A început cea de-a 12-a ediție a Festivalului Internațional de Film Experimental București

Prezentat în premieră în România, Fairytale, cel mai recent film semnat de Alexander Sokurov, a deschis luni seară programul celei de-a 12-a ediții a Festivalului Internațional de Film Experimental București (BIEFF). Proiecțiile și evenimentele dedicate cinemaului de avangardă cuprinse în programul festivalului continuă până duminică, pe 2 octombrie, la Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie. O invitație deschisă la reflecție, dezbatere și dialog, BIEFF va fi și locul de întâlnire al spectatorilor interesați de inovație cinematografică cu artiștii care îndrăznesc să exploreze noi teritorii în procesele lor creative.

Programul complet, biletele și abonamentele BIEFF.12 sunt disponibile online, pe platforma Eventbook. Studenții UNATC și UNArte vor avea acces gratuit la toate proiecțiile din programul ediției, în limita locurilor disponibile. 

,,De 12 ani, BIEFF deschide porțile către viitorul cinematografiei, atât din punct de vedere formal, cât și ideatic. Mă bucur să observ că festivalul a reușit în tot acest timp să revigoreze comunitatea de film experimental autohtonă. Vă mulțumesc că sunteți aici în această seară și vă încurajez să continuați să fiți curioși!’’, le-a transmis Copel Moscu, co-fondatorul festivalului, tuturor celor prezenți în sala de cinema la proiecția din deschiderea evenimentului.

Handle With Care – tema în jurul căreia a fost construită experiența de festival în 2022, pune în discuție starea de echilibru fragil – definitorie pentru momentul istoric pe care îl traversăm, prin intermediul celor peste 70 de lucrări cinematografice incluse în selecție. Prezentată în premieră în istoria evenimentului, Competiția Internațională de Lungmetraj dedicată filmelor realizate de regizori aflați la primul sau al doilea lungmetraj din carieră va aduce pe marile ecrane șapte filme care testează limitele convenționale ale cinema-ului și care s-au remarcat, în ultimul an, în competițiile marilor festivaluri.

Un punct de intersecție al inovației și al libertății creative, Competiția Internațională de Scurtmetraj BIEFF își va continua misiunea de a adresa subiecte arzătoare din punct de vedere politic și social, aducând în atenție publicului românesc 35 de filme din 27 de țări, organizate în 7 teme curatoriale. Fie că explorează maniera în care progresul tehnologic și-a pus amprenta asupra vieților noastre, ne însoțesc în zone marcate de conflicte geo-politice, propun formule alternative de abordare a poveștilor de dragoste sau pun în discuție caracteristicile corpului și sarcinile atribuite acestuia în sens natural și social, scurtmetrajele care concurează la unul dintre cele trei premii ale secțiunii vor transforma sala de cinema într-un spațiu de dialog, invitând spectatorii să interacționeze cu artiștii invitați la această ediție.

BIEFF își continuă totodată misiunea de a promova noile voci ale cinemaului autohton, aducând pe marele ecran cele mai bune scurtmetraje experimentale semnate de autori de origine română în ultimul an. 12 lucrări care explorează formule cinematografice diverse în maniere surprinzătoare și provocatoare concurează în acest an pentru Premiul Competiției Naționale de Scurtmetraj. Spectatorii le vor putea urmări sâmbătă, pe 1 octombrie, împărțite în două programe, de la orele 18:00 și 21:00 la Cinemateca Eforie.

Filmele premiate la cea de-a 12-a ediție BIEFF vor avea parte de o proiecție specială duminică, pe 2 octombrie, la Cinema Elvire Popesco. De la ora 18:30, vor fi difuzate pe marele ecran scurtmetrajele câștigătoare, iar de la ora 21:00, spectatorii vor putea urmări lungmetrajul distins cu Marele Premiu BIEFF.

O continuare a parteneriatelor de tradiție cu unele dintre cele mai importante festivaluri şi instituţii din sfera cinema-ului de avangardă, programul tematic Trust Fall va aduce laolaltă scurtmetraje din selecțiile recente ale Berlinale Forum Expanded, cât și lucrări preluate din vasta arhivă de cinema experimental internațional a Institutului Arsenal pentru Film și Video Art. Pornind de la tema BIEFF 2022, acest program de filme cu abordări personale ridică întrebări despre intimitate și vulnerabilitate din diverse perspective. Trust Fall – Berlinale Forum Expanded Spotlight and Arsenal Archive & Distribution va avea parte de o unică proiecție duminică, pe 2 octombrie, de la ora 16:00, la Cinemateca Eforie.

O singură întâlnire cu publicul va avea și Ecologii Speculative – Retrospectiva dedicată filmului experimental românesc, care adună lucrări produse de artiști autohtoni între 1975 și 2005. Programul care surprinde evoluția cinemaului experimentat autohton, prin prisma unor filme care vorbesc despre natură și ecologie, va fi prezentat la BIEFF în parteneriat cu Arhiva Națională de Filme și Centrul Național al Cinematografiei – sâmbătă, pe 1 octombrie, de la 16:00.

Documentarul De Humani Corporis Fabrica (r. Verena Paravel, Lucien Castaing-Taylor) – o expediție cinematografică uimitoare în interiorul corpului uman, prezentată anul acesta în selecția festivalului de film  de la Cannes, va închide cea de-a 12-a ediție BIEFF, cu o proiecție în premieră organizată după ceremonia de premiere a câștigătorilor. Evenimentul va avea loc duminică, pe 2 octombrie, de la ora 18:00, la Cinemateca Eforie.        

Fairytale, cel mai recent film al lui Alexander Sokurov, în deschiderea celei de-a 12-a ediții BIEFF

Fairytale, cel mai recent film al regizorului Alexander Sokurov, și ultimul din tetralogia inspirată de cele mai controversate personaje politice ale secolului XX, va deschide cea de-a 12-a ediție a Festivalului Internațional de Film Experimental București. Luni, pe 26 septembrie, în anticiparea debutului oficial al festivalului, pelicula va avea parte de o primă întâlnire cu publicul din România, de la ora 18:30, la Cinemateca Eforie. 

Printre surprizele pregătite publicului la ediția din acest an se numără de asemenea două programe speciale de scurtmetraje, prezentate în parteneriat cu secțiunea Berlinale Forum Expanded, Arsenal Berlin - Institute for Film and Video Art și Arhiva Națională de Filme.

Fairytale – în deschiderea BIEFF.12
Basm, fabulă, parabolă – toate acestea se aplică ultimului film din tetralogia despre dictatorii secolului XX, semnată de regizorul Alexander Sokurov. O metaforă transcendentă, în care esteticul este în egală măsură politic, Fairytale condamnă violența, războiul, dictatura, imperialismul și idolatria, într-o manieră extrem de necesară în acest moment al istoriei. În filmul care s-a bucurat de o premieră internațională în Competiția Oficială de la Locarno, autorul apelează la CGI, inteligență artificială și tehnologie deep fake pentru a ne duce în cele mai întunecate colțuri ale Purgatoriului, unde se află acum Adolf Hitler, Benito Mussolini, Iosif Stalin și Winston Churchill, scindați în nenumărate sosii și instanțe, suspendați, refuzați mântuirii. 

Filmul va putea fi urmărit pentru prima dată pe marele ecran în România, pe 26 septembrie, de la ora 18:30, la Cinemateca Eforie, în avanpremiera celei de-a 12-a ediții BIEFF.

Ecologii Speculative - Retrospectivă dedicată filmului experimental românesc 
O altă perspectivă asupra trecutului, una axată pe istoria cinemaului experimental românesc, face subiectul programului Speculative Ecologies, prezentat la BIEFF în parteneriat cu Arhiva Națională de Filme. Prin acest demers, festivalul continuă să sondeze procesul pe care arta de avangardă l-a parcurs la noi în țară de-a lungul istoriei sale, promovând modalitățile inovatoare în care artiștii români au ales să-și exprime viziunile asupra lumii, uneori chiar în ciuda pericolului de a deveni victimele cenzurii.

Selecția care va readuce pe marele ecran lucrări produse între 1977 și 2012, a prins formă împrejurul unei teme anume: ecologia. Natura, prin ochii unor artiști precum Mona Vătămanu, Florin Tudor, Ion Grigorescu, Ioan Pleș, Gábor Nagy, Jenő Márton, Matei Bejenaru și Wanda Mihuleac, ne oferă indicii subtile despre realitatea culturală a fiecărei etape pe care România a traversat-o în această perioadă. 

Proiecția specială a filmelor experimentale românești de arhivă va avea loc sâmbătă, pe 1 octombrie, de la ora 16:00, la Cinemateca Eforie.

Trust Fall - Berlinale Forum Expanded Spotlight
O continuare a parteneriatelor de tradiție cu unele dintre cele mai importante festivaluri şi instituţii din sfera cinema-ului de avangardă, programul tematic Trust Fall va aduce laolaltă scurtmetraje din selecțiile recente ale Berlinale Forum Expanded, cât și lucrări preluate din vasta arhivă de cinema experimental internațional a Institutului Arsenal pentru Film și Video Art. Pornind de la tema BIEFF 2022 - Handle With Care - acest program de filme cu abordări personale ridică întrebări despre intimitate și vulnerabilitate din diverse perspective. 
 
Cele 7 lucrări din selecție negociază relațiile fragile dintre cameră și subiecți, dintre film și public(uri), cât și felul în care aceste relații sunt influențate de conceptul de  identitate. Compus din filme de montaj, studii formaliste asupra dansului, animații artizanale, filme queer underground sau autoportrete poetice, programul promite o experiență de vizionare inedită, oferind totodată o perspectivă asupra muncii Institutului Arsenal în domeniul conservării și exploatării de istorii cinematografice dincolo de canonul mainstream.
 
Trust Fall - Berlinale Forum Expanded Spotlight va avea parte de o unică proiecție duminică, pe 2 octombrie, de la ora 16:00, la Cinemateca Eforie.

Competiția Națională BIEFF 2022: Noile voci ale cinemaului românesc își revendică locul pe marele ecran

Ajuns la cea de-a 12-a ediție, Festivalul Internațional de Film Experimental București (27 septembrie – 2 octombrie) își continuă misiunea de a promova noile voci ale cinemaului autohton, aducând pe marele ecran cele mai bune scurtmetraje experimentale semnate de autori de origine română în ultimul an. 12 lucrări  cinematografice care explorează formule cinematografice diverse în maniere surprinzătoare și provocatoare concurează în acest an pentru Premiul Competiției Naționale de Scurtmetraj. 

,,A venit în sfârșit timpul unui cinema experimental românesc consistent, iar momentul lui de început se prea poate să fie și cel mai incitant, căci este complet neuniform, lipsit de estetici împărtășite. Politici identitare, diaristică video, dans, arhivistică, found footage și atâtea alte gânduri și maniere de-a face un astfel/altfel de cinema abia așteptau să-și depășească eterna condiție de precedent local. Discuția abia acum va începe, în mai puțin de trei ore – și se anunță a fi bună.’’, subliniază criticul de film Călin Boto, curator asociat, în legătură cu selecția de filme din Competiția Națională BIEFF 2022.

Cele 12 filme incluse în cadrul Competiției Naționale de  Scurtmetraj vor putea fi vizionate în cadrul a două  programe distincte, care vor fi prezentate pe 1 octombrie, la Cinemateca Eforie.

Scurtmetrajele propuse spre vizionare  la această ediție vor surprinde spectatorii prin diversitatea subiectelor abordate, prin originalitatea discursului, dar și prin tehnicile inovatoare la care apelează autorii în realizarea lor.

Începând cu ora 18:00, spectatorii vor urmări în premieră internațională  A.I. Poetries of Female and Non-female Beings in Gas Stations at Night, un documentar experimental semnat de Cristina Iliescu care  explorează aspecte ale experienței feminine și non-binare folosindu-se de intermedierea virtuală, și vor descoperi Dancen (r. Corina Adrian), recent prezentat la Oberhousen, în care un grup de dansatori coregrafiază ideea comunicării nefuncționale.

În For You Can See No Other, Thea Lazăr folosește animația 3D pentru a parcurge o istorie anume a artei: picturile făcute de bărbați în care femeile se privesc în oglindă pentru a părea „vanitoase”, iar în Being Nina (r. Adina Mocanu), o gospodina rusă cu puteri telekinetice devenită celebră în timpul Războiului Rece, ne relatează povestea „adevărată” a vieții ei plasată în sudul României,  într-un univers paralel.

O conversație telefonică despre o relație trecută oferă o perspectivă intimă asupra sentimentului de neapartenență în Maybe there is no distance, filmul Letiției Popa, în timp ce Archival Study (Portraits) abordează memoria și apartenența prin prisma unor filmări pe 8mm, făcute în mare parte de tatăl regizorului Răzvan Anton, de-a lungul anilor ’70 și ’80.

De la ora 21:00, cel de-al doilea program de scurtmetraje românești aduce în premieră internațională  When Flamingos Fall from the Sky, cel mai nou film al regizorului Dragoș Hanciu. 

Alina Manolache revine la BIEFF cu 3 Dialogues About the Future, un scurtmetraj în care trei roboți discută despre viață și despre ce înseamnă să fii om. Filmul este prezentat în premieră internațională la BIEFF, concurând atât în cadrul Competiției Naționale, cât și în cadrul Competiției Internaționale de Scurtmetraj.

Un experiment milenial prin excelență, Rural Rumor (r. Chrystèle Nicot, Antoine Alesandrini) urmărește viețile a doi țărani moderni, avatare digitale în carne și oase, care se vor întâlni întâmplător, în mod surprinzător. În Cutting Hand, Alexandra Tatar ne oferă un loc la masa la care ea și mama ei, muncitoare sezonieră, își savurează cina după o zi de muncă.

Spectatorii vor mai avea ocazia  vadă Lost Footage (r. Adrian Țofei), un film found footage făcut din material negăsit, dar și Faulty Technologies (r. Sabina Suru), o lucrare cu valențe abstracte în care  coregrafia unor mâini traversează imaginile neclare ale tehnologiilor defecte, semn că sensul în cinema se contruiește adesea din imperfecțiuni formale.
 
Despre BIEFF
Creat sub patronajul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” şi al Universităţii Naționale de Arte București, Festivalul Internațional de Film Experimental București (BIEFF) este primul eveniment din România care promovează zona de graniță dintre cinema și artele vizuale, oferind expunere unor artişti vizuali inovatori, ale căror lucrări sunt îndeobşte prezentate în muzee şi galerii de artă şi doar rareori în săli de cinema. 

Ajuns la cea de-a 12-a ediție, BIEFF are ca principal obiectiv promovarea creaţiilor inovatoare, conceptual, tematic și stilistic, și a unor artişti cu viziuni profund personale asupra realităţii contemporane, care, în acelaşi timp, explorează cu îndrăzneală limitele limbajului cinematografic. Un cinema al libertăţii totale de creaţie, un cinema fără compromisuri.

Festivalul Internațional de Film Experimental București: Handle with care

Ajuns la cea de-a 12-a ediție, Festivalul Internațional de Film Experimental București își renegociază spațiul în calendarul evenimentelor culturale autohtone, continuând să exploreze și să promoveze experimentele inovatoare, printr-o amplă selecție de filme de scurt și lungmetraj prezentate în premieră în România. Între 27 septembrie și 2 octombrie, evenimentul dedicat noilor forme de explorare a limbajului artistic aduce câteva dintre cele mai provocatoare experimente cinematografice ale anului la Cinema Elvire Popesco, Cinemateca Eforie și Muzeul Național de Artă Contemporană.

Propunerea curatorială a ediției din 2022, prezentată sub titlul Handle with care, pune în discuție starea de echilibru fragil - definitorie pentru momentul istoric pe care îl traversăm, prin intermediul celor peste 70 de lucrări cinematografice incluse în selecție, care explorează cu îndrăzneală limitele limbajului cinematografic. Printre surprizele din acest an se numără proiecția în premieră în România De Humani Corporis Fabrica, documentarul hipnotizant prezentat în secțiunea Quinzaine des Realisateurs a prestigiosului festival de film de la Cannes.

În premieră în istoria festivalului, ediția din acest an va include o nouă secțiune competițională dedicată lungmetrajelor realizate de cineaști aflați la primul sau al doilea lungmetraj din carieră. Noua secțiune reunește 7 filme care s-au distins în ultimul an în circuitul festivalier prin abordări formale inovatoare, care explorează noi posibilități de expresie ale limbajului cinematografic.

Abonamentele BIEFF.12, care asigură acces nelimitat la toate proiecțiile și evenimentele din programul ediției, au fost puse în vânzare și sunt disponibile, începând de astăzi, pe platforma Eventbook.

Un punct de intersecție al inovației și al libertății totale de exprimare artistică, BIEFF își continuă misiunea de a promova perspective unice asupra unor subiecte relevante pentru contextul pe care îl traversăm, construind un spațiu sigur pentru dezbatere și dialog. Tema care va defini experiența de festival în 2022 pune în centru noțiunea de grijă înțeleasă ca liant pentru fracturile și rupturile sociale și naturale, politice și culturale cu care se confruntă umanitatea astăzi. Grija ca răspuns la îngrijorare - grija față de celălalt, dar și față de noi înșine, grija față de generațiile viitoare, grija față de totalitatea ființelor vii.

Handle with care invită la reflecție asupra felului în care trăim, asupra valorilor care guvernează comunitățile și societățile de care aparținem, dar și asupra modurilor în care putem re-imagina lumea înconjurătoare și interacțiunile noastre cu cei/cele și ceea ce ne înconjoară într-o manieră mai sustenabilă și mai incluzivă, cu grijă și cu respect față de alteritate.

De Humani Corporis Fabrica – față în față cu starea de alteritate a propriilor noastre corpuri

De la multi-premiații creatori ai unor filme precum Caniba (2017) sau Leviathan (2012), ajunge în premieră pe marele ecran din România documentarul De Humani Corporis Fabrica – o expediție cinematografică uimitoare în interiorul corpului uman, prezentată anul acesta în selecția festivalului de film  de la Cannes. La 5 secole de când, în numele științei, anatomistul André Vésale deschidea pentru prima dată corpul uman, regizorii Verena Paravel și Lucien Castaing-Taylor se folosesc de materiale video captate prin intermediul tehnicii medicale ultra-moderne pentru a ne oferi o spectaculoasă imagine din interior asupra funcționării organismului uman.

,,Înlăturarea misterului din jurul mașinăriei care ne conține spiritul ridică atât implicarea chirurgului, cât și pe cea a creatorilor filmului, la un nivel transcendental.’’, subliniază publicația IndieWire, într-o cronică de întâmpinare dedicată filmului. Analizată în profunzime, materia din care suntem creați devine, în film, un tablou spectaculos, de a cărui existență devenim conștienți doar prin intermediul observației.

De Humani Corporis Fabrica va avea parte de o proiecție specială în închiderea celei de-a 12-a ediții a Festivalului Internațional de Film Experimental București, duminică, pe 2 octombrie.

Cea de-a 12-a ediție a Festivalului Internațional de Film Experimental București este organizată de Asociația Culturală Manekino în parteneriat cu PRINTOR COM.

Proiect co-finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului „București afectiv” 2022. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare al Primăriei Municipiului București prin ARCUB, puteți accesa www.arcub.ro

 

OWR#14 se amână pentru perioada 11-27 iunie

Cea de-a 14-a ediție a festivalului One World România, programată inițial pentru perioada 21-30 mai, se amână pentru luna iunie. Astfel, festivalul va avea loc fizic, la București, între și 11 și 20 iunie, la Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului Român, Cinemateca Eforie, Institutul Cultural Maghiar din București, UNATC și J'ai Bistrot. Festivalul va avea parte și de o componentă online, disponibilă în toată țara, între 21 și 27 iunie 2021.

„Pentru că ne dorim să oferim spectatorilor One World România o experiență cât mai sigură și mai plăcută în cadrul festivalului, am hotărât să amânăm organizarea acestuia pentru perioada 11-27 iunie. Pe data de 1 iunie vor intra în vigoare noile măsuri pentru asigurarea desfășurării activităților în condiții de siguranță sanitară propuse de Ministerul Culturii, și, sperăm cu toții, rata de incidență va urma trendul de scădere de acum. Asfel, ne vom putea vedea în siguranță la OWR14” au declarat organizatorii.

Peste 60 de filme de lungmetraj și scurtmetraj din întreaga lume, majoritatea în premieră națională, vor surprinde instanțe diferite ale feminității și feminismului din diverse culturi, straturi sociale și epoci diferite. Ediția a 14-a a festivalului One World România va celebra, va prezenta și va chestiona parcursul luptelor pentru echitate socială ale femeilor din întreaga lume, principalele probleme cu care acestea încă se confruntă și motivele care nu au permis încă obținerea unei echități sociale.

Retrospectivă Ulrike Ottinger

În fiecare an, One World România aduce în atenția cinefililor figuri legendare de cineaști a căror viziune lărgește ceea ce se înțelege în mod obișnuit prin „film documentar”. În acest demers se înscrie retrospectiva de anul acesta, centrată pe opera polimorfă și foarte puțin cunoscută a lui Ulrike Ottinger, care va prezenta opt dintre filmele cineastei germane realizate între anii 1970 și 2010, dar și ultima ei producție, autobiograficul „Paris Calligrammes” (2020). 

„Când tancurile plâng în locul nostru” - justiție, democrație și demnitate umană 

One World România va prezenta și anul acesta o secțiune despre variile încălcări ale justiției, ale democrației și ale demnității umane care au loc peste tot în lume și despre persoanele sau grupurile care încearcă restabilirea acestora. Sub titlul „Când tancurile plâng în locul nostru”, secțiunea va cuprinde 8 lungmetraje care ne vor duce din Rusia în Statele Unite, trecând prin Palestina ori Argentina, și ne vor trece prin diverse perioade istorice și regimuri politice.  

Competiția

Competiția va cuprinde cele mai incitante 9 filme din selecția de anul acesta, și va fi arbitrată de două jurii: unul format din profesioniști din industria internațională de film și unul din liceeni din întreaga țară. 

Femei în pragul egalității de gen, focusul ediției cu numărul 14

Toate luptele ideologice majore ale secolului al XX-lea au implicat dezvoltări la nivelul mediilor de comunicare în masă, iar mișcarea feministă nu a fost o excepție. Reprezentantele ei au înțeles că industriile culturale nu aveau de gând să le susțină revendicările, așa că au experimentat cu limbajul audiovizual în căutarea formelor cele mai potrivite pentru a-și comunica experiența și pentru a-și promova ideile. Filmele din selecția principală nu sunt doar conștiente, convingătoare sau militante, ci sunt și remarcabile propuneri de cinema. 

Focusuri Delphine Seyrig și Centrul Simone de Beauvoir

Pe lângă retrospectiva amplă Ulrike Ottinger, ediția a 14-a a festivalului One World România va cuprinde două focusuri pe colective cinematografice care s-au luptat cu armele specifice mediului pentru a sprijini cauza feministă, ambele învârtindu-se în jurul personalității lui Delphine Seyrig. Delphine Seyrig a fost una dintre cele mai fascinante actrițe ale perioadei anilor ’60-’80, printre cele mai fertile epoci din istoria cinematografului. Alături de Roussopoulos și Wieder au fondat, în 1982, Centrul Simone de Beauvoir, care păstrează o amplă arhivă de înregistrări audio-vizuale realizate de femei și având în prim-plan probleme importante pentru luptele feministe ale ultimelor patru decenii. 

Abonamentele pentru perioada 11-20 iunie, desfășurată în locații fizice din București, sunt disponibile pe Eventbook (https://eventbook.ro/festival/one-world-romania) în număr limitat (50) și asigură intrarea la toate proiecțiile festivalului, catalog și alte materiale promoționale. Abonamentele nu includ accesul la deschiderea festivalului, concerte și la alte evenimente speciale.

Primul Cineclub FILM din 2020

Vineri, 31 ianuarie 2020, de la ora 19, Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române din Bucureşti (Str. Eforie nr. 2) găzduieşte cea de-a 27-a ediţie a Cineclubului FILM, prima din acest an. În cadrul acestei întâlniri, va fi prezentat UN FILM CU O FATĂ FERMECĂTOARE (1967), regizat de Lucian Bratu după un scenariu de Radu Cosaşu, avându-i în distribuţie pe Margareta Pâslaru, Ştefan Iordache, Emmerich Schäffer, Marin Moraru, Grigore Gonţa şi Ileana Stana Ionescu. Filmul va fi discutat, cu argumente pro şi contra, de către redactorii revistei FILM, publicaţie trimestrială editată de către Uniunea Cineaştilor din România. Evenimentul de la Cinemateca Eforie include și prezentarea celui mai recent număr al revistei (4 / 2019, al 26-lea din istoria publicaţiei).

Cineclubul FILM reprezintă o serie de evenimente (proiecţii speciale cu filme româneşti remarcabile, prezentate în copii noi sau restaurate şi însoţite de discuţii cu invitaţi) organizată de Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română în colaborare cu revista FILM a Uniunii Cineaştilor din România (UCIN). Tariful unic de acces la aceste evenimente este de 5 lei.

Cineclubul FILM s-a deschis în luna ianuarie 2015, cu filmul O LACRIMĂ DE FATĂ (Iosif Demian, 1980). În cadrul următoarelor 25 de întâlniri de la Cinematecă au mai fost prezentate filmele româneşti S-A FURAT O BOMBĂ (Ion Popescu Gopo, 1962), MERE ROŞII (Alexandru Tatos, 1976), MOROMEŢII (Stere Gulea, 1987), RECONSTITUIREA (Lucian Pintilie, 1970), DIRECTORUL NOSTRU (Jean Georgescu, 1955), DOMNIŞOARA AURICA (Şerban Marinescu, 1986), IACOB (Mircea Daneliuc, 1988), NUNTA DE PIATRĂ (Mircea Veroiu şi Dan Piţa, 1971), TRECĂTOARELE IUBIRI (Malvina Urşianu, 1974), ANOTIMPURI (Savel Stiopul, 1964), SĂ MORI RĂNIT DIN DRAGOSTE DE VIAŢĂ (Mircea Veroiu, 1984), LA CAPĂTUL LINIEI (Dinu Tănase, 1983), SECVENŢE (Alexandru Tatos, 1982), ŢĂRMUL N-ARE SFÂRŞIT (Mircea Săucan, 1961), DINCOLO DE BARIERĂ (Francisc Munteanu, 1965), FAUST XX (Ion Popescu Gopo, 1966), FRUCTE DE PĂDURE (Alexandru Tatos, 1983), DINCOLO DE NISIPURI (Radu Gabrea, 1973), APA CA UN BIVOL NEGRU (lungmetraj documentar-eseu colectiv, 1970), 100 DE LEI / SUTA DE LEI (Mircea Săucan, 1973), ILUSTRATE CU FLORI DE CÂMP (Andrei Blaier, 1975), CASA DE PE STRADA NOASTRĂ (scurtmetraj documentar-eseu, Mircea Săucan, 1957), MEANDRE (Mircea Săucan, 1967), LOVIND O PASĂRE DE PRADĂ (Iosif Demian, 1983), DUMINICĂ LA ORA 6 (Lucian Pintilie, 1966) şi A FOST SAU N-A FOST? (Corneliu Porumboiu, 2006).

Printre invitaţii de până acum ai Cineclubului s-au numărat: regizorii Andrei Cătălin Băleanu, Laurenţiu Damian, Stere Gulea, Dan Piţa şi Dinu Tănase, directorii de imagine Vivi Drăgan Vasile şi Doru Mitran, monteurii Mircea Ciocâltei şi Melania Oproiu, cântăreața şi actriţa Marina Voica, actorii Dan Condurache, Ion Dichiseanu, Irina Ionescu, Dan Nuţu şi Dorel Vişan, criticii şi istoricii de film Ioan-Pavel Azap, Călin Căliman, Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Magda Mihăilescu, Dinu-Ioan Nicula, Cristian Tudor Popescu, Călin Stănculescu şi Titus Vîjeu, scriitorul şi publicistul Bedros Horasangian, jurnalistul şi editorul Emil Stanciu, jurnaliştii George Canache şi Dinu Moraru.

Detalii despre filmul prezentat:
UN FILM CU O FATĂ FERMECĂTOARE
România, 1967, alb-negru, 97 min.
Comedie dramatică
Regia: Lucian Bratu
Scenariul: Radu Cosaşu
Cu: Margareta Pâslaru, Ştefan Iordache, Emmerich Schäffer, Marin Moraru, Grigore Gonţa, Ileana Stana Ionescu

„„Ruxandra este o tânără cinefilă înfocată, care arde de nerăbdare să devină vedetă. Ea se învârteşte mereu printre oameni care ar putea s-o lanseze pe platoul de filmare, reuşita părându-i-se o problemă de zile, idee care îi dă de altfel o anumită siguranţă de sine. Mare cunoscătoare de ficţiuni cinematografice, ea îşi croieşte un comportament de personaj neconformist şi încearcă să atragă atenţia asupra ei prin ţinuta spectaculoasă şi replicile teribiliste. Ruxi ar semăna puţin cu eroii lui Godard, nepăsători şi neliniştiţi totodată, dar este mult mai pragmatică decât ei. Ea aşteaptă să fie reperată urgent de oamenii de meserie şi distribuită într-un rol care să-i aducă succesul fulgerător. (...) Atracţia lumii cinematografului determină adesea pe tinerele aspirante la glorie să încerce pe orice cale pătrunderea în «uzina de vise». Cu ironie amară, autorii demonstrează eşecul unei asemenea tentative de ascensiune vedetistică şi precaritatea unui mit foarte îndrăgit, acela al Cenuşăresei.” (Dana Duma, „Autoportretele filmului”, 1983)

Debutul lui Porumboiu și lansare de revistă la ultimul Cineclub FILM din 2019

Vineri, 13 decembrie 2019, de la ora 19, Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române din Bucureşti (Str. Eforie nr. 2) găzduieşte cea de-a 26-a ediţie a Cineclubului FILM, ultima din acest an. În cadrul acestei întâlniri, va fi prezentat, într-o proiecţie de pe peliculă (35mm) cu subtitluri în engleză, primul lungmetraj al cineastului Corneliu Porumboiu, A FOST SAU N-A FOST? (2006). Distins în 2006 cu premiul „Caméra d'Or” la Cannes, pentru cel mai bun film de debut prezentat în cadrul Festivalului de pe Croazetă, A FOST SAU N-A FOST? este şi singurul lungmetraj de debut individual intrat în Top 10-ul celor mai bune filme românești ale tuturor timpurilor, stabilit în 2008, prin votul a 40 de critici, la inițiativa Asociației Criticilor de Film din cadrul Uniunii Cineaștilor din România (UCIN). Filmul scris și regizat de Corneliu Porumboiu face parte din programul special „30 de ani de libertate”, prin care Arhiva Națională de Filme prezintă, pe parcursul acestei luni, la Cinemateca Eforie, o serie de producții cinematografice românești legate de momentul Decembrie 1989.

Evenimentul de la Cinemateca Eforie include și lansarea celui mai recent număr al revistei FILM (4 / 2019, al 26-lea din istoria publicaţiei trimestriale editate de UCIN), proaspăt ieșit de la tipar. La lansare vor participa criticul şi profesorul Dana Duma, redactor şef, precum şi redactori şi colaboratori ai revistei FILM.

Cineclubul FILM reprezintă o serie de evenimente (proiecţii speciale cu filme româneşti remarcabile, prezentate în copii noi sau restaurate şi însoţite de discuţii cu invitaţi) organizată de Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română în colaborare cu revista FILM, publicaţie trimestrială a Uniunii Cineaştilor din România (UCIN). Tariful unic de acces la aceste evenimente este de 5 lei.

Cineclubul FILM s-a deschis în luna ianuarie 2015, cu filmul O LACRIMĂ DE FATĂ (Iosif Demian, 1980). În cadrul următoarelor 24 de întâlniri de la Cinematecă au mai fost prezentate filmele româneşti S-A FURAT O BOMBĂ (Ion Popescu Gopo, 1962), MERE ROŞII (Alexandru Tatos, 1976), MOROMEŢII (Stere Gulea, 1987), RECONSTITUIREA (Lucian Pintilie, 1970), DIRECTORUL NOSTRU (Jean Georgescu, 1955), DOMNIŞOARA AURICA (Şerban Marinescu, 1986), IACOB (Mircea Daneliuc, 1988), NUNTA DE PIATRĂ (Mircea Veroiu şi Dan Piţa, 1971), TRECĂTOARELE IUBIRI (Malvina Urşianu, 1974), ANOTIMPURI (Savel Stiopul, 1964), SĂ MORI RĂNIT DIN DRAGOSTE DE VIAŢĂ (Mircea Veroiu, 1984), LA CAPĂTUL LINIEI (Dinu Tănase, 1983), SECVENŢE (Alexandru Tatos, 1982), ŢĂRMUL N-ARE SFÂRŞIT (Mircea Săucan, 1961), DINCOLO DE BARIERĂ (Francisc Munteanu, 1965), FAUST XX (Ion Popescu Gopo, 1966), FRUCTE DE PĂDURE (Alexandru Tatos, 1983), DINCOLO DE NISIPURI (Radu Gabrea, 1973), APA CA UN BIVOL NEGRU (lungmetraj documentar-eseu colectiv, 1970), 100 DE LEI / SUTA DE LEI (Mircea Săucan, 1973), ILUSTRATE CU FLORI DE CÂMP (Andrei Blaier, 1975), CASA DE PE STRADA NOASTRĂ (scurtmetraj documentar-eseu, Mircea Săucan, 1957), MEANDRE (Mircea Săucan, 1967) și LOVIND O PASĂRE DE PRADĂ (Iosif Demian, 1983) şi DUMINICĂ LA ORA 6 (Lucian Pintilie, 1966).

Printre invitaţii de până acum ai Cineclubului s-au numărat: regizorii Andrei Cătălin Băleanu, Laurenţiu Damian, Stere Gulea, Dan Piţa şi Dinu Tănase, directorii de imagine Vivi Drăgan Vasile şi Doru Mitran, monteurii Mircea Ciocâltei şi Melania Oproiu, cântăreața şi actriţa Marina Voica, actorii Dan Condurache, Ion Dichiseanu, Irina Ionescu, Dan Nuţu şi Dorel Vişan, criticii şi istoricii de film Ioan-Pavel Azap, Călin Căliman, Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Magda Mihăilescu, Dinu-Ioan Nicula, Cristian Tudor Popescu, Călin Stănculescu şi Titus Vîjeu, scriitorul şi publicistul Bedros Horasangian, jurnalistul şi editorul Emil Stanciu, jurnaliştii George Canache şi Dinu Moraru.

Detalii despre filmul prezentat:
A FOST SAU N-A FOST?
România, 2006, 35mm, color, 90 min.
Subtitluri în engleză
Comedie dulce-amară
Scenariul şi regia: Corneliu Porumboiu
Cu: Teodor Corban, Ion Sapdaru, Mircea Andreescu, Luminița Gheorghiu, Mirela Cioabă, Cristina Ciofu, Lucian Iftime, George Guoqingyun, Cătălin Paraschiv, Constantin Diță

Alle Dicu, masterandă a Centrului de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI), instituție parteneră a Arhivei Naționale de Filme, a scris, pentru revista Cinematecii Române, „Cinesemnal”, un scurt eseu despre A FOST SAU N-A FOST?, pe care îl redăm mai jos:

Lungmetrajul de debut al lui Corneliu Porumboiu nu este un film despre revoluție. La 16 ani de la eveniment, într-un oraș nenumit (dar care, judecând după mesajul luminos – acoperit parțial de un uriaş brad de Crăciun – de pe clădirea Primăriei, pare a fi Vaslui, oraşul natal al lui Porumboiu), într-un studio de televiziune improvizat, prezentatorul Jderescu organizează o dezbatere televizată pe tema (existenței) Revoluției Române. Atât dezbaterea, ca eveniment punctual, cât și venirea Crăciunului declanșează o serie de pregătiri în viața prezentatorului și a celor doi invitați ai săi. În fapt, Jderescu recurge la cei doi în lipsa altor confirmări la invitaţiile sale.
Dacă Jderescu reprezintă tipul omului de succes în peisajul local – fost textilist, devenit jurnalist și director de televiziune –, invitații săi fac parte mai degrabă, fiecare „în felul său”, dintr-o clasă de mijloc ale cărei ambiții au fost ușor deturnate de dificultățile zilnice: povara datoriilor, a liftului care nu funcționează, a vechiului costum de Moș Crăciun ce trebuie înlocuit sau a copiilor care cer bani pentru petrecerea de Revelion. Subiectivitățile celor trei bărbați se disting și se reîntâlnesc pe fundalul mohorât al orașului de provincie. Neajunsurile vieții private se acumulează încetul cu încetul, pentru a culmina, în a doua parte a filmului, cu problema colectivă, discutată în direct: „A fost sau nu a fost revoluție la noi în oraș?”.

Separarea sferei intime de sfera publică nu e însă atât de netă. Cele două se contaminează reciproc în procesul de (re)constituire a memoriei. Pentru a răspunde la o întrebare care urmărește să circumscrie cu precizie evenimentul, invitații emisiunii se văd nevoiți să treacă prin caruselul amintirilor vii, cele care îi privesc nemijlocit, dar care nu satisfac întocmai exigențele discursului oficial. Invocarea trecutului devine astfel un du-te-vino între percepția individuală (marcată de lapsusuri și de fantezii) și adevărul statistic. Atunci când tânărul cameraman al televiziunii își pierde răbdarea, iar camera lui începe să tremure și să taie chipurile protagoniștilor, emisiunea începe și ea să-și piardă credibilitatea.
Obiectivul camerei de filmat prezintă diferite puncte de vedere pe întreaga durată a filmului. Intrată în spațiul intim al fiecărui personaj în parte, camera se păstrează totuși distantă și fixă, urmărind precum musca pe perete (fly on the wall, procedeu de filmare specific documentarului, în care observatorul nu este văzut) mișcările protagoniștilor bărbați, ale soțiilor și, uneori, ale amantelor acestora. Una dintre puținele secvențe filmate în exterior, printr-un travling, înfățișează mașina prezentatorului, încărcată cu trei brazi; această secvență face legătura între viața individuală a lui Jderescu, a lui Pișcoci și a lui Mănescu, pe de o parte, și apariția lor în fața camerei de televiziune, pe de altă parte. Deși imaginile televizate ar trebui să excludă anumite detalii mai puțin demne să apară pe sticlă, cum sunt avioanele de hârtie ale lui Pișcoci sau paharul cu tărie al lui Mănescu, camera nu se sinchisește de acest imperativ. Gesturile și remarcile invitațiilor se adaptează cu greu sterilității platoului de filmare, unde depănarea amintirilor pe lângă subiect nu este binevenită. Ezitările cameramanului, care par și ele deplasate în studioul TV, sunt o prelungire bizară a stângăciei din viața de zi cu zi. Televiziunea locală nu e pregătită să se conformeze codului de bune practici al marilor posturi naționale, eșuând atât în materie de formă, cât și de conținut. 

Porumboiu recuperează însă lipsa de îndemânare a personajelor sale cu deosebită delicatețe, fapt ce ne îndeamnă să privim aceste ezitări printr-o prismă sensibilă, ca o marcă a umanității. Filmul este marcat de o dublă agitație: pregătirile pentru sărbătorile de iarnă, în fiecare familie în parte, dar și ancheta-rememorare, pusă în serviciul descifrării unei drame politice trăite mai mult sau mai puțin personal. Trezită din lejera beție de pe platoul de televiziune, camera de filmat dă dovadă de o precizie de lunetist în cele două secvențe-ramă ale filmului, când înregistrează aprinderea și stingerea succesivă, ordonată a felinarelor stradale, indiferente la istoriile personale sau colective.