor fi expuse public și vor rămâne în patrimoniul asociației pentru itinerări ulterioare, în contexte culturale și sociale specifice.

Calendarul rezidenței:
16-31 iulie 2019 - primire candidaturi artiști
Eveniment Facebook: https://www.facebook.com/events/2433731713339285/
1-7 august 2019 - jurizare lucrări
15-31 august 2019 - participare rezidență și creare lucrări
4-8 septembrie 2019 – prezentare publică lucrări

Proiectul Gastronom: artă contemporană cu patrimoniu culinar face parte din La Pas, un program implementat de Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 în parteneriat cu Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare, orientat către evidențierea complexității legăturii dintre hrană, cultură și consum durabil.

Producători: Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare, Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021
Proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Parteneri: Nasui Collection & Gallery, Fundația Triade, Reciproc Cafe
Partener media: Modernism.ro

Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare este o organizație neguvernamentală care din 2009 încurajează construirea participativă a unor modele de dezvoltare sustenabilă, consumul responsabil, comerțul echitabil, agricultura susținută de comunitate, economia solidară fiind tematici-cheie. În cadrul programului La Pas, asociația dezvoltă complementaritățile necesare valorificării patrimoniului gastronomic local și integrarea dimensiunii de sustenabilitate.
Construcția programului La Pas demarat în 2018 este graduală, conținând până în prezent: dezvoltarea unui grup de analiză strategică (BREAD), organizarea unui concurs de rețete tradiționale (Gustul ca patrimoniu), dezvoltarea unei baze de date cu mici producători locali din Regiunea de Vest, publicarea unui Manual pentru promovarea consumului responsabil (ISBN 978-973-0-28411-9), publicarea unui Ghid pentru evenimente culturale sustenabile (ISBN 978-973-0-28368-6), lansarea în colaborare cu mai multe școli a programului educațional de dezvoltare a consumului responsabil, pregătirea primei ediții a Festivalului La Pas (toamna lui 2019). www.cries.ro
În cadrul Gastronom, Asociația CRIES asigură managementul și coordonează implementarea proiectului, alături de partenerii săi.

Nasui Collection & Gallery este un operator cultural care colecționează și susține artiști moderni și contemporani din decembrie 2010 și produce proiecte în diverse contexte culturale prestigioase din lume. www.cosminnasui.com .
În cadrul proiectului Gastronom se ocupă de pregătirea apelului la proiecte, centralizarea aplicaților, participarea la procesul de jurizare, coordonarea realizării lucrărilor artiștilor și conceptul curatorial al expunerii acestora.
Fundația Triade este un spațiu deschis publicului, care găzduiește evenimente complexe, reunind diverse tipuri de expresie artistică. Fundaţia continuă programul început alături de Peter Jecza: susţinerea şi punerea în valoare a culturii locale, proiecte retrospective, recuperatoare, ce readuc în prim-plan avangarda anilor ’60-’70 şi proiecte prospective, deschise noilor generaţii de artişti. www.triade.ro .
În cadrul proiectului Gastronom, Fundația Triade găzduiește artiștii în rezidență, participând totodată la procesul de jurizare.

Modernism.ro este revistă-platformă online de promovare a culturii contemporane românești, lansată în 2009, care susține, promovează și expune artiști români contemporani, creativi români, evenimente culturale de anvergură, proiecte bilaterale și internaționale din toate domeniile culturii contemporane, cu accent pe artele vizuale. Are peste peste 160.000 Youtube views și peste 400 de materiale video cu artiști, istorici, critici, manageri culturali. www.modernism.ro.
În cadrul proiectului Gastronom, asigură vizibilitatea apelului și a prezentării publice a lucrărilor produse în cadrul rezidenței.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Monumente in miscare - patrimoniu disparut, sculpturi contemporane temporare in spatiul public la Brasov

„Monumente în mișcare - patrimoniu dispărut” 2018, proiect produs de Nasui collection & Gallery și Muzeul Județean de Istorie Brașov, își propune promovarea patrimoniului istoric al Brașovului dispărut, prin producția și plasarea în spațiul public a două sculpturi de mari dimensiuni, contemporane, temporare și neintruzive, prin organizarea de module educaționale pentru tineri și printr-o expoziție documentară outdoor dedicată publicului larg. 

Sculptura artistului Mihai Zgondoiu va fi montată la actualul Modarom - construit pe locul fostei Vile Kertsch, acum dispărută (vernisaj 6 octombrie ora 18.00), iar cea a artistului Alexandru Rădvan în Livada Poștei – Rectorat, în zona Porții Vămii, de asemenea, acum dispărută (vernisaj 6 octombrie ora 18.30). Evenimentul de finisaj va fi marcat de un performance al companiei Miyazaki C-Dance Center din Japonia și de inaugurarea expoziției din spațiul public la parterul Modarom, pe 6 noiembrie 2018.

Fiecare dintre cele două sculpturi propuse prin proiect marchează specific, atât ca și conținut simbolic cât și ca prezență arhitecturală, importanța și relevanța spațiului în care este amplasat. Realizarea sculpturilor a fost făcută pornind de la intrările principale în Cetatea Brașovului, din mai multe perspective: istorică, antropologică, istorie orală, istoria artei și arhitecturii.

Acest proiect este produs în cadrul programului Moving Monuments / Monumente în mișcare, lansat în 2014 de către Nasui Collection & Gallery, care are ca scop producția, prezentarea și itinerarea de lucrări de artă de mari dimensiuni în spații contemporane prestigioase și curajoase, din România și din lume. Sculpturile sunt create din materiale contemporane și sunt gândite a fi „în mișcare”: prin itinerarea ulterioară și în alte spații, se „încarcă” simbolic și valoric în contextele diferite ale spațiilor publice gazdă. Sculpturile din „Monumente în mișcare”, de dimensiuni între 3,5 metri și 4,5 metri, sunt create din materiale ușoare, contemporane - de tip rășini sintetice, polistiren, tablă, sunt neintruzive, fiind ancorate cu materiale naturale (de exemplu saci de nisip introduși în soclu), sunt sustenabile (se auto-susțin), sunt pregătite pentru spațiul public (trafic intens, pietonal) și pentru mediul extern (intemperii).

Amplasarea unor sculpturi contemporane temporare în spații publice, în cele două locuri cu monumente dispărute din oraș, are rolul de a marca vizual și simbolic puncte cheie din ultimele patru secole ale istoriei orașului: Poarta Vămii și Poarta străzii Porții / Vila Kertsch.
Poarta Vămii, situată la capătul străzii Mureșenilor de astăzi (în trecut, strada Vămii / Mănăstirii) a fost poarta de intrare în cetate al celui mai important drum comercial al Transilvaniei, care lega cel mai bogat oraș transilvănean prin trecătoarea Branului de gurile Dunării și Balcani: Drumul Brașovului denumit și Drumul Regelui sau Drumul Branului. Pe poartă, cu fața spre Brașovechi, se afla statuia din piatră a împăratului Sigismund de Luxemburg, binefăcătorul orașului, cu coroana, sceptrul și globul imperial. În marele incendiu al Cetății Brașovului din anul 1689, numai această poartă a rămas neatinsă. 

Poarta fortificațiilor de la capătul străzii Vămii a fost grav avariată în timpul cutremurului din 1738. Starea de degradare a bastionului porții și faptul că poarta devenise o piedică pentru circulația tot mai intensă a determinat demolarea fortificației în anul 1836. După doi ani, în același loc, a fost construită o nouă poartă, în stil clasicist, imitând, susține Sextil Pușcariu, stilul Porții Brandenburg din Berlin. Noua poartă avea două treceri pentru vehicule şi pietoni. Poarta  Vămii a fost demolată în anul 1891 pentru a face loc ,,tramway-ului" cu aburi, care nu putea intra în orașul vechi.

Zona din fața Porții Vămii a fost încadrată în Promenada de jos a orașului la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost folosită până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial pentru organizarea unor evenimente culturale și comunitare.

În perioada 1881 – 1885, lângă Poarta Vămii a fost construit Palatul Oficiului de Pensii, conceput și realizat de inginerul oraşului, arhitectul Peter Bartesch (1842-1914), autorul planului de sistematizare a oraşului (1881). Palatul a fost cumpărat în anul 1909 de către autoritățile locale și a adăpostit ulterior Administrația Comitatului Brașov, Prefectura Județului Brașov, Sfatul Popular al Regiunii Stalin, Sfatul Popular al Regiunii Brașov și este în prezent Rectoratul Universității Transilvania.
Vila Kertsch a fost construită după planurile şi sub conducerea inginerului-şef al oraşului Brașov, Christian Kertsch, în perioada 1886 – 1888, pe Rudolfsring, în zona unde, în evul mediu, s-a aflat o poartă importantă a Cetăţii Braşovului, dărâmată în anul 1852, în urma hotărârii comunităţii. Se pare că modelul vilei de la intrarea pe strada Porții a fost castelul romantic Miramare din Trieste, construit pentru arhiducele Ferdinand Maximilian al Austriei, între anii 1856 – 1860. 

Vila Kertsch a fost folosită ca locuinţă, hotel, restaurant, clădire de birouri şi gazdă pentru evenimente culturale. În anul 1896, aici se proiectau filme. 

Marele cutremur din 10 noiembrie 1940 a afectat serios vila Kertsch, însă fără urmări vizibile pe fațade. În urma bombardamentului american din 16 aprilie 1944, mai mult de jumătate din clădirea Kertsch s-a prăbuşit. Partea rămasă în picioare a fost reparată, cu unele modificări, și a funcţionat ca sediu de instituţii până în vara anului 1970.

Conform unei hotărâri a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România din 1970, în scopul construirii unei case de mode a cooperației meșteșugărești, terenul proprietate de stat din bulevardul Gheorghe-Gheorghiu-Dej a fost transmis pe durată nedeterminată Cooperativei ,,Munca Colectivă" Brașov. Clădirea Modarom a fost proiectată de arhitectul Nicolae Niculin (absolvent promoția 1957 al Institutului de Arhitectură ,,Ion Mincu" București; a fugit în străinătate la scurt timp după finalizarea proiectului Modarom). Clădirea Modarom a fost construită în perioada august 1970 – 1973, ultima etapă a lucrărilor fiind condiționată de construcția hotelului ,,Brașov" (,,Capitol"). În prezent, clădirea Modarom este considerată un exemplu de expresionism de cea mai bună calitate. În decembrie 1989, Modarom-ul a fost lovit de gloanţe, bănuindu-se că aici erau ascunși ,,teroriști". După 1990, piaţa din jurul clădirii a primit numele de ,,Piaţa Revoluţiei”.

Producția proiectului „Monumente în mișcare - patrimoniu dispărut” este acompaniată de un training de istorie aplicată pentru tururi ghidate, un modul de educație nonformală dedicat elevilor și de o expoziție documentară în aer liber.

Training de istorie este dedicat voluntarilor adolescenți care, prin intermediul unor prelegeri, workshop-uri, role-play-uri, sunt pregătiți de către specialiști (istorici, muzeografi, specialiști în comunicare) în prezentarea patrimoniului istoric local, a monumentelor dispărute și a importanței conservării patrimoniului actual pentru dezvoltarea viitoare a comunității. Trainingul este programat în perioada 25-27 octombrie 2018. 

În cadrul modulului de educație nonformală, organizat în perioada 16 – 19 octombrie 2018 în trei școli brașovene, peste 250 de elevi vor fi familiarizați asupra subiectului prin utilizarea noilor tehnologii, respectiv crearea a două aplicații interactive (hartă interactivă cu monumentele dispărute ale Brașovului, puzzle reconstituire monumente dispărute) pe aparate multitouch.

Expoziția documentară outdoor prezintă ,,povestea Modarom”, de la istoria porții principale de intrare în cetatea medievală până la vila Kertsch, operă arhitecturală reprezentativă pentru Brașovul Belle Epoque, și clădirea MODAROM, din perioada comunistă. Expoziția va fi amplasată la Modarom cu ocazia evenimentului de finisare a expozițiilor de sculptură, pe 6 noiembrie 2018.
///
Proiectul de față este în conformitate cu Legea nr. 120/2006 monumentelor de for public care reglementează cadrul juridic general al realizării, amplasării și administrării monumentelor de for public.
Producători: Muzeul Județean de Istorie Brașov, Nasui collection & gallery
Parteneri: Modernism.ro, Modarom S.C.M., Asociația Forums, Primăria Municipiului Brașov
Documentare istorică: Nicolae Pepene
Proiect cultural cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Alexandru Rădvan este absolvent al Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti, secţia pictură, clasa profesorului Florin Mitroi. În 2012 devine doctor în filologie la Facultatea de Litere, cu teza „Imaginea fantastică realizată cu mijloace plastice şi mijloace literare”. În prezent, este profesor la secţia de pictură a Universităţii Naţionale de Artă Bucureşti. Artistul este preocupat de relaţia pe care societatea contemporană o are cu miturile, mitologiile și religiile străvechi. Alexandru Rădvan este reprezentat de Anaid Art Gallery din 2005.

Mihai Zgondoiu este artist vizual, asistent universitar și dr. la UNA (Universitatea Națională de Arte București, Departamentul de Design), inițiator și coordonator al Galeriei Atelier 030202 - un spațiu de artă contemporană din București, co-curator al Galeriei geamMAT, parte a Muzeului de Artă Timișoara (2012-2014), co-curator la Atelier în tranziție în perioada 2009-2013, grafician la Teatrul de Comedie din București (din 2005). Este membru al Uniunii Artiștilor din România din 2006. Mihai Zgondoiu oscilează între experimental și tradițional, abordând o gamă largă de stiluri și tehnici în lucrările sale, de la desen, colaj, imprimare până la video-instalări, performance și artă urbană.

Muzeul Judeţean de Istorie Braşov este una dintre cele mai importante instituţii culturale, reunind în colecţiile sale de bunuri culturale cel mai mare patrimoniu istoric mobil al judeţului Braşov (159.255 piese) şi este liderul muzeelor orașului după criteriul numărului total anual de vizitatori, inclusiv la categoria de beneficiari tineri şi elevi. Începând din anul 2014, noul proiect de management urmăreşte transformarea muzeului într-un operator cultural pentru comunitatea brașoveană. Spațiile expoziționale ale muzeului sunt amenajate în Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor, Bastionul Graft, monumente istorice de importanță națională și, începând cu Salonul BD Brașov 2018 România 100 - salon de bandă desenată cu tematică istorică, din 4-7 octombrie 2018, muzeul va avea o nouă secție în clădirea fostei baze sportive Olimpia din Brașov. www.brasovistorie.ro

Nasui collection & gallery este un operator cultural care colecționează și susține artiști moderni și contemporani din decembrie 2010 și produce proiecte în diverse contexte culturale prestigioase din lume. www.cosminnasui.com

Sculpturile monumentale din cadrul programului produs de acesta, itinerate până acum, au fost plasate în spații de patrimoniu istoric (St. Geroge’s Hall Liverpool, în cadrul Independents Liverpool Biennial, Piața Cetății Baia Mare) și au marcat evenimente de tip diplomație culturală precum celebrarea a 120 de ani de artă la Baia Mare și intrarea orașului pe lista scurtă în cursa pentru titulatura Capitală Culturală Europeană a Culturii 2021, 100 de ani de relații bilaterale România - Portugalia prin plasarea de sculpturi în fața Primăriei din Cascais, pe malul oceanului, și în relație arhitecturală cu impresionanta Casa da Musica, realizată de arhitectul internațional Rem Koolhaas și acum punct cultural terminus al orașului turistic Porto.

În 2018, Moving Monuments marchează Centenarul Marii Uniri printr-un eveniment expozițional la Parlamentul European cu sculptura monumentală View from Light a artistului Bogdan Rața (luna mai) și 100 de ani de stat modern la Kiev, prin itinerarea de sculpturi ale artistului în centru orașului și în Ambasada României în Ucraina (luna septembrie).

Programul Moving Monuments mai este declinat într-o zonă de cercetare de istorie prin proiectul „Memoria rezistenței”, care abordează problematica memoriei istoriei recente a dictaturii comuniste prin crearea și amplasarea de monumente de artă contemporană în locuri unde au existat mișcări de rezistență împotriva comunismului sau spații opresive de detenție: Memorialul Închisoarea Pitești, „Închisoarea Tăcerii” Râmnicu Sărat, Piața Sfatului Brașov - pentru comemorarea Revoltei din 1987, o acțiune de protest împotriva politicilor economice și sociale impuse de Nicolae Ceaușescu, când sute de muncitori de la Întreprinderea de Autocamioane Steagul Roșu au fost arestați și 61 condamnați. În acest an au fost plasate sculpturi de mari dimensiuni în Memorialul „Rezistenţă şi represiune în Bihor” din Oradea și Memorialul Gherla, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).