Noaptea Albă a Galeriilor: Romanian Fashion Takes Over The World

Vineri, 30 septembrie 2016, cu ocazia ediţiei #10, Noaptea Albă a Galeriilor (NAG), proiect iniţiat şi organizat de Asociaţia Ephemair, îşi extinde programul nocturn în galerii de artă, spaţii alternative, huburi creative şi ateliere de artist din alte nouă oraşe. Astfel, alături de Bucureşti, vor avea loc expoziţii şi evenimente dedicate artei contemporane în Arad, Baia Mare, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Craiova, Sibiu, Târgu Mureş şi Timişoara.
 
Moda Romaneasca In Jurul Pamantului
 
Ne place culoarea si atitudinea transmisa de artele vizuale: eliberare de sabloane, explorare si, odata gasita cheia pentru compozitie, impartasirea de frumos.
 
In Noaptea Alba a Galeriilor, pe 30 septembrie, vrem sa scoatem in evidenta moda romaneasca si sa sarbatorim impreuna. Vor expune artisti romani din domeniul modei, care au reprezentat Romania prin diferite prezentari de moda in marile capitale ale modei Paris, Londra, Milano.. Sau care au interactionat cu acest domeniu realizand diferite sedinte foto, sau fiind modele pe celebrele podiumuri pentru marile case de moda la nivel international.
 
Spatiul “Home to garcons” este un melanj de influente occidentale si spirit creativ autohton, un camin in care sunt bineveniti, deopotriva, doamnele si domnii. Este un spatiu dedicat tuturor artistilor: fotografi, pictori, sculptori, regizori, scenografi, coreografi, designeri etc
 
Va invitam asadar la vernisajul gazduit in Calea Mosilor nr 62-68 (in incinta Anexa MNAC) incepand cu orele 19:00. Printre artistii cu care veti avea ocazia sa va intalniti:
 
Vali Barbulescu - Fotografie
Oltin Dogaru – Fotografie
Agentia de modelling Rue des Modeles - Fotografie
Florin Dobre - Design Vestimentar
 
Home to Garcons va asteapta!
 
Parteneri: Jägermeister / TrueDrinks
 
Parteneri media: Stil Masculin/ Social Agenda / Barbosul.ro / Bucharest style / Creative Class / Vlogul lu' Cristache / DivaHair.ro / Revista FPM / InStilulMeu.ro / Jurnal LifeStyle / Louise Ro/ Marian Capet / Naked Brands / Pia Marina Voicu / Presa In Blugi / readmymind Blog / Revista Bulevard / Suburban Magazine / umblat.ro / Urban Things - Chestii Urbane / VIPStyle.ro /

Salonul de proiecte: Eroismul rasare intr-un depozit de marfuri

Vernisaj: joi, 5 martie, 19.00 Perioada: 5 martie – 24 mai, 2015
Artiști: Simion Cernica, Claudiu Cobilanschi, Ion Dumitrescu & Florin Flueraș, Paul Dunca & Ștefan Tiron & Mihai Lukacs, Alex Fifea & Cătălin Rulea & David Schwartz, Irina Gheorghe, Ivana Mladenovic, Zamir Suleymanov, Iulia Toma
Selecție realizată de Mona Vătămanu & Florin Tudor
Discuție cu Ion Dumitrescu și Florin Flueraș Joi, 5 martie, 18.00
Spectacol “Voi n-ați văzut nimic!” Alex Fifea, Cătălin Rulea, David Schwartz Sâmbătă, 7 martie, 19.30 Duminică, 8 martie, 19.30
La această ediție a expozițiilor generate de open call-ul adresat artiștilor emergenți, Salonul de proiecte i-a invitat pe Mona Vătămanu și Florin Tudor să realizeze selecția proiectelor ce au fost produse cu această ocazie. Lucrarea artistului Zamir Suleymanov (Azerbaijan) a fost aleasă de Vătămanu și Tudor pentru a-i ghida în procesul de selecție. Filmul lui Suleymanov reprezintă elementul coagulant al întregii expoziții care chestionează din mai multe perspective continuitatea dintre cinema/film și realitate. Filmând activitățile care se petrec într-un fost cinematograf transformat în “playground” pentru tineri a căror viață pare că se consumă acolo, artistul face vizibil faptul că spațiul cinema-ului – locul unde se întâmplă toate aceste lucruri – este invadat de realitate. Prin extensie, spațiul expoziției e unul în care spărturile în realitate devin vizibile, însumând multiple incursiuni în zone ale excluziunii sociale sau formulând propuneri pentru a transforma datele imediate ale realității.

Ion Dumitrescu și Florin Flueraș prezintă o înregistrare a unei acțiuni colective petrecute pe 1 decembrie 2010 la mall-ul AFI Palace Cotroceni din București, o infiltrare subversivă în interiorul regimului spectacular ce caracterizează existența actuală, aflată sub semnul capitalismului agresiv, urmărind să scurtcircuiteze temporar și să forțeze o reflecție asupra a ceea ce “scenele” sau realitățile respective presupun. Decizia de arăta acțiunea de la mall sub forma unui film ridică întrebări cu privire la limitele conceptului de post-spectacol, generând o discuție cu publicul ce este programată înaintea vernisajului. Trecând de la spectacolul prilejuit de ziua națională la spectacolul de tip religios, colectivul format din Paul Dunca, Mihai Lukacs și Ștefan Tiron imaginează o “enorie a exclușilor” care, în viziunea lor, dezvăluie și include limitele de gen și sexualitate din filozofia și practica religiei. Această “parohie” propune o serie de ritualuri ce se vor desfășura pe întreaga perioadă de vizitare a expoziției. Contribuția lui David Schwartz, concepută împreună cu Alex Fifea și Cătălin Rulea, aduce în atenție practicile unei alte instituții a statului, poliția, practici care devin uneori abuzive față de persoanele vulnerabile din punct de vedere etnic sau social. Pornind de la cazul lui Daniel Dumitrache, ucis în interiorul unei secții de poliție, ei construiesc un spectacol bazat pe ficționalizarea materialelor documentare arhivate de ei în procesul de cercetare. În cadrul unui film-eseu cu tentă autobiografică, Iulia Toma înscenează un performance pornind de la un ritual pe care tatăl ei, plutonier în armată, îl exersa cu scrupulozitate. Ea deplasează critica instituțiilor prezentă în proiectele anterioare înspre o zonă subiectivă. Figura masculină, dominantă în registrul public și instituțional, e absentă, aproape invizibilă în viața de familie. Viziunea subiectivă și reflecția asupra trecutului se regăsesc și în eseul documentar al lui Claudiu Cobilanschi care abordează istoria recentă a serelor și pepinierelor strategice din jurul Bucureștiului, proiectate în timpul comunismului, distruse și acaparate în prezent de vegetație sălbatică și mormane de reziduuri. Pentru Irina Gheorghe, știința și tehnologia, pioni importanți ai utopiei socialiste, devin materie pentru un studiu paraștiințific care se plasează la granițele dintre științele exacte și zonele neclare în care acestea sunt invadate de inexact, necunoscut și iraţional.

Deși par că formează un corpus eterogen, traversat de diverse tipuri de subiecte și practici artistice, proiectele selectate de Mona Vătămanu și Florin Tudor sunt unite de atenția critică îndreptată asupra contextului social. Un alt exemplu în această direcție este lucrarea lui Simion Cernica ce captează momente de repaos ale unor muncitori care își desfășoară activitatea în condiții de precaritate, momente ce sunt percepute ca ritual colectiv. Dacă Cernica face apel la o estetică low-budget și filmează pe ascuns, de la distanță, Ivana Mladenovic își extrage subiectul din mediul social, creând un moment pur spectacular, cinematic. Personajul din filmul ei, Miss Piranda 2011, e filmat într-o ipostază teatrală, într-o singură secvenţă prelungită în care seducţia se manifestă pentru un privitor nevăzut. Navigând prin lumea zgomotoasă şi plină de libido a manelelor, strategia personajului e să se ascundă expunându-se, iar filmul exacerbează tocmai acest paradox. Ideea de ascuns/vizibil reprezintă de altfel o trăsătură definitorie și pentru celelalte intervenții din expoziție care activează o serie de probleme subterane ce scapă percepției dominante asupra spațiului social și discursului public.

Acest proiect este sprijinit de ERSTE Foundation.

Centrul Ceh: Invazia se prelungeste in Romania

Expozitia „Invazie 68 Praga” de Josef Koudelka se prelungeste pana pe 23 februarie 2014.
Lucrarile cunoscutului fotograf Josef Koudelka urmeaza sa fie expuse si in Timisoara.
Programata initial pana la sfarsitul lunii ianuarie, expozitia de fotografie „Invazie 68 Praga”, de Josef Koudelka, se prelungeste cu o luna. „Recomand tuturor celor care nu au vazut aceasta expozitie sa o viziteze pana in ultima duminica din februarie. Nu este vorba doar de un fotograf exceptional, ci si despre o istorie care ii priveste si pe romani - Romania fiind singura tara membra a Pactului de Varsovia care nu a participant la invazia asupra Cehoslovaciei din 1968”, spune Rene Kubasek, directorul Centrului Ceh.
In timpul celor sapte zile din august 1968 Josef Koudelka, pe atunci in varsta de treizeci de ani, a realizat o serie de fotografii pe carea reusit ulterior sa le scoata din tara, emigrand in Franta. Fotografiile lui au fost publicate de agentia Magnum Photos in 1969, in numeroase reviste internationale cu ocazia implinirii unui an de la invazie, fara a mentiona numele autorului. Josef Koudelka, care avea sa devina unul dintre cei mai importanti fotografi din lume, a fost recunoscut ca autorul fotografiilor abia in 1985, după moartea tatalui sau, care ramasese in Cehoslovacia.
„Această expozitie este despre invazia la care Romania - singura dintre tarile semnatare ale Pactului de la Varsovia - a refuzat sa participe. In plus, de Romania ma leaga si o amintire personala - am fost aici de multe ori si iubesc aceasta tara,” spune Koudelka, care a vizitat Romania inca din anii 60.
„Datorita parteneriatului cu Institutul Francez, aceasta expozitie va putea fi expusa si in tara, incepand cu Timisoara, unde o vom inaugura pe 6 martie, in prezenta lui Koudelka”, declara Rene
Kubasek.
Expozitia este organizata de catre Centrul Ceh si Institutul Francez, in colaborare cu MNAC si Magnum Photos Paris.
Parteneri principali: Air France, Apa Nova Bucuresti, Boutique Restaurant Chocolat Createur de Gout, Carrefour Romania, CEZ Romania, Orange Romania, Rigips Saint-Gobain, Staropramen.
Expozitia va fi deschisa in perioada 17.10.2013 - 23.2.2014, de marti pana duminica, intre orele 11 - 19.

La 45 de ani de la invazia din Praga, Josef Koudelka vine la București

Anul acesta se împlinesc 45 de ani de la invazia din 21 august 1968 asupra Pragăi, când forțe militare din Uniunea Sovietică și aliații ei din Pactul de la Varșovia, cu excepția notabilă a României, au invadat Cehoslovacia. România, de altfel, s-a opus public invaziei, criticând politica sovietică.

În timpul celor șapte zile din august 1968 Josef Koudelka, pe atunci în vârstă de treizeci de ani, a realizat o serie de fotografii pe care a reușit ulterior să le scoată din țară, emigrând în Franța. Fotografiile lui au fost publicate de agenția Magnum Photos în 1969, în numeroase reviste internaționale cu ocazia împlinirii unui an de la invazie, fără a menționa numele autorului. Josef Koudelka, unul dintre cei mai importanți fotografi contemporani din lume, a fost recunoscut ca autorul fotografiilor abia în 1985, după moartea tatălui său, care a rămas în Cehoslovacia.

Centrul Ceh București împreună cu Institutul Francez din România vor aduce în această toamnă, pentru prima oară în București, expoziția Josef Koudelka – Invazie 68 Praga. Vernisajul va avea loc pe data de 17 octombrie, ora 19:00, la Anexa MNAC (Calea Moșilor nr. 62 – 68, et.3), în prezența artistului. „Mă bucur că această expoziție unică va fi prezentată în România, o țară ai cărei cetățeni au demonstrat solidaritate cu Cehoslovacia în 1968. Invazia a determinat soarta unei întregi generații a națiunii noastre și poziția României de atunci este bine știută în Republica Cehă”, declară ambasadorul Republicii Cehe la București Jiří Šitler. Expoziția va fi însoțită de lansarea albumul de fotografie Invazie 68 Praga, publicat în România de Editura ART.

E obligatoriu sa avem un titlu - 21 februarie

E obligatoriu să avem un titlu
Artiști: Mihuț Boșcu Kafchin, Andreea Ciobîcă, Andrei Dinu, Mixer, Daniela
Pălimariu, Flaviu Rogojan
Perioada: 21 februarie – 7 aprilie 2013
Vernisaj: joi, 21 februarie, ora 19.00
Salonul de proiecte continuă seria expozițiilor  generate de open-call-ul destinat tinerilor artiști, având ca scop principal sprijinirea producției de artă contemporană. Selecția lucrărilor prezentate în acest episod a fost realizată de artistul Ciprian Mureșan care își argumentează astfel poziția:
„Am acceptat – poate mai mult din masochism decât din satisfacția preluării poziției celui care ar decide ceva – invitația Salonului de proiecte de a selecta câteva propuneri adunate în urma unui open call. Învârtindu-mă pe loc eu însumi într-o mlaștină de nesiguranța și căutări, situația poate părea comică: cum să aleg eu 6 proiecte din aproximativ 70? Aceste nesiguranțe nu trebuie privite ca o scuză pentru eventuala receptare proastă a expoziției, pentru că starea de îndoială permanentă îmi convine personal de minune și îmi hrănește „practica artistică”. Ca atare, ar fi nedrept și inutil să caut, să inventez o linie sau ceva coerent în alegerile făcute. E important de menționat că nu am ales lucrări definite, ci propuneri de proiecte care urmau să fie realizate, în a căror producție nu a trebuit și nici
nu am intenționat să intervin, dar pe care, poate din deformație profesională, mi le-am închipuit așa cum le-aș fi realizat eu.

Andreea Ciobîcă se autoflagelează prin desen, lucru care nu poate să nu impresioneze. Grupul Mixer pornește de la un fenomen răspândit printre gospodinele din România, acela de a împărtăși și copia rețete culinare – un fel de open source rezultat din motivații pe care grupul Mixer le „cerceteaza” în lucrarea lor, adunând un bagaj de documente și mărturii pe care le procesează prin ilustrații care fetișizează „recuzita” acestui fenomen, dar și prin identificarea lor cu „subiectul” (prin scrierea unui propriu caiet de rețete). Aceste metode trec dincolo de o „cercetare sociologica” (așa cum ar numi-o marii curatori).
Departe de a-i ajuta pe cei marginalizați – unii din artiști fiind, dimpotrivă, chiar privilegiați pe scena artistică (Mihuț Boscu Kafchin a fost selectat în Trienala de la Paris, iar Andrei Dinu e un scenograf de succes) – aș putea spune că alegerile au fost făcute după criterii diferite. Dacă la unele lucrări selecția a ținut cont de criterii formale, altele nu au nimic de-a face cu vreo istorie a artei (pe care, oricum, se pare că nimeni nu o cunoaște prea bine, ceea ce face ca ea să fie reinventată acum de galeriști, oameni de afaceri colecționari, comuniști, capitaliști, mnaci, erstebanci, reviste de artă – până și Biserica Ortodoxă are ceva de spus pe acest subiect). Dacă lucrările lui Mihuț au bătut târgurile Europei și poate chiar pe cele americane, Andrei Dinu nu a mai expus ca artist, din câte știu, decât în cerc restrâns. În ambele cazuri m-au atras absurdul și ironia: Dumnezeu reprezentat ca glob de discotecă cu barbă de Moș Crăciun sau icoana în care pustnicii se uită tâmp la niște sandvișuri.

Flaviu Rogojan nu e convins dacă e artist sau curator (poate nu e niciuna nici alta), dar am interpretat această ambivalență ca pe o reacție la valul de pictori care împânzesc străzile Clujului și Fabrica de Pensule. El transformă un spațiu dedicat expoziției, adică „sfințit”, într-unul obișnuit, fără vreo funcție specifică. Altfel spus, el merge exact împotriva tendinței (de lăudat) de a crea cât mai multe spații de artă, și nu văd de ce nu ar avea acest drept. Iar pe cei care nu au chef să vadă expoziția îi invităm să folosească lucrarea Danielei Pălimariu, lucrare care s-a vrut a fi funcțională, și sper ca ea să aibă rolul unui spațiu de relaxare și odihnă (în unele birouri corporatiste dar și în spațiul expoziției). Deși unele lucrări încearcă să evite diverse trenduri și pot aluneca în capcana altora, cred totuși că ele au în comun incapacitatea de a repeta un exercițiu. Acest fapt, care în gimnastică poate conduce la dezastru, poate fi benefic în câmpul artei pentru că ne face să ne dăm seama de imposibilitatea oricărei profesionalizări, a oricărei siguranțe date de un statut, titlu onorific, diplomă, certificat de autenticitate sau chiar autoconștientizare de sine ca artist. După toată această experiență am rămas cu cel puțin încă o întrebare, care se adaugă noianului meu de îndoieli: avem oare nevoie de un titlu?”
-----
Pornind de la premisa că în România posibilitățile de producție în arta contemporană sunt aproape inexistente, iar artiștii din generațiile noi întâmpină mari dificultăți în a-și concretiza proiectele, Salonul de proiecte își propune să acționeze ca o platformă pentru încurajarea unor practici artistice care abordează problemele actuale din societatea românească, reflectând asupra contextului contemporan.
Salonul de proiecte și-a început activitatea în 2011 și este o inițiativă a Magdei Radu și a Alexandrei Croitoru ce beneficiază sprijinul financiar și logistic oferit de MNAC. Această inițiativă își propune realizarea unor expoziții, prezentări și dezbateri care se vor focaliza asupra artei contemporane din România, punând producțiile tinerilor artiști într-un context generational mai larg.
-----
Salonul de proiecte
Miercuri – Duminică / 10.00 – 18.00
Clădirea MNAC Anexa, Calea Moșilor 62-68, etaj 2, București
salonuldeproiecte@gmail.com
www.salonuldeproiecte.ro
www.facebook.com/salonuldeproiecte

David Mozny expune la Bucuresti - 30 mai

David Mozny, autorul lucrarii RAHOVA, va expune la Bucuresti
Lucrarea care a facut cartierul Rahova faimos in lumea artistica va fi prezentata pentru prima oara, in aceasta miercuri, la Bucuresti

David Mozny, un cunoscut artist ceh contemporan isi va prezenta lucrarea Rahova miercuri, 30 mai, la ora 18h00, la MNAC Foto Anexa (Calea Mosilor 62-68).

Proiectul se bazeaza pe cercetarea si inregistrarile luate in Bucuresti, in cartierul Rahova - simbol al utopiei urbane si al esecului in legatura cu trecutul socialist al tarilor din Europa Centrala si de Est.

Avand ca referinta definitia simulacrului data de Baudrillard, Mozny arata greselile productiei de masa, ale simularii si imitarii componentelor arhitectonice clasice, precum si folosirea lor bizara in arhitectura prefabricata a anilor ’70.

Instalatia, care a fost special proiectata pentru spatiul din MNAC Foto Anexa, ofera privitorului o onirica si aproape apocaliptica viziune a viitorului apropiat, prin mijloace ca: video, sunet, lumina, obiecte si fotografii.

„Am avut nevoie de doi ani ca sa gasim locul potrivit pentru aceasta instalatie puternica si in Anexa am gasit-o. Bine ati venit in regatul de beton” spune Rene Kubasek, directorul Centrului Ceh Bucuresti.

David Mozny este un artist vizual care traieste si lucreaza in Brno,este profesor la universitatea Masaryk, facultatea de studii sociale,sectia new media si uneori vj in cluburile locale. In 2004, a facut parte din Frisbee, expozitie de arta video contemporana ceha, prezentata la MNAC Bucuresti.

Din 2000, de cand a inceput sa lucreze cu imagini generate pe computer, Mozny a vizitat in repetate randuri Bucurestiul, munca de cercetare ducand la realizarea unuia din cele mai cunoscute proiecte ale sale – Rahova.exe_test (2008), acum prezentata pentru prima oara in Bucuresti.

RAHOVA pe youtube:




David Mozny va lua parte si intr-o dezbatere despre urbanism si blocuri organizata impreuna cu Asociatia Zeppelin, la Centrul Ceh (Ion Ghica 11), in ziua urmatoare deschiderii – joi, 31 mai, de la 18H00.

Expozitia este organizata de catre Centrul Ceh, in parteneriat cu Staropramen, Zeppelin, MNAC si 24FUN si poate fi vazuta pana pe 1 iulie, 2012.

Centrul Ceh: Cuvinte pe pelicula

Centrul Ceh pune la cale un nou proiect interactiv onorând atât fotografia analog cât şi literatura cehă. Rezultatul va fi o expoziţie de peste 1000 de fotografii alb-negru.

SÂMBĂTĂ 19 mai / 11h00 / Centrul Ceh
FOTOMARATON
Vino la Centrul Ceh sâmbătă dimineaţa pe 19 mai la ora 11:00 cu aparatul tău foto analog. Vei primi o rolă cu 24 de cadre FOMA, alb-negru şi un text din Franz Kafka, Bohumil Hrabal, Karel Čapek, Václav Havel sau alt autor cehesc. Având drept inspiraţie textul primit, ai fix 24 de ore (până duminică, 20 mai, între 11:00 – 12:00) să ne aduci înapoi filmul expus.

După metoda “Primul venit, primul servit” numai primii 50 de participanţi, care sosesc pe 19 mai la ora 11:00 vor primi o rolă de film.

JOI 24 mai / 18H00 / MNAC Foto Anexa
EXPOZIȚIE / PETRECERE
Expunerea a peste 1000 de fotografii realizate în timpul fotomaratonului. Cea mai bună poveste va fi premiată de către Central Ceh cu o excursie la Praga.
Eveniment organizat de Centrul Ceh (mai multe informații pe www.czech-it.ro)
Parteneri: Staropramen, F64, Foto Anexa MNAC, Czech Airlines, Imatech, FOMA, 24FUN
Fb event here

Rokolectiv 2012

Ajuns la a saptea editie, festivalul Rokolectiv revine intre 19 si 22 aprilie la MNAC (Muzeul de Arta Contemporana) si Universitatea Nationala de Muzica, cu concerte, instalatii si filme documentare.

Programul din acest an se deschide joi (19.04) la Conservator (UNMB), cu un performance Hauschka, o interventie neortodoxa asupra pianului preparat cu mingi de ping-pong, benzi adezive si alte obiecte profane, urmat de aparitia infuzata de reminiscente 80s a Mariei Minerva, diva lo-fi a labelul-ui 100% Silk.

Vineri (20.04) festivalul se muta la MNAC, cu instalatii si proiectii de filme documentare in mediateca si concerte live pe terasa acoperita de o structura transparenta. Dixon este capul de afis al primei seri, cu un set de dans atent construit, iar duo-ul londonez Disclosure va face o demonstratie inedita de R&B-tronica. Tanarul producator de la Marea Neagra, Anadolchioi, isi face prima aparitie live sub acest pseudonim cu un proiect inspirat de eurodance, turbo-folk si juke, precedat de fondatorul platformei locale Origami Sound, Herne.

Sambata (21.04) incepe cu o scufundare in muzica leftfield romaneasca alaturi de Batiscaf Radio si continua cu texturile wonky ale duo-ul de bulgari relocati la Berlin, 1000 names. Pentru nostalgicii zilelor de glorie ale clubbing-ului, The Miracles Club, trupa de psych-house din Portland, va performa un numar magic cu miros de Hacienda, Soul II Soul si Coogi jumpers. Sud-americanul Matias Aguayo coloreaza seara cu un mix de house, swing, italo-disco, kwaito, huarachero, cumbia sau champeta, iar Sillyconductor revine la Rokolectiv cu un nou proiect mutant de pop generic produs la granita cu acustica microtonala si robotica inecata in bass a clavecinului.

Duminica (22.04) inseamna Scarlatti Goes Electro si un Versailles intors pe dos cu costume flamboaiante si muzica baroca trecuta prin sintetizatoare, precum si ‘serenadele’ 2-step ale producatorului de doar 19 ani din Glasgow, Koreless. Venita din Berlin via Bristol, Emika transforma grime-ul din warehouse-uri intr-un pop invaluit de emotii sumbre. Inchiderea festivalului ramane pe mainile dj-ilor Rashad si Spinn, ambasadori ai juke-ului si footwork-ului din Chicago.

In paralel cu concertele, de neratat sunt audio-tancul artistului Nik Novak (Panzer), parcat in fata MNAC-ului, precum si sculptura sonora a fratilor Andre si Michel Decosterd, Cycloid-E, recent premiata la Ars Electronica.

Pass-urile de 4 zile (singurele care garanteaza accesul la seara de deschidere de joi 19 aprilie) sunt puse la vanzare aici, in numar limitat (70 de lei).

Lansare roman grafic Travesti la MNAC Foto Anexa

Ambasada Franţei în România și Institutul Francez din București au plăcerea de a vă invita la lansarea cărţii Travesti, roman grafic de Edmond Baudoin, adaptare a cărții cu același titlu de Mircea Cărtărescu în prezența lui Edmond Baudoin ṣi Mircea Cărtărescu.

Joi 10 noiembrie la ora 18.00
la MNAC – Foto Anexa (62-68 Calea Moşilor)

Pasarela 2011 si-a anuntat castigatorii

Sâmbătă 2 și duminică 3 iulie s-a desfășurat a treia ediție a festivalului de modă Pasarela, organizat de Ambasada Franței și Institutul Francez din București. Anul acesta, festivalul a stat sub semnul creației tinere și al cooperării universitare și profesionale în domeniul modei. Printre invitați s-au numărat personalități de prestigiu de la Institutul Francez al Modei, printre care directoarea adjunctă Sylvie Ebel și Francine Pairon, descoperitor de talente, cât și designerul de bijuterii Philippe Airaud și Pascal Morand, Directorul Școlii Superioare de Comerț. Momentele cheie ale weekendului au fost prezentarea colecției „We Should All Be a Little Incredible…” a designerului Florin Dobre și instalația-spectacol Murmur a Andreei Bădală. Tinerii creatori români s-au întrecut în două concursuri: Espoir Mode și Pasarela Access. În urma deliberărilor juriului, laureatul Espoir Mode 2011 este Ovidiu Pop, de la Universitatea de Artă de la Cluj Napoca, care va pleca cu o bursă de un an la Institutul Francez al Modei de la Paris, iar dintre cei nouă candidați ai concursului Pasarela Access, Mona Velciov, designer de bijuterii va face un parcurs al mai multor case de design de accesorii organizat de IFM.

Desfășurarea de forțe a avut loc pe trei etaje ale Anexa MNAC de pe Calea Moșilor. După deschiderea oficială, la care au vorbit Ambasadorul Franței, Henri Paul, Directorul Artistic al Festivalului, Philippe Guilet de Saint Mart, Stanislas Pierret, Director al Institutului Francez și Mihai Oroveanu, Director al MNAC, a urmat defilarea-concurs Espoir Mode.

Primul eveniment al weekendului a fost defilarea-concurs Espoir Mode, în care cei 5 tineri designeri preselecționați au prezentat fiecare câte 5 ținute. Teodora Baciu de la Universitatea de Artă și Design din Cluj Napoca a prezentat o parte din colecția ei In slow motion, care studiază legătura între designul vestimentar și cel de obiect, folosind țesături naturale imprimate prin serigrafie. Ioana Ciolacu, de la Universitatea de Artă din București, câștigătoare a premiului European Fashion Awards 2011a prezentat creații din colecția Muna, inspirată de conceptul de ou primordial, cu ținute simple și grafice în care surpriza vine dinăuntru, pe nuanțe de gri, galben și auriu. Lana Dumitru, a doua concurentă din București, a propus juriului 5 ținute din colecția Evei, dedicată evoluției rolului femeii, de la primordial (rochia nud) până la imaginea ei virtuală (rochia Facebook). Creațiile Double Edge ale lui Constantin Băbeanu de la Universitatea de Artă și Design din Cluj Napoca au avut ca punct de plecarea ideea de caleidoscop, în care imaginea fiecăruia este compusă din interacțiunea între cea socială și cea afectivă. Laureatul Espoir Mode de anul acesta a fost Ovidiu Pop, tot de la Cluj, care a sedus juriul cu o colecție masculină foarte bine gândită și pusă la punct, Parfum de Crise, în care dandy-ul interbelic își regândește statutul în modernitate.

„Are foarte multe de învățat, dar ce ne-a făcut să-l alegem pe Ovidiu Pop a fost că am găsit în ele reflexele naturale ale unui designer, și în creații și în prezentare.”, a declarat Francine Pairon, membră a juriului, care îi va fi profesoară lui Ovidiu Pop la IFM începând cu luna septembrie. Câștigătoarea din 2009 a Pasarela, Laura Popoviciu, lucrează în prezent pentru Louis Vuitton.

Instalația-concurs de accesorii Pasarela Access, îngrijită de Dan Pierșinaru, a fost dechisă pe toată durata weekendului. Designerii de accesorii în concurs au fost

Juriul celor două concursuri a fost compus din specialiști în domeniul modei din Franța și România. Sylvie Ebel, Director General Adjunct al Institutului Francez de Modă de la Paris (IFM), Karine Piotraut, Director de recrutare al IFM, Pascal Morand, Director al Ecole Supérieure de Commerce de Paris - Europe (ESCP Europe), una dintre cele mai importante școli de business din Europa, Francine Pairon, fashion energizer și Philippe Airaud, creator de bijuterii « couture », iar din partea românească, Ruxandra Demetrescu, rector al Universității Naționale de Artă București (UNARTE), Ioana  Avram, profesor UNARTE, secția de modă, Elena Basso Stănescu, profesor Universitatea de Artă și Design din Cluj Napoca și Ovidiu Buta, stilist și critic de modă.

„We Should All Be a Little Incredible…”  a fost colecţia prezentată sâmbătă seară de tânărul designer Florin Dobre, cu ținute inspirate de termenul „Bobo”, prescurtare de la sintagma bourgeois-bohème. După defilare și anunțarea câștigătorilor celor două concursuri, seara de sâmbătă s-a încheiat cu o petrecere organizată de Sex Tower Underground Power.

Instalația Murmur a Andreei Bădală împreună cu LUNDI et DEMI (designer Ciprian Țocu și arhitect Attila Kim) a fost senzația zilei de duminică. În clarobscur, în spatele unei perdele, 12 manechine surprinse intim într-un moment de reverie, într-o ipostază casnică, în fața meselor de călcat. Inovant la prezentările Andreei Bădală este faptul că după prezentarea care este concepută ca un moment artistic, vizitatorii pot să atingă ținutele prezentate, care sunt lăsate la îndemâna lor.   

Pe durata weekendului a avut loc și Târgul de Modă și de Design, care a cuprins proiectele de licență a 27 de absolvenți ai facultăților de modă din toată țara, sub îndrumarea Ioanei  Avram, profesor UNARTE, secția de modă și a Elenei Basso Stănescu, profesor Universitatea de Artă și Design din Cluj Napoca. În aceeași sală, la etajul 3 au avut loc proiecții ale filmelor lui Loic Prigent despre Jean-Paul Gaultier, Chanel, Sonia Rykel și Louis Vuitton.

Festivalul de modă Pasarela este organizat de Ambasada Franței în România și Institutul Francez din București, sub direcția artistică a lui Philippe Guilet de Saint Mart și în colaborare cu Institutul Francez al Modei de la Paris. Scopul festivalului este acela de a promova creațiile designerilor români atât la București cât și la Paris și de a aduce publicul român mai aproape de valorile industriei franceze a modei.

Pasarela 2011 a beneficiat de sprijinul Best Models (manechine), Melkior (machiajul și stylingul manechinelor), Bacardi (băuturi) și Arta Grafică (material printate).